10,293 matches
-
Devenind mai blînd și mai grijuliu față de tinerii negri, în "Doing Dumb Shit" Ice Cube povestește cum trăgea fetele de păr cînd era în clasa a patra, cum îl provoca pe teroristul școlii, cum o făcea pe clownul clasei, spunînd glume proaste, cum trăgea cu pistolul lui de jucărie, cum ciocănea la ușile oamenilor pentru a fugi mai apoi, cum se juca de-a v-ați ascunselea, "pînă cînd, la vîrsta de zece ani, am fost bătut la fund pentru că am
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din Brighton, este, în acest roman, protagonistul ultimei perioade a vieții sale. O călătorie spre moarte, povestea acestui erou dezarticulat are toate componentele unui road movie furios. Bunny este ratatul desăvârșit, în jurul căruia totul se năruie. Slujba sa este o glumă tristă, de pe urma căreia are mai mult beneficii sexuale. Obsedat de sex, dar și de sexul inaccesibil al unor femei celebre, precum Kylie Minogue și Avril Lavigne, Bunny trăiește într-o permanentă vigilență senzorială. Cele mai banale semnale sexuale declanșează adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a proba reversibilitatea timpului, posibilă doar în ficțiune. Amalgamul de istorie stranie și captivantă, basm cu prințese, roman de aventuri, meditații despre idei și esențe conferă romanului Sexul cireșilor aerul unui carnaval literar. Fracturat și contradictoriu, indecent, cum sunt adesea glumele bune, romanul lui Jeanette Winterson oferă delicii și surprize, asemeni unui fruct exotic abia descoperit. "Dilemateca", anul IV, nr. 38, iulie 2009 Însemnări din grădina cu fluturi Jurnalul unui om dezamăgit*, publicat în 1919 de către Bruce Frederick Cummings sub pseudonimul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cu gaz "până sus" și călătorește în "insulele Majorca și Minorca". Fabricat "pe cale chimică, prin syntheză" Bruno Schulz, al cărui roman, Manechinele, explorează metamorfozele obiectuale, denunță "gravitatea tragică" a umorului aparent ce însoțește prezențe ale materiei hazardate: Materia nu cunoaște glume. E plină de o gravitate tragică. Cine se încumetă să creadă că se poate juca cu materia, că ea poate fi modelată în glumă, că gluma nu pătrunde în ea, nu se contopește cu ea imediat, ca destinul, ca fatalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
obiectuale, denunță "gravitatea tragică" a umorului aparent ce însoțește prezențe ale materiei hazardate: Materia nu cunoaște glume. E plină de o gravitate tragică. Cine se încumetă să creadă că se poate juca cu materia, că ea poate fi modelată în glumă, că gluma nu pătrunde în ea, nu se contopește cu ea imediat, ca destinul, ca fatalitatea?...". În lumea dezarticulată a personajelor lui Urmuz, se poate remarca funcția agresivă a adaosului mecanic, atașat prin înșurubare de corp, ca prelungire aberantă a
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
gravitatea tragică" a umorului aparent ce însoțește prezențe ale materiei hazardate: Materia nu cunoaște glume. E plină de o gravitate tragică. Cine se încumetă să creadă că se poate juca cu materia, că ea poate fi modelată în glumă, că gluma nu pătrunde în ea, nu se contopește cu ea imediat, ca destinul, ca fatalitatea?...". În lumea dezarticulată a personajelor lui Urmuz, se poate remarca funcția agresivă a adaosului mecanic, atașat prin înșurubare de corp, ca prelungire aberantă a unei corporalități
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
un popor unic. El nu a încercat, asemenea lui Marx, să rezolve problema evreiască. Nici nu s-a considerat învestit cu o misiune aparte, ca Einstein, cel care a fost în stare să scrie într-o bună zi, mai în glumă, mai în serios, că a devenit un "sfînt evreu". Freud recunoaște în această apartenență un dat al propriei biografii. E un destin. Trebuie să ți-l asumi fără nici un fel de misticism. Și oricine ar încerca să rupă miile de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aceste noi "lumi posibile". Una dintre abordările interesante în conturarea acestui interes al SF-ului constă în a observa rolul jucat de mașină. Dar putem și să ne amuzăm de utilizarea stângace a referirilor la știință, care poate duce la glume involuntare. 1. Roboți, androizi și cyborgi Constrângerile materiale impuse omului de natură au fost mai întâi obiectul unor soluții imaginare pe care le regăsim în mituri și care adesea aduc în scenă animale. Ele propun scenarii în care zeii acționează
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și verbioși se comportă eroic ș.a. Piesa, pusă în scenă de Const. Nottara în stagiunea 1920-1921 la Teatrul Național din București, s-a jucat și la Craiova. Cea mai cunoscută comedie a lui A., și singura tipărită, în 1938, rămâne Glumele destinului, montată la Studioul Teatrului Național din capitală de Ion Șahighian, reprezentată la Cluj, Iași și Timișoara, dar și în Germania. Folosind pigmentul de autenticitate al unui fapt divers, autorul combină elemente ale comediei de situație și de moravuri cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
artificial. Fără semnificație dramatică deosebită, cele patru „tablouri” impun o tipologie de pitoresc provincial, într-o desfășurare scenică alertă. Calități de comediograf vădesc și revistele lui A.: Țara lui Hübsch, jucată în 1919, Carul statului (1923), Gura lumii ș.a. Ironia, gluma șfichiuitoare din cuplete ținteau realitățile zilei: demagogia politicienilor, lăcomia îmbogățiților de război ș.a. A. a dat bune traduceri din teatrul lui Edmond Rostand, respectând spiritul galic și metaforismul avântat al originalului. Un fragment din Cyrano de Bergerac s-a publicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
Un fragment din Cyrano de Bergerac s-a publicat în 1916, iar L’Aiglon (Puiul de vultur), tradus în 1921, a fost reprezentat în 1923 de Compania Bulandra. SCRIERI: Odinioară, București, 1919; Cuplete din revista „Țara lui Hübsch”, București, 1919; Glumele destinului, pref. Teodor Scarlat, București, 1938. Repere bibliografice: A. B. [Al. Busuioceanu], I. C. Aslan, „Odinioară”, „Dacia”, 1919, 281; F. A. [F. Aderca], Cronica dramatică, CN, 1923, 29; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contemporan, București, 1927, 13-16; I. Anestin, „Glumele destinului”, TIL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
București, 1919; Glumele destinului, pref. Teodor Scarlat, București, 1938. Repere bibliografice: A. B. [Al. Busuioceanu], I. C. Aslan, „Odinioară”, „Dacia”, 1919, 281; F. A. [F. Aderca], Cronica dramatică, CN, 1923, 29; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contemporan, București, 1927, 13-16; I. Anestin, „Glumele destinului”, TIL, 1938, 1023; Dem. Theodorescu, „Glumele destinului”, CU, 1938, 3167; Romicus [Romulus Seișanu], „Glumele destinului”, U, 1938, 70; Ion I. Cantacuzino, „Glumele destinului”, BVS, 1938, 313; Călinescu, Ist. lit. (1941), 641; Massoff, Teatr. rom., VIII, 176, 194, 214. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
București, 1938. Repere bibliografice: A. B. [Al. Busuioceanu], I. C. Aslan, „Odinioară”, „Dacia”, 1919, 281; F. A. [F. Aderca], Cronica dramatică, CN, 1923, 29; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contemporan, București, 1927, 13-16; I. Anestin, „Glumele destinului”, TIL, 1938, 1023; Dem. Theodorescu, „Glumele destinului”, CU, 1938, 3167; Romicus [Romulus Seișanu], „Glumele destinului”, U, 1938, 70; Ion I. Cantacuzino, „Glumele destinului”, BVS, 1938, 313; Călinescu, Ist. lit. (1941), 641; Massoff, Teatr. rom., VIII, 176, 194, 214. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
I. C. Aslan, „Odinioară”, „Dacia”, 1919, 281; F. A. [F. Aderca], Cronica dramatică, CN, 1923, 29; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contemporan, București, 1927, 13-16; I. Anestin, „Glumele destinului”, TIL, 1938, 1023; Dem. Theodorescu, „Glumele destinului”, CU, 1938, 3167; Romicus [Romulus Seișanu], „Glumele destinului”, U, 1938, 70; Ion I. Cantacuzino, „Glumele destinului”, BVS, 1938, 313; Călinescu, Ist. lit. (1941), 641; Massoff, Teatr. rom., VIII, 176, 194, 214. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
Aderca], Cronica dramatică, CN, 1923, 29; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contemporan, București, 1927, 13-16; I. Anestin, „Glumele destinului”, TIL, 1938, 1023; Dem. Theodorescu, „Glumele destinului”, CU, 1938, 3167; Romicus [Romulus Seișanu], „Glumele destinului”, U, 1938, 70; Ion I. Cantacuzino, „Glumele destinului”, BVS, 1938, 313; Călinescu, Ist. lit. (1941), 641; Massoff, Teatr. rom., VIII, 176, 194, 214. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285467_a_286796]
-
o vădită simpatie pentru jucărie. Nu pot să-l iau, deoarece aici e locul lui. A fost, acum stau eu aici! Stați și cu el, că e simpatic! Dacă ți-e simpatic, ia-l de bărbat! a continuat disputa, amicul. Gluma e deplasată, domnule! Pe de altă parte, aici îi place lui să stea! Aici consumă ursulețul, în fiecare seară! E clientul casei!... Și eu unde consum? Lîngă el! Nu e o companie degradantă, nu?!... Există oameni mult mai... Lasă considerațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
aș salva... Bătrînul a supraviețuit, tînărului. Păcat! Urît apus de soare!... * 2001. După o premieră, la Timișoara, obișnuita petrecere din barul teatrului (aici am petrecut multe clipe minunate: ne întîlneam artiști de la Operă, Național, Maghiar, German și schimbam idei, ori glume, ajutați de Traian și Mimi, patronii barului, alături de care ne simțeam... ca-n familie!). Vorbim, bem... La un moment dat mă aflu lîngă directoarea Teatrului German, o fată destul de tînără și agreabilă, cu care chiar mă împrietenisem. Vine lîngă noi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu Dan, pînă cînd a plecat din țară: era un actor bun și un prieten adevărat. Am aflat, de la Gala UNITER, c-a murit acum trei-patru ani. Păcat! Mai toți eroii acestor rememorări stau acum la masa umbrelor... Premiere, festivaluri, glume proaste, compromisuri... 1976. Sînt invitat la Sibiu, să văd o premieră cu o piesă contemporană românească, scrisă de Eugen Onu. După spectacol, o masă dată de autor, în teatru. Cîteva alocuțiuni festive, în nota vremii, apoi discuții, pe grupuri, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
alocuțiuni festive, în nota vremii, apoi discuții, pe grupuri, ca de-obicei. Închinînd o cupă de șampanie, autorul mulțumește teatrului fiindcă i-a introdus piesa în repertoriu. Bine că nu v-a durut, cînd v-a introdus-o! face o glumă (elegant spus) prostuță, M.B., directorul teatrului (altfel, un stimabil critic literar). Toți rămînem consternați, iar regizorul Dimiu se înroșește și dispare. Seara a fost plată și fără relevanță. Ca și piesa. * 1994. Fac parte din juriul festivalului teatrelor de revistă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
dezbrace: probabil, sub bluză era doar... scheletul! Și făceai stop cardiac! Iar ochiul roșu însemna sete de sînge! Habar n-ai prin ce-ai trecut, băiete!... Rămăsesem perplex. Nu credem teoria, dar nici nu-mi venea s-o iau în glumă. Mai ales că dramaturgul vorbea cu o seriozitate care impunea un fel de respect! Ioane... sîntem oameni lucizi, nu putem crede-n holograme! O fi fost vreo derbedoaică, aflase că-s singur acasă, mahmur și... De ce neapărat MOARTEA?! Șerban m-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
era cazul!). Prima parte a adunării avusese un caracter "profesional"; a doua în care toți trei ședeam la prezidiu era dedicată literaturii române contemporane. Am început să ne facem datoria: eu l-am prezentat pe cunoscutul prozator, făcînd cam multe glume; Ovidiu a citit din celebrele sale "microsioane" (proză scurtă umoristică), iar autorul a povestit că la el pe scară e un invalid care a cunoscut ilegaliști și care e dispus să îi furnizeze fișe pentru o viitoare carte. Din trei
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de ani! Dar așa ceva nu am mai pomenit! Am venit la ședința de partid a organizației noastre; partea întîia a mai mers. Da-n partea a doua, ce-am văzut? Asociația noastră a fost batjocorită de trei huligani care fac glume tîmpite și vorbesc prostii! Ce scriitor angajat e ăla grasu', dacă se-nhăitează cu pletoșii ăștialalți și rîd de idealurile pentru care noi ne-am sacrificat viața!? Propun să-i tundem și să chemăm miliția să-i ridice!"... S-a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Eram mulți. Mănescu, singur. Și-atunci... nu pot să cred nici azi! A-ntors-o! Am fost greșit înțeles, dragii mei! Eu cu Dodi Esrig și cu Radu, am fost bun prieten! Chiar mi-au scris!... Mă mir că nu ați priceput gluma!... N-a mai vorbit nimeni cu el, după asta. Era ora 13. La 16, s-a urcat în trenul de București. Colocviul, totuși, a fost socotit un triumf. De-asta a mai mers încă patru ediții. Domnul Mănescu, un om
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
arestul poliției! De ce? Fiindcă taman în acea zi de luni își găsise și fiul cel mai iubit al poporului să facă o vizită de lucru în Galați! Iar patru inși care se bălăngăneau pe strada principală, vorbind tare și făcînd glume dubioase, nu prezentau încredere! După o oră, am fost eliberați și, noi doi, bucureștenii, duși la gară de un echipaj specializat. Interesante amintiri! Ar mai fi ceva de adăugat? A, da! Drumul, peste doar cîteva luni (ani) avea să mi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de necaz. Cutreiera peste tot doar frica și nu numai cea camusiană, care se trăgea din burtă, ci chiar frica de a nu fi auzit chiar cînd nu spui nimic, frica de închisoare, frica de-a-ți pierde viața. Nu era glumă. Nici de Ana Pauker nu se putea rîde, nici de Vasile Luca, nici de Teohari Georgescu, nici de Chișinevschi, nici de cei care i-au detronat, precum Gheorghiu-Dej, Drăghici sau alții de acest soi". Chiar Mugur a fost arestat de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]