10,713 matches
-
cu învelișul se poate face prin metoda sudurii, nu prin nituire. Dacă aripa are grosime mică, învelișul se poate realiza prin panouri monolit. Construcția unei astfel de aripi se realizează prin îmbinarea panourilor dintr-o singură bucată. La aripile cu grosime foarte mică, spațiul interior nu mai cuprinde elemente de rigidizare, ci este umplut cu structură de tip fagure sau cu alt material compozit, rezultând o structură compactă, cu rezistență mecanică mare. Fuzelajul (din ) este partea aeronavei în care este plasată
Avion () [Corola-website/Science/298731_a_300060]
-
a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături și vegetație halofită. Masivul de sare este alungit pe direcția nord-vest/sud-est, cu axa mare de 1,5 km, axa mică de 0,8-1 km și grosimea de 0,5-1 km. Sarea se găsește foarte aproape de suprafață (stratele acoperitoare au grosimi maxime de 6-10 m). Aici se află lacuri saline formate deasupra ocnelor părăsite ale unor mine de sare, atestate documentar din secolul al XII-lea și
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
și vegetație halofită. Masivul de sare este alungit pe direcția nord-vest/sud-est, cu axa mare de 1,5 km, axa mică de 0,8-1 km și grosimea de 0,5-1 km. Sarea se găsește foarte aproape de suprafață (stratele acoperitoare au grosimi maxime de 6-10 m). Aici se află lacuri saline formate deasupra ocnelor părăsite ale unor mine de sare, atestate documentar din secolul al XII-lea și folosite din perioada romană până în Evul Mediu. În anul 1780 la Cojocna existau următoarele
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se arma puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleavă și lână de oaie (pentru impermeabilizarea pereților), după care cu bârne (grinzi) de lemn. Grosimea armăturilor era de 0,3 m (1 pas), astfel ca profilul efectiv al puțului se reducea în final de la 2,8 x 2,8 m la 2,5 x 2,5 m. De la nivelul steril-sare în jos pereții se căptușeau
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
există o dovadă a unui joc în care șortul era închis la culoare. În sezonul 1909-1910 au fost introduse dungile albastre și grena pe tricou. În 1913, șortul a devenit negru, apoi după șapte ani albastru, cu mici variații privind grosimea și numărul dungilor de pe tricou și cu mici diferențe legate de intensitatea și nuanța culorilor albastru și grena. În primii ani, clubul a folosit tricouri jumătate albastre, jumătate grena pentru ca mai apoi să se impună dungile verticale a căror grosime
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
grosimea și numărul dungilor de pe tricou și cu mici diferențe legate de intensitatea și nuanța culorilor albastru și grena. În primii ani, clubul a folosit tricouri jumătate albastre, jumătate grena pentru ca mai apoi să se impună dungile verticale a căror grosime a variat destul de mult de-a lungul istoriei. Numai echipele de baschet, rugby și atletism au purtat la un moment dat tricouri cu dungi verticale. Pentru a sărbători centenarul, prima echipă de fotbal a folosit un echipament similar cu primul
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
arătat 6 faze de extindere a incintei, în cea de la mijlocul secolului al XVII-lea funcționând și tipografia lui Meletie Macedoneanul. Turnul-clopotniță de acces în incinta mănăstirii este etajat pe 4 nivele, având o înălțime de aproximativ 15m și o grosime a zidurilor de cca 2m. Primul cat este inaccesibil, iar etajele 2 și 3 sunt prevăzute cu găuri pentru tragere, având rol în defensiva complexului mănăstiresc. Ultimul etaj, care adăpostește clopotnița, este adăugat probabil în epoca brâncovenească. Rolul defensiv al
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
descoperit nici un fel de indidiciu în acest sens. Cu ocazia sondărilor făcute în acei ani au fost în schimb remarcate, la sud de actuala biserică, fundațiile unei clădiri vechi, probabil de secol XIV, cu dimensiunile de 19m lungime și cu grosimea zidurilor de 1,30m, încheiată cu un zid orientat nord-sud cu grosimea de 1,20m. Această clădire, neexcavată total datorită amplasării parțiale sub actuala biserică, este considerată a fi biserica originală a mănăstirii (Gh. T. Cantacuzino). Acest fapt este argumentat
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
în acei ani au fost în schimb remarcate, la sud de actuala biserică, fundațiile unei clădiri vechi, probabil de secol XIV, cu dimensiunile de 19m lungime și cu grosimea zidurilor de 1,30m, încheiată cu un zid orientat nord-sud cu grosimea de 1,20m. Această clădire, neexcavată total datorită amplasării parțiale sub actuala biserică, este considerată a fi biserica originală a mănăstirii (Gh. T. Cantacuzino). Acest fapt este argumentat de orientarea zidurilor pe axa est-vest. Ulterior, arhitectul Cristian Moisescu, presupune, datorită
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
formare a stelelor. Galaxia noastră, Calea Lactee, uneori numită pur și simplu "Galaxia" (prima literă cu majusculă), este o galaxie în spirală cu bare de forma unui disc, având un diametru de aproximativ 30 kiloparseci sau 100.000 ani-lumină și o grosime de aproximativ 3.000 ani-lumină. Ea conține aproximativ 3·10 stele și are o masă de aproximativ 6·10 ori masa Soarelui. La galaxiile spiralate, brațele spiralei au forma asemănătoare cu spiralele logaritmice, o structură care poate rezulta în mod
Galaxie () [Corola-website/Science/299071_a_300400]
-
înguste, strânse între tufișuri mari"”. Cetatea Poenari se află pe un vârf de munte, la aproximativ 400 de metri față de nivelul văii. Cetatea are o forma alungită și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic. Zidurile au 2-3 metri grosime. În prezent ruinele cetății sunt amenajate ca obiectiv turistic și sunt vizitate de turiști români și străini. De la nivelul cetății se pot admira priveliștile frumoase ale văii Argeșului. Pentru a se urca la cetate s-a construit, în zilele noastre
Cetatea Poenari () [Corola-website/Science/299794_a_301123]
-
est, de 4 380 km, o pantă extrem de mică - 0,003 % (la vest 160 m. alt. și la est 0 m), corespunde unei zone de subsidență în care s-a acumulat un volum enorm de sedimente (circa 4 000 m grosime). Râurile afluente, la ieșirea din podișurile vecine, constituite din roci dure, formează numeroase cascade și repezișuri care le conferă un potențial hidroenergetic ridicat. Cu toate că forma bazinului se poate asemăna cu o frunză în care nervura principală (Amazonul) colectează numeroși afluenți
Amazon (fluviu) () [Corola-website/Science/299945_a_301274]
-
pentru locul 3 se acordă o medalie de bronz și o diploma.Medaliile sunt gravate pe fata cu un episod din sportul respectiv ,iar pe cealaltă cu emblemă JO și anul. medaliile au un diametru de 60 mm și o grosime de 3mm.Concurentii clasați pe locurile 4,5,6,7,8,daca este cazul,primesc cîte o diplomă fără medalie. Numele tuturor campionilor olimpici este gravat pe unul din zidurile stadionului principal unde au avut loc Jocurile. De-a lungul
Jocurile Olimpice () [Corola-website/Science/298755_a_300084]
-
Zidina dacilor“, cât și asemănarea aparentă, ca amplasare și tip de zidire, cu fortificațiile dacice din Munții Orăștie, aflate în, relativă, apropiere. Vasile Dimitrescu, un istoric local, 20 de ani mai târziu, dă primele informații tehnice cu privire la planul cetății și grosimea zidurilor, aducând o altă informație cu privire la legendele care circulau printre localnici. Astfel aduce la cunoștință că localnicii mai numesc ruinele „Cetatea lui Mateiaș“ și că acolo, de mult, s-ar fi purtat o luptă a românilor și ungurilor împotriva tătarilor
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
fost efectuate de prof. Alexandru Bărcăcilă între anii 1964-1965. Acestea au relevat o fortificație de forma unui poligon neregulat în suprafață de 25X40m, cu unele laturi rotunjite, având orientarea nord-vest - sud-est, pliată pe forma dealului. Zidul de incintă, cu o grosime variind între 2m și 2,50m, era construit din bolovani de șist sparți neregulat, prinși cu mortar din var și nisip cu bobul mare. Calitatea inferioară a mortarului, precum și neatenția la așezarea bolovanilor induce ideea unei fortificații făcute în grabă
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
este aceea a unei câmpii întinse și netede. Relieful de câmpie este doar apartnt, deoarece, analizând structura lui geologică se observă că în realitate este un podiș străvechi, erodat. Placa pe care este așezată eceastă parte a continentului are o grosime mare, este foare rigidă și aproape imobilă aflându-se pe cel mai vechi nucleu continental Clima. Europa de Est are, în cea mai mare parte, un climat temperat continental, care devine excesiv spre est și se transformă într-un climat rece spre
Europa de Est () [Corola-website/Science/297783_a_299112]
-
investighează mecanismele biologice ale structurilor temporale, inclusiv manifestările ritmice ale vieții. Intre celule și mediul intern, reprezentat de lichidul extracelular, există un permanent schimb de substanțe ce are loc prin intermediul membranelor celulare. 1.1.1.1.Membrana celulară are o grosime de 7-10 nm și o structură complexă lipidoproteică având o funcție aparent contradictorie, aceea de a separa și de a uni în același timp celulele între ele. Componentele principale ale membranei sunt lipidele și proteinele a căror proporție și dispoziție
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
care trebuie să-i luăm în considerare. Creșterile sau poliglobuliile pot fi primare (în procesele neoplazice ce interesează organele hematopoietice) sau secundare unor afecțiuni cronice cardiace, pulmonare sau renale. Mărimea. Diametrul mediu al hematiilor este de 7.2 µm iar grosimea de 2.2µm. Volumul mediu este de 85 µm3 iar suprafața de 125 µm2. Suprafața totală a eritrocitelor atinge 3000 m2. Față de valorile medii ce cuprind cam 60% dintre hematii există în mod fiziologic he32 matii mai mici (microcite) sau
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și curăți aerul inspirat, precum și în fonație. Alveolele reprezintă locul unde au loc schimburile gazoase respiratorii, sunt în număr de 300 milioane totalizând o suprafață de 70-100 m2. Sunt înconjurate fiecare de aprox 1000 capilare sanguine. Membrana alveolo-capilară are o grosime medie de 1 µm și este alcătuită prin suprapunerea mai multe straturi aparținând alveolelor și vaselor capilare la care se adaugă unul de surfactant. Surfactantul este format din fosfolipide cu proprietăți tensioactive și are rolul de a menține forma alveolelor
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
o n j urate de capilarele sanguine (cam 1000 la fiecare alveolă) aparținând circulației pulmonare, membrana de separare dintre aerul alveolar și sângele capilar fiind reprezentată de o structură complexă formată din mai multe straturi (FIG 2.4.) a căror grosime medie este de doar aproximativ 1 µm: -un strat monomolecular de surfactant lipoproteic tensioactiv -lichidul alveolar -epiteliul alveolar -spațiul interstițial dintre epiteliul alveolar și peretele capilar ce conține țesut conjunctiv și lichid interstițial -membrana bazală a capilarului -endoteliul capilar. Plămânii
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
o reduc. 2.4.Difuziunea alveolo-capilară. Difuziunea alveolo-capilară reprezintă trecerea gazelor din aer în sânge și invers prin traversarea membranei alveolo-capilare. Difuziunea depinde în primul rând de diferența de presiune parțială a gazelor, ca și de proprietățile lor fizico-chimice sau grosimea și suprafața membranei alveolo-capilare. Pentru O2 presiunea în aerul alveolar este de 100 mmHg, iar în sângele venos 40 mmHg. Pentru CO2 presiunea în alveole este de 40 mmHg iar în sângele venos 46 mmHg. Capacitatea de difuziune a plămânilor
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
ml sânge la temperatura corpului avem cantități destul de mici de gaze dizolvate (O2 0.3 ml, CO2 3 ml, N2 0.8 ml) dar ele sunt importante deoarece numai trecând prin aceste forme se obțin celelalte combinații chimice ale lor. Grosimea și suprafața membranei alveolo-capilare. Deși grosimea medie a membranei alveolo-capilare este în jur de doar 1 µm, spațiul pe care gazele trebuie să-l străbată din alveolă până în eritrocite sau invers este mult mai complex aici intervenind și o serie
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
cantități destul de mici de gaze dizolvate (O2 0.3 ml, CO2 3 ml, N2 0.8 ml) dar ele sunt importante deoarece numai trecând prin aceste forme se obțin celelalte combinații chimice ale lor. Grosimea și suprafața membranei alveolo-capilare. Deși grosimea medie a membranei alveolo-capilare este în jur de doar 1 µm, spațiul pe care gazele trebuie să-l străbată din alveolă până în eritrocite sau invers este mult mai complex aici intervenind și o serie de alte procese chimice. Reducerea suprafeței
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]