10,086 matches
-
realizează numai în anumite zone, în aval existând o zonă colmatată. Regenerarea portului din municipiul Călărași și înființarea unei linii de transport fluvial de călători în zona de graniță România (Călărași) - Bulgaria (Silistra) va oferi mari perspective în dezvoltarea circulației fluviale către estul Europei centrale și Peninsula Balcanică. Municipiul Călărași dispune un canal industrial, traversat de un pod modern care leagă orașul de punctul de trecere a Dunării Chiciu - Ostrov; trecerea în zona Chiciu - Ostrov se face cu bacul și cu
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Balcanică. Municipiul Călărași dispune un canal industrial, traversat de un pod modern care leagă orașul de punctul de trecere a Dunării Chiciu - Ostrov; trecerea în zona Chiciu - Ostrov se face cu bacul și cu feribotul,dar si cu un taxi fluvial. Municipiul Călărași are o poziție privilegiată în sud-estul României, respectiv este situat la 120 km de infrastructură rutieră și 139 km de infrastructură feroviară față de București și 140 km față de Constanța. Accesul la aceste localitați este mult îmbunătățit datorită conexiunii
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
140 km față de Constanța. Accesul la aceste localitați este mult îmbunătățit datorită conexiunii facile la Autostrada Soarelui prin drumul național care leagă Călărașiul de Slobozia. Așezarea geografică, pe malul brațului Borcea, oferă municipiului Călărași acces direct la calea de transport fluvială oferită de Dunăre. Localizarea municipiului în imediata vecinătate a frontierei cu Bulgaria și existența unei linii de transport cu feribotul oferă Călărașului deschidere internațională. În interiorul municipiului, rețeaua stradală a dispusă sub forma rectangular-dreptunghiulară, are axa longitudinală orientată pe direcția vest-est
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
în 1930; și monumentul soldaților ruși căzuți în Războiul Crimeei, ridicat în 1853. Funcțiunea de bază a localității este cea de port la Dunăre, la care s-a adăugat în timp și cea industrială (construcții și reparații de motonave, vase fluviale pentru călători, remorchere, șlepuri ș.a., turnătorie, fabrică de mobilă, elemente prefabricate pentru construcții, industrie alimentară și ușoară, etc.), aici funcționând Șantierul Naval Oltenița, până în 2006 când a intrat în faliment. De Oltenița se leagă și numele lui Ion Iliescu, politician
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
punct de trecere și totodată de tranzacții comerciale din vechi timpuri.. În anul 1910, portul Turnu Măgurele era considerat ca al patrulea port românesc la Dunăre. Cheiul de piatră al portului a fost construit în anul 1906, iar clădirea navigației fluviale (pe care muncitorii o numeau “marchiza”) în anii 1910. În anii 1930 a fost construit pentru acele timpuri un impozant siloz pentru grânele ce se În anul 1892 a fost realizată construcția căii ferate între oraș și port. Până în anul
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
port. Până în anul 1960, activitatea portuară la Turnu Măgurele a fost puțin semnificativă. Odată cu construirea Combinatului de îngrășăminte chimice, portul a cunoscut o spectaculoasă renaștere, fiind astăzi dotat cu instalații moderne de încărcare-descărcare și cu o clădire ce adăpostește gara fluvială. Astăzi, portul Turnu Măgurele, aflat la 5 km de oraș este al patrulea port fluvial al României în ceea ce privește capacitatea de tranzit. La Turnu Măgurele există și un punct de trecere a frontierei între România și Bulgaria,operațional din luna aprilie
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
Combinatului de îngrășăminte chimice, portul a cunoscut o spectaculoasă renaștere, fiind astăzi dotat cu instalații moderne de încărcare-descărcare și cu o clădire ce adăpostește gara fluvială. Astăzi, portul Turnu Măgurele, aflat la 5 km de oraș este al patrulea port fluvial al României în ceea ce privește capacitatea de tranzit. La Turnu Măgurele există și un punct de trecere a frontierei între România și Bulgaria,operațional din luna aprilie 2010, trecerea către portul Nicopole de pe malul bulgăresc făcându-se cu bacul. Rețeaua de transport
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Orașul are o istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre-Main-Rin. Viața economică s-a dezvoltat în jurul Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic și a Portului Mineralier. Municipiul Galati este situat în partea de sud a Moldovei , în Valea Siretului, străbătut de Dunărea. Este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45° 27' latitudine
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -1902). Datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum “Administrația Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigație Fluvială Română Navrom”. Situat în centrul Galaților, fostul Palat al Justiției, astăzi sediul Universității, ocupă în vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalitații sale. Acest edificiu este opera arhitecților Grigore Cerchez și Vîrnav. A fost construit
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
hoteluri și pensiuni, dar cele mai cunoscute și importante sunt: Poziția geo-strategică a județului Galați, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, de la Est la Vest și de la Nord către Sud, existența celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forței de muncă reprezintă atuuri demne de atenția potențialilor investitori străini. Procesul de restructurare și de privatizare al marilor întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunități investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul "Zonei Libere Galați" (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin - Main - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr și a cerealelor. Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor și a cartofului. Din punct de vedere climatic municipiul Suceava se găsește în zona climatului temperat-continental de dealuri. Există anumite caracteristici ale mediului înconjurător care influențează clima orașului, precum: Evoluția
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
ușor ondulat care apare în nordul municipiului se datorează prezenței grindurilor și a micilor depresiuni dintre ele, care în trecut erau ocupate de heleștee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și argile - roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Zona Rădăuțiului este bogată în ape subterane și de suprafață, vatra municipiului fiind situată în câmpia dintre râul Suceava și râul Sucevița. Teritoriul din jurul localității este drenat de râul Suceava (în părțile de nord-est și est), de râul Sucevița (în
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
are o poziție privilegiată prin situarea sa pe malul drept al brațului Dunărea Veche, în punctul de contact cu fluviul Dunărea. Este considerat a fi un nod de transport de interes national, avându-se in vedere magistralele de transport rutier, fluvial si feroviar care trec prin Cernavoda. Orașul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala Nucleară de la , singura centrală de acest tip (CANDU) din România. orașul a fost reconstruit de legendarul domn muntean Negru Vodă, astfel ar putea
Cernavodă () [Corola-website/Science/297013_a_298342]
-
Dunării dar și din Austro-Ungaria. Fapt caracteristic al conviețuirii armonioase între comunitățile severinene, încă de la deschiderea sa, la 1 septembrie 1883, Liceul "Traian" consemnează primii doi profesori: M.N. Hergot și Ștefan Bodiu. În 1890 ia ființă la Turnu Severin Serviciul Fluvial Român pe Dunăre (SFR). Pentru dezvoltarea traficului fluvial propriu, în 1893, statul român cumpără de la Societatea Austriacă de Navigație cu Aburi pe Dunăre (DDSG) șantierul naval. Banca Națională a României deschide o sucursală în 1892. În 1894, iunie, se lansează la Șantierul naval
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
conviețuirii armonioase între comunitățile severinene, încă de la deschiderea sa, la 1 septembrie 1883, Liceul "Traian" consemnează primii doi profesori: M.N. Hergot și Ștefan Bodiu. În 1890 ia ființă la Turnu Severin Serviciul Fluvial Român pe Dunăre (SFR). Pentru dezvoltarea traficului fluvial propriu, în 1893, statul român cumpără de la Societatea Austriacă de Navigație cu Aburi pe Dunăre (DDSG) șantierul naval. Banca Națională a României deschide o sucursală în 1892. În 1894, iunie, se lansează la Șantierul naval, vasul "Principele Carol I", primul vas de pasageri
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
străzilor sunt bordate cu pomi (teiul în mod particular). Orașul își păstrează în continuare caracterul cosmopolit, la tot pasul auzi vorbindu-se "nemțește". În 1914, cu un număr de 700 de muncitori, Șantierul Naval severinean este cel mai mare șantier fluvial din țară, și unul dintre cele mai importante șantiere de pe întreaga Dunăre, aici construindu-se cele mai mari vase fluviale ale țării: "Principele Carol", "Giurgiu", "Călărași", "Domnul Tudor". În 1915 este înregistrată Fabrica de Produse Zaharoase "Cerna". Tot în 1915
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
vorbindu-se "nemțește". În 1914, cu un număr de 700 de muncitori, Șantierul Naval severinean este cel mai mare șantier fluvial din țară, și unul dintre cele mai importante șantiere de pe întreaga Dunăre, aici construindu-se cele mai mari vase fluviale ale țării: "Principele Carol", "Giurgiu", "Călărași", "Domnul Tudor". În 1915 este înregistrată Fabrica de Produse Zaharoase "Cerna". Tot în 1915 este înființată Căpitănia Portului (până în 1990). Dunărea este și rămâne inima de care este legată existența Severinului. Eugène Pittard (1867-1962
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Portului (până în 1990). Dunărea este și rămâne inima de care este legată existența Severinului. Eugène Pittard (1867-1962), antropolog elvețian de origini genoveze, vizitând Severinul în ajunul Primului Război Mondial, scrie următoarele: "După Verciorova, Turnu-Severin, așezat într-un amfiteatru, prezintă clocotul unui comerț fluvial intens al cărui echivalent nu-l găsești decât departe, sus, în amontele fluviului". Începând cu 1909 și până în 1911, generalul Alexandru Averescu preia comanda Diviziei 1 de Infanterie cu garnizoana în Turnu Severin. Izbucnind Războaiele balcanice (1912-1913), la 28 Iulie
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
începutul sec. XX se construiesc principalele edificii publice, este perioada de maximă înflorire economică naturală a orașului. În perioada interbelică apar noi mici industrii, activitatea de bază rămâne cea portuară, prin Corabia desfășurându-se cea mai mare parte a comerțului fluvial cu cereale din zona. În vremea regimului comunist, portul este închis. Este impus un regim de industrializare forțată, Corabia reprezentând un puternic centru industrial, cu o fabrică de fire sintetice, o fabrică de mobilă, una de zahăr și o tăbăcărie
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]
-
Dolj, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Basarabi, Ciupercenii Vechi și Golenți. 18858 locuitori. Acesta este situat la aproximativ 90 de kilometri de reședința de județ, Craiova, în sud vestul Olteniei. Municipiul este unul dintre porturile fluviale de pe Dunăre ale României, precum și un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria. Datorită amplasării pe Coridorul VII Pan-European Dunărea și pe Coridorul IV Pan-European, aripa sudică ce face legătura între Europa Centrală și Orientul Mijlociu, Calafatul va
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
de centru comercial și de tranzit a localității, ce este și port la Dunăre. Calafatul se află pe coridorul VII fluvial-Dunărea și pe coridorul IV paneuropean ce pornește din Germania și se termină la Istambul și Salonic. În zona kilometrului fluvial 796 s-a construit podul peste Dunăre a cărui construcție s-a finalizat în iunie 2013 și nu în 2010 de către firma spaniola FCC. Proiectul de construire a unui pod în zona Calafat-Vidin datează din anul 1909. Traficul rutier între
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
hidrotehnică: regularizarea debitelor râurilor și asanarea mlaștinilor. Între 1728 și 1732 cursul râului Bega a fost regularizat, creându-se un canal navigabil între Timișoara și cursul inferior. Astfel orașul a fost conectat, prin intermediul râului Tisa și al Dunării, la rețeaua fluvială central europeană, devenind apt să facă față transporturilor masive înainte de apariția căii ferate. Prin urmare, lucrările de regularizare a cursului Bega și Timișului și desecarea mlaștinilor au schimbat radical imaginea orașului. Orașul este lovit în martie 1738 de o cumplită
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
o turnătorie de fier, o fabrică de chibrituri, o fabrică de cărămizi, o fabrică de gaz, o fabrică de lanțuri, o fabrică de pălării, o fabrică de ciocolată. Prin intermediul canalului Bega Timișoara era legată, prin Tisa și Dunăre, la sistemul fluvial al Europei Centrale, iar căile ferate facilitau comunicarea cu importante orașe din vestul Europei. Tot în această perioadă a fost introdus tramvaiul cu cai, telefonul, iluminatul public electric, s-au asfaltat arterele mari de circulație. În 1899 s-a introdus
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
70, odată cu umplerea lacului de acumulare format de barajul de la hidrocentrala Porțile de Fier I. Industria extractivă este reprezentată prin exploatări de bentonit, de crom, granit și balast. Principalele industrii dezvoltate la nivelul orașului sunt: industria energetică, construcții de nave fluviale, industria constructoare de motoare, generatoare și transformatoare electrice, industria de prelucrare a minereurilor neferoase (feldspat, azbest, cuarț, talc) și de prelucrare a lemnului, industria textilă. Stema municipiului Orșova se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]