15,723 matches
-
Olahus (1493-1568) din care încă mai am de citit câteva pagini. Cine mai pomenește azi de umanistul nostru erudit, om de litere și teolog, bibliofil, diplomat, arhiepiscop și regent al Ungariei? Cartea este o primă și serioasă argumentare a originii latine a limbii românilor. 26 Când vorbim de diversitatea lumii vii avem în vedere, înainte de toate, unitățile de clasificare (taxoni) care dau ierarhia clasificării (și a evoluției de la simplu la complex): specie, gen, familie, ordin, clasă, încrengătură, regn. Se folosește tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
carpatici până la ajungerea în India i-a purtat prin nordul Mării Negre și cel al Caspicei" (Cambridge History of India, 1922). "Limba română este o limbă-cheie care a influențat în mare parte limbile Europei" (Olof Ekstrom). Chiar dacă se știe că limba latină este limba oficială a Bisericii Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers. Cu alte cuvinte, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
of India, 1922). "Limba română este o limbă-cheie care a influențat în mare parte limbile Europei" (Olof Ekstrom). Chiar dacă se știe că limba latină este limba oficială a Bisericii Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească" (Miceal Ledwith
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Olof Ekstrom). Chiar dacă se știe că limba latină este limba oficială a Bisericii Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească" (Miceal Ledwith, consilier al Papei Ioan Paul al II-lea). Unde ne sunt denigratorii (chiar și dintre istoricii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească" (Miceal Ledwith, consilier al Papei Ioan Paul al II-lea). Unde ne sunt denigratorii (chiar și dintre istoricii români!), unde-s răuvoitorii, trădătorii, mercenarii, ignoranții care se dezic de țară și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească" (Miceal Ledwith, consilier al Papei Ioan Paul al II-lea). Unde ne sunt denigratorii (chiar și dintre istoricii români!), unde-s răuvoitorii, trădătorii, mercenarii, ignoranții care se dezic de țară și istoria sa, de vechea cultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de dolari, cifră ce reprezintă mai bine de jumătate din venitul întregii omeniri. Cheltuielile militare au depășit produsul general brut al Chinei, Indiei și al statelor sub-sahariene luate împreună o sumă comparabilă cu produsul natural al întregii Africi și Americi Latine". (French, 1992:37) În același timp însă, condițiile de trai în viața cotidiană, chiar în metropole din Statele Unite, se deteriorează în mod dramatic. Numărul celor fără locuință și al șomerilor continuă să crească, epidemiile, cancerul, SIDA și alte boli mortale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
str. șelari, 10; Marwort, M., Calea Victoriei, 74; Mihăilescu, șt., str. Covaci, 14; Socec & Teclu, atelier pentru arte grafice tipo-litografie, str. Berzei, 96; Voneberg, G., str. Smârdan, 2 (p. 346). Licee: Liceul Sf. Sava, director: D. Ananescu; profesori: M. Iacomi (l. latină); Ang. Dimitrescu (istorie); N. Codrescu (geografie); dr. A. Racoviceanu (științe fizice și naturale); pr. Veniamin Catulescu (religie); At. Tănăsescu (l. franceză); V. ștefănescu (desen și caligrafie); dr. Al. Boicescu (igienă); G. Dem. Theodorescu (limbă și literatură latină); G. Zotu (limbă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
M. Iacomi (l. latină); Ang. Dimitrescu (istorie); N. Codrescu (geografie); dr. A. Racoviceanu (științe fizice și naturale); pr. Veniamin Catulescu (religie); At. Tănăsescu (l. franceză); V. ștefănescu (desen și caligrafie); dr. Al. Boicescu (igienă); G. Dem. Theodorescu (limbă și literatură latină); G. Zotu (limbă și literatură greacă); B. Glosescu (limbă și literatură franceză); C.C. Dobrescu (istorie universală); D. Ananescu (științe naturale); Dim. A. Laurian (filozofie); I. Limberg (limba și literatura germană); A. Podoleanu (muzică vocală); I. Bianu (limbă și literatură română
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
A. Laurian (filozofie); I. Limberg (limba și literatura germană); A. Podoleanu (muzică vocală); I. Bianu (limbă și literatură română); G. Moceanu (gimnastică); Liceul Matei Basarab (str. Sf. Apostoli); director, Ir. Circu; profesori: Gr. Crețu (lb. română); A.F. Nestor (lb. latină); B. șaicariu (istorie); N. Mihăilescu (geografie); C.I. șonțu (științe fizico-chimice); C. Christescu (matematică); pr. N. ștefănescu (religie); I. Filibiliu (lb. franceză); G. Al. Zamfirol (desen); Ir. Circu (lb. și lit. latină); Z. Demarat (lb. și lit. greacă); L. Lacroix (lb
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
profesori: Gr. Crețu (lb. română); A.F. Nestor (lb. latină); B. șaicariu (istorie); N. Mihăilescu (geografie); C.I. șonțu (științe fizico-chimice); C. Christescu (matematică); pr. N. ștefănescu (religie); I. Filibiliu (lb. franceză); G. Al. Zamfirol (desen); Ir. Circu (lb. și lit. latină); Z. Demarat (lb. și lit. greacă); L. Lacroix (lb. și lit. franceză); Al. F. Robescu (matematică); C. Receanu (filozofie); A. Comănescu (lb. germană), T. Oprescu (muzică vocală); G. Dem. Theodorescu (lb. și lit. română); N. Velescu (gimnastică); Liceul Sfântul-Gheorghe (Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
F. Robescu (matematică); C. Receanu (filozofie); A. Comănescu (lb. germană), T. Oprescu (muzică vocală); G. Dem. Theodorescu (lb. și lit. română); N. Velescu (gimnastică); Liceul Sfântul-Gheorghe (Calea Victoriei, 138); director: șt. Hepites; profesori: I. Crăciunescu, profesor la Facultatea de Litere (lb. latină); E. Francudi, profesor la Facultatea de Litere (lb. greacă); Le Rév. șt. Călinescu, profesor la Seminar (religie); Dim. C. Ollănescu, doctor în Drept, publicist (lb. română); I. Frollo, profesor la Facultatea de Litere (lb. italiană); A. Léautey, profesor la școala
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
franceză, meditații pentru bacalaureat, Calea Dorobanților, 133; Limburg, lb. germană, str. Popa-Tatu, 65; Lolliot, H., lb. engleză și franceză, str. Polonă, 41; Manliu, I., lb. română, Calea Moșilor, 122; Stoicescu C., lb. latină, str. Romană, 63; Teodorescu, G. Dem., lb. latină și română, str. Mircea-Vodă, 29 (p. 360). Profesori de scrimă: Constantin, D., str. Vestei, 4; Michel, A., profesor la Jockey Club, str. Occidentului, 36 bis (p. 360). Profesori de muzică: Brătianu, G., profesor de canto la Conservator, str. CuzaVodă, 28
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mecanică; G. Gogu, geometrie analitică; dr. Al.N. Vițu, zoologice; David Emanoil, algebră superioară; Facultatea de Litere: B.P. Hasdeu, decanul Facultății; I. Zalomit, filologie comparată; B.P. Hasdeu, istorie română; Ep. Francudi, literatură greacă; I. Cernătescu, istorie universală; N. Quintescu, literatură latină; Gr. Tocilescu, istorie veche și epigrafie; D.I. Crăciunescu, psihologie; G.I. Frolo, literatură neolatină; T. Marinescu, logică; Facultatea de Drept: Ar. Pascal, decanul Facultății; Ar. Pascal, drept civil; C. Boerescu, drept civil; G. Cantili, drept penal și procedură; Al. Vericeanu, economie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
până atunci un astfel de tip de sistem politic, sau îl adoptaseră extrem de rar. America Latină și sud-estul Asiei sunt zonele geografice în care proporția democrațiilor liberale este cea mai mare după Europa și America de Nord, dar în special în cazul Americii Latine au existat variații substanțiale de-a lungul timpului. Pe baza acestei imagini preliminare, condițiile socio-culturale de bază par a fi strâns legate de tipurile de sistem politic. Venitul pe cap de locuitor este cel mai ridicat în Europa de Vest și în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că nu există totuși un singur tip de societate plurală; de obicei sunt multe modele diferite. A doua descoperire privește relația dintre cultură și variabilele socio-economice pe care le-am examinat mai devreme în acest capitol. Faptul că atât țările latine cât și cele asiatice trebuie împărțite în țări "mai mult sau mai puțin" dezvoltate sugerează că există o legătură și o distincție între cele două tipuri de factori. În cazul țărilor latine, ambele grupuri obțin rezultate bune privind distanța puterii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
devreme în acest capitol. Faptul că atât țările latine cât și cele asiatice trebuie împărțite în țări "mai mult sau mai puțin" dezvoltate sugerează că există o legătură și o distincție între cele două tipuri de factori. În cazul țărilor latine, ambele grupuri obțin rezultate bune privind distanța puterii și evitarea incertitudinii (spre deosebire, de exemplu, de țările anglice și nordice), dar națiunile latine mai dezvoltate sunt puternic individualiste și au un rezultat mediu privind masculinitatea, în tip ce țările latine
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sugerează că există o legătură și o distincție între cele două tipuri de factori. În cazul țărilor latine, ambele grupuri obțin rezultate bune privind distanța puterii și evitarea incertitudinii (spre deosebire, de exemplu, de țările anglice și nordice), dar națiunile latine mai dezvoltate sunt puternic individualiste și au un rezultat mediu privind masculinitatea, în tip ce țările latine mai slab dezvoltate au un rezultat slab privind individualismul și sunt fie foarte masculine, fie relativ feminine (dar mai puțin decât țările nordice
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
latine, ambele grupuri obțin rezultate bune privind distanța puterii și evitarea incertitudinii (spre deosebire, de exemplu, de țările anglice și nordice), dar națiunile latine mai dezvoltate sunt puternic individualiste și au un rezultat mediu privind masculinitatea, în tip ce țările latine mai slab dezvoltate au un rezultat slab privind individualismul și sunt fie foarte masculine, fie relativ feminine (dar mai puțin decât țările nordice) (Hofstede, 1980: 336). În acest moment nu putem afirma cu tărie că aceste diferențe sunt legate de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partidele social-democrate, vezi The Future of Social Democracy, ed. W.E. Patterson și A.H. Thomas (1986). Despre principalele partide din lumea a treia, vezi Political Parties in the Third World, ed. V. Randall (1988). Despre America Latină, vezi R.J. Alexander, Latin American Political Parties (1973) și Political Parties in the Americas: Canada, Latin America, and the West Indies (1982). Asupra dezvoltărilor curente din Europa de Est și statele succesoare ale Uniunii Sovietice, vezi B. Szajkowski, New Political Parties of Eastern Europe and the
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și A.H. Thomas (1986). Despre principalele partide din lumea a treia, vezi Political Parties in the Third World, ed. V. Randall (1988). Despre America Latină, vezi R.J. Alexander, Latin American Political Parties (1973) și Political Parties in the Americas: Canada, Latin America, and the West Indies (1982). Asupra dezvoltărilor curente din Europa de Est și statele succesoare ale Uniunii Sovietice, vezi B. Szajkowski, New Political Parties of Eastern Europe and the Soviet Union (1991). Niciun studiu clar asupra membrilor de partid și vieții
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
singur partid are un caracter natural atunci când, fără represiune, un partid este forța dominantă în țară, iar presiunea exercitată este mai curând de tip "cultural" decât politic sau legal. Acest tip era frecvent în trecut în unele părți ale Americii Latine; acum însă a devenit rar, exceptând state mici precum cele din Caraibe sau Pacific. Totuși, la nivel sub-național, tipul "natural" de sistem cu un singur partid mai există încă, inclusiv în țările vestice; dominația clară a partidului democrat în unele
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
format un partid comunist rebotezat. Nu s-a putut da nicio justificare satisfăcătoare pentru îndelungata putere a partidelor comuniste în aceste țări. Argumentul socio-economic nu este valid, dată fiind bunăstarea unora dintre aceste societăți. Argumentul cultural, care sugerează că țările "latine" sau mediteraneene sunt mai predispuse la comunism decât altele are o oarecare validitate, dar Finlanda și Islanda sunt cazuri discutabile. În linii mari, problema dacă partidul reușește să-și constuiască propria subcultură, ca rezultat al unor împrejurări precum rezistența în fața
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
uneori o întoarcere la constituțiile anterioare; astfel, Argentina a reintrodus constituția din 1853 cu mai multe ocazii. Alte țări au adoptat succesiv un număr de documente constituționale de exemplu, Brazilia a adoptat un text nou în anii 1980. În afara Americii Latine, constituțiile statelor cu o îndelungată istorie a independenței au durat de obicei puțin timp: China a avut mai multe constituții de la începutul secolului XX; Japonia a avut două constituții, cea din 1889 (Meiji) fiind înlocuită de constituția din 1946, redactată
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
analizat sistematic de M.S. Shugart și J.M. Carey, Presidents and Assemblies (1992). O examinare interesantă a dezvoltărilor curente într-o serie de foruri legislative vestice poate fi găsită în Parliaments in Western Europe, ed. P. Norton (1990). Un studiu anterior, Latin American Legislatures, ed. W. Agor (1971) prezintă foarte bine rolul acestor organe. Asupra rolului legislativelor în lumea a treia, vezi Legislatures in Development, ed. J. Smith și L.D. Musolf (1979). Asupra comportamentului în două legislative africane, vezi Politics and Public
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]