10,435 matches
-
S.A.A.F." - S.A. ... (2) Sigla Societății de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." - S.A. este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul statut. ... (3) În toate actele, facturile, scrisorile sau publicațiile emanând de la Societatea de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." - S.A. se menționează denumirea acesteia, urmată de cuvintele "societate pe acțiuni" sau de inițialele "S.A.", capitalul social, din care cel efectiv vărsat potrivit ultimului bilanț contabil aprobat, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal
STATUTUL din 10 septembrie 1998 (*actualizat*) Societăţii de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270678_a_272007]
-
urmată de cuvintele "societate pe acțiuni" sau de inițialele "S.A.", capitalul social, din care cel efectiv vărsat potrivit ultimului bilanț contabil aprobat, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal. ... Articolul 2 Forma juridică Societatea de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." - S.A., denumită în continuare S.A.A.F., este persoană juridică română, cu capital social inițial integral de stat, având forma juridică de societate comercială pe acțiuni, care își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut
STATUTUL din 10 septembrie 1998 (*actualizat*) Societăţii de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270678_a_272007]
-
comerciale se poate apela și la arbitraj. Capitolul IX Dispoziții finale Articolul 33 Prevederile prezentului statut se completează cu dispozițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, precum și ale Codului comercial. Anexă la statut Sigla Societății de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." - S.A.*) -----
STATUTUL din 10 septembrie 1998 (*actualizat*) Societăţii de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270678_a_272007]
-
drum național express) care face legătura între Buzău și Galați. Drumul național DN21 leagă Slobozia de Brăila. Drumul european E87 trece prin oraș, legând Tulcea și Constantă de Brăila. Trei autogări de interes național se află în oraș, lângă gară feroviară, si au curse spre diferite orașe ale țării: Constantă, București, Iași, Galați, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj. Orașul mai are în componență și trei autogări de interes regional, făcând legătură cu localitățile județului. Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
hautes études économiques et commerciales" (INSEEC). Drapelul Principatului Monaco este unul dintre cele mai vechi drapeluri naționale. El este aproape identic cu cel al Indoneziei, cu excepția raportul dintre înălțime și lățime. Gara Monaco-Monte Carlo este deservită de către SNCF, compania națională feroviară franceză. Heliportul Monaco oferă servicii de transfer cu elicopterul la cel mai apropiat aeroport, din Nisa, Franța. Monaco este atât de vechi încât a fost martora disparției multor țări și instituții cu care acesta a avut relații. și Republica Genova
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
DN64) beneficiind în același timp și de un important nod de cale ferată care completează transportul rutier cu cel feroviar. Are o poziție geografică ce îl situează la de portul fluvial Corabia, la de aeroportul Craiova și beneficiind de rețeaua feroviară se justifică dezvoltarea rețelei de drumuri naționale și județene. Municipiul Caracal este situat în câmpia cu același nume din sud-estul Olteniei, la intersecția paralelei 44"7' latitudine nordică cu meridianul de 24"21' longitudine estică. În subteran este străbătut de
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
are 4 benzi carosabile separate de o zonă verde mediană de 1,50 m lățime (categoria II) Transportul greu local și de tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală. Circulația feroviară este relativ bine integrată în structura municipiului, făcând parte din viața acestuia, dar este și un element de segregare puternic, constituind un factor de poluare fonică. Stația CFR Călărași Sud asigură curse feroviare regulate care fac legătura între oraș și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
perturbând circulația și funcția urbană locală. Circulația feroviară este relativ bine integrată în structura municipiului, făcând parte din viața acestuia, dar este și un element de segregare puternic, constituind un factor de poluare fonică. Stația CFR Călărași Sud asigură curse feroviare regulate care fac legătura între oraș și restul județului și al regiunii, precum și legătura cu capitala țării și alte orașe mari: Slobozia, Brăila, Constanța. În anul 2012,Gara CFR Călărași a intrat într-un amplu proces de modernizare. Municipiul Călărași
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
în zona Chiciu - Ostrov se face cu bacul și cu feribotul,dar si cu un taxi fluvial. Municipiul Călărași are o poziție privilegiată în sud-estul României, respectiv este situat la 120 km de infrastructură rutieră și 139 km de infrastructură feroviară față de București și 140 km față de Constanța. Accesul la aceste localitați este mult îmbunătățit datorită conexiunii facile la Autostrada Soarelui prin drumul național care leagă Călărașiul de Slobozia. Așezarea geografică, pe malul brațului Borcea, oferă municipiului Călărași acces direct la
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
putea proveni de la numele familiei Focșa, "„moldoveni buni și drepți din vremea lui Ștefan cel Mare”". Focșani se află în Moldova, la limita între regiunile istorice Moldova și Muntenia din România. E situat la intersecția căilor de comunicație rutieră și feroviară europene, fiind străbătut de coridorul feroviar nr. 9 (Helsinki-Moscova-Chișinău-București-Plovdiv) și poate beneficia de propunerea de extindere a coridorului rutier nr. 1 (Tallinn-Varșovia-Cernăuți-București). Este încadrat geografic la , străjuind partea sud-estică a Carpaților de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului inferior și
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
Odobeștilor (). Municipiul Focșani are o suprafață de , ceea ce reprezintă 1% din suprafața județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie. Rețeaua de comunicații este dispusă radial, accesul în oraș făcându-se prin șase porți de intrare: Fiind situat pe magistrala feroviară București-Ploiești-Bacău-Suceava și pe drumul european E85 (DN2) București-Buzău-Suceava, flancat de râurile Putna, spre est, la o distanță de , și Milcov, spre sud, la o distanță de , orașul Focșani se situează în câmpia joasă a Siretului Inferior la o altitudine de
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
prin Urziceni, Brașov prin Ploiești Sud, Cluj-Napoca (prin Iași), Constanța și numeroase trenuri regionale cu destinația Buzău, Râmnicu Sărat, Tecuci, Bârlad. Galațiul este orașul cu cele mai multe căi ferate din țară, având și cele mai mari 3 triaje de vagoane. Rețeaua feroviară din orașul Galați este cu mult mai dezvoltată chiar și decât cea din București datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din țară fiind Barboși Triaj cu 32 de linii. Totodată trenurile directe pe relația București Nord - P. O. Otopeni
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Tazlău. Are o suprafață de 90,17 km² populația este de locuitori în anul 2011. Este traversat de drumul european E574 și de drumurile naționale DN11A și DN12A ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării și cu Transilvania. Pe cale feroviară legăturile naționale și internaționale se realizează prin rețeaua CFR. Numele vechi "Stănești" (viitorul Satu Catolic, înainte de invaziile turcești de după 1700) În maghiară: "Ónfalva" sau "Onyest" Numele între 1965-1990: "Gheorghe Gheorghiu-Dej" Numele său se trage de la „Seliștea lui Oană la Trotuș
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
1960) s-a construit pe vatra fostului sat Onești, cartierul Tineretului și Cașin, axat pe două bulevarde, b-dul Republicii și b-dul Oituz, cu o orientare convergentă spre nord-est, la podul de peste Cașin, de unde, în continuare, se face legătura cu gara feroviară. În etapa a doua (1961-1965), s-a construit primul nucleu masiv, în b-dul Oituz - locuințe, unități comerciale, spital, unități de învățământ - și s-a realizat legătura dintre cartierele din prima etapă cu sectorul ,Piața Centrală” și b-dul Republicii. Etapa a
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
a angaja lupte cu trupele turcești în cadrul Războiului de Independență. Mărturie stau monumentele din cartierul Siliștioara: Monumentul Independenței, respectiv Crucea Eroilor. Se dezvoltă la sfârșitul sec. al XIX-lea pe baza exportului de cereale, în 1892 este legată la rețeaua feroviară a României. La începutul sec. XX se construiesc principalele edificii publice, este perioada de maximă înflorire economică naturală a orașului. În perioada interbelică apar noi mici industrii, activitatea de bază rămâne cea portuară, prin Corabia desfășurându-se cea mai mare
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]
-
noi comitate. Astfel orașul Târgu Mureș care până atunci a fost capitala Scaunului Mureș a devenit reședința Comitatului Mureș-Turda. Noua entitate administrativă a inclus vechiul scaun secuiesc și o parte din regiunea Turda. În această perioadă era realizată inițiată infrastructura feroviară din Transilvania din care mare parte e folosită și astăzi. Prin construirea liniei secundare Războieni-Târgu Mureș în 1871, iar apoi prin linia de circulație locală Târgu Mureș-Reghin în 1886, atracția economică a localității s-a lărgit. Prin punerea în funcțiune
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
muncă în Târgu Mureș. Spre sfârșitul secolului al XIX orașul cunoaște o dezvoltare urbanistică, însoțită de o creștere a populației, ca urmare a dezvoltării industriale, construindu-se primele fabrici din oraș, dar și ca rezultat al conectării municipiului la rețeaua feroviară a Austro-Ungariei. În prima jumătate a secolului XX se remarcă o creștere a activităților economico-culturale fapt care produce o nouă creștere a populației orașului. Astfel de la 38.517 locuitori în anul 1930, orașul ajunge să numere în anul 1948, 47043
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
la o distanță de 22 km de Târgu Mureș. În prezent lucrările la secțiunile Câmpia Turzii-Ogra, respectiv Ogra-Sighișoara sunt întrerupte. În martie 2015 a fost semnat un contract pentru realizarea drumului de legătură de la Târgu Mureș spre Ogra. Prima linie feroviară din regiune a fost dată în folosință în 1871 și a legat Târgu Mureșul cu Lunca Mureșului. Linia Târgu Mureș - Deda - Gheorgheni - Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe - Brașov a fost finalizată în 1909. Aici, căile ferate se chemau "székely körvasút" ("calea ferată
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
în folosință în 1871 și a legat Târgu Mureșul cu Lunca Mureșului. Linia Târgu Mureș - Deda - Gheorgheni - Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe - Brașov a fost finalizată în 1909. Aici, căile ferate se chemau "székely körvasút" ("calea ferată circulară secuiască") și făcea legătura feroviară între toate orașele importante din Ținutul Secuiesc. În momentul de față municipiul are conexiuni feroviare cu toate orașele principalele din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent, există și două trenuri internaționale, pe ruta Budapesta
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
pe principala legătură a Moldovei cu Transilvania (prin pasul Mestecăniș și pasul Tihuța) și cu Maramureș (prin pasul Prislop). Orașul are legătură la sistemul feroviar român, prin două stații CFR (Gara Câmpulung Moldovenesc și Gara Câmpulung Est) situate pe magistrala feroviară Suceava-Vama-Floreni-Ilva Mică. Distanța pe calea ferată până la Suceava este de circa 80 km. Aeroportul cel mai apropiat este Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, aflat în orașul Salcea, la circa 80 km distanță. Cadrul geomorfologic al localității este constituit din
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. b) Căile ferate: 1)Zimnicea Port - Zimnicea - Alexandria - Roșiori Nord = 80 km. Calea ferata menționată mai sus este simplă, cu ecartament normal. Din Stația Roșiori Nord se face legătura cu magistrală feroviară națională nr. 9, București Nord - Timișoara. Stația de cale ferată : Zimnicea = 6 linii de garare, Zimnicea Port = 5 linii de garare. c) Transportul naval: Se face pe fluviul Dunărea prin portul Zimnicea - situat la 2 km de oraș. d) Feribot
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
zona de dealuri și piemonturi la câmpie și luncă. Teritoriul satului este plasat pe paralela de 45ș30’latitudine nordică și meridianul de 22ș6’longitudine estică. Satul este străbătut de drumul european E94 (București-Timișoara) iar paralel cu acesta trece și magistrala feroviară București-Timișoara, gara aflându-se la mai puțin de 1 km de centrul satului. La marginea estică a satului curge, de la sud la nord, râul Timiș ce primește, pe malul său drept, afluentul Vălișorul. Numele satului a cunoscut în decursul istoriei
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
având coordonatele 45ș30’ latitudine nordică și 22ș07’ longitudine estică. Satul este așezat pe dealurile joase, la zona de contact cu câmpia, între orașele Caransebeș și Lugoj, pe partea sudică, paralel cu râul Timiș, cu drumul principal DN6-E70 și cu magistrala feroviară care leagă cele două orașe. Numele satului Mâtnic este de origine slavă și înseamnă "tulbure", probabil de la pârâul Mâtnicelul, izvorând din sud de Ruginosu, care străbate mijlocul satului, se unește cu Vâna Secănească mai jos de sat și se varsă
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
Muntele Mic, prin poteci neasfaltate, dar practicate de ciobani aflați în transhumanta (și drumuri forestiere); -spre Stațiunea Băile Herculane, prin DE 70, care traversează localitatea Sadova Veche; Pe langă legăturile mai sus menționate, o altă cale de acces o reprezintăcea feroviară, gară Sadova Veche fiind amplasată pe traseul Timișoara - București. Comună Slatina Timiș este formată din localitățile: Slatina Timiș, Ilova, Sadova Veche și Sadova Nouă.
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
identificați ls nivelul comunei I.L. Caragiale sunt: -Cutremurele de pământ -Alunecările de teren -Inundații datorate râului Cricov și pâraielor afluențe de pe raza comunei; -Înzăpezirile -Incendii, incendiile de pădure -Accidente nucleare și căderi de corpuri cosmice -Accidente chimice -Accidente rutiere și feroviare, muniții neexplodate. Supravegherea zonelor de risc se realizează cu ajutorul agenților economici din localitate. Avertizarea populației se face cu ajutorul unei sirene electrice instalată la sediul Primăriei I.L. Caragiale. Nu există aparat de radiotransmisie, de asemenea, în cazuri de situatii de urgență
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]