12,372 matches
-
între scopul ilocuționar primar și aserțiune (împărtășirea unei credințe sau a unei cunoașteri) și scopul ultim al actului asertiv (a convinge pe cineva să facă ceva). Formula următoare este o reprezentare a faptului că o aserțiune posedă o forță (F) narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă: [F. primară (p) [F' narativă a povesti [Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie (acțiune socio- argumentativă a argumenta discursivă vizată) explicativă a explica Spre deosebire de instrucțiune-ordin ale căror forme de textualizare variază destul de mult în funcție de genurile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sau a unei cunoașteri) și scopul ultim al actului asertiv (a convinge pe cineva să facă ceva). Formula următoare este o reprezentare a faptului că o aserțiune posedă o forță (F) narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă: [F. primară (p) [F' narativă a povesti [Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie (acțiune socio- argumentativă a argumenta discursivă vizată) explicativă a explica Spre deosebire de instrucțiune-ordin ale căror forme de textualizare variază destul de mult în funcție de genurile de incitare la acțiune (Adam 2001), textualizarea macro-acțiunilor sociodiscursive
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a povesti [Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie (acțiune socio- argumentativă a argumenta discursivă vizată) explicativă a explica Spre deosebire de instrucțiune-ordin ale căror forme de textualizare variază destul de mult în funcție de genurile de incitare la acțiune (Adam 2001), textualizarea macro-acțiunilor sociodiscursive narative, descriptive, argumentative și explicative pare să treacă prin forme regulate de compunere, mai ales în scris. Cazul particular al dialogului necesită o altă explicație (cf. infra, & 6). Referințe și lucrări recomandate - Jean-Michel ADAM: Les Textes: types et prototypes, Paris, Nathan
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1944): § 61-67. - Philippe HAMON: Du descriptif, Paris, Hachette, 1993 (1981). - Svetlana VOGELEER: "La relation point de vue et son application aux phrases existentielles initiales", în W. de Mulder (ed.), Énonciation et parti pris, Amsterdam. Rodopi, 1992: 349-355. 3. Structura secvenței narative În narativitate, suflul nu este încredințat frazelor, ci unor macro-propoziții mai ample, unor scandări de evenimente. (Umberto Eco, trad. Marius Spala, București, Univers, [1979] 1991: 50) În sens larg, orice povestire 6 poate fi considerată drept expunerea unor "fapte" reale
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca pe o structură ierarhică de cinci macro-propoziții de bază (Pn) care corespund celor cinci momente ale aspectului: înainte de proces (m1), începutul procesului (m2), cursul procesului (m3), finalul procesului (m4), după proces (m5). Schema 16 În raport cu complexitatea ierarhică a secvenței narative, depeșa lui Fénéon T4 este doar o simplă perioadă: T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile[e1], ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville [e2], apoi îl azvîrliră [e3]. În această perioadă narativă ternară, nici una din cele
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
complexitatea ierarhică a secvenței narative, depeșa lui Fénéon T4 este doar o simplă perioadă: T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile[e1], ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville [e2], apoi îl azvîrliră [e3]. În această perioadă narativă ternară, nici una din cele trei acțiuni succesive (trîntirea la pămînt a afișorului, tîrîrea lui de-a lungul pasarelei, azvîrlirea lui) nu se deosebește de celelalte într-atît încît să poată fi considerată nod și/sau deznodămînt 7. Cele trei acțiuni se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pînă la urmă se dovedește a fi deceptiv. Situația finală-Pn5 este definitiv negativă: Janinetti a murit. A existat deci o transformare și, în plus, o rezolvare deceptivă. În timp ce în T13 segmentarea în patru fraze și conectorul DAR final decupează macro-propozițiile narative, în T11 acțiunile și evenimentele trebuie reconstruite izolîndu-le în sînul mișcării sintactice a frazei. Pentru aceasta, trebuie solicitate toate urmele segmentării și conexiunii. În ciuda prezenței a doar două verbe la perfect simplu și a unui verb la imperfect într-o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
propoziția care explică situația inițială-Pn1 a povestirii. În schimb, legătura dintre gerunziul din [e3] și perfectul simplu final [e5] este o legătură de la cauză la efect în care [e3] apare ca fiind deznodămîntul-Pn4, iar [e5], situația finală-Pn5. Schema 17 Structura narativă a lui T11 și T13 Acțiune sau Evaluare Nod Pn3 Deznodământ Situație Pn2 <<<<<<<<>>>>>>>> Pn4 Situație inițială Pn1 <<<<<<<<<>>>>>>>>>>>>>> finală Pn5 T11: e4 e1 e2 e3 e5 T13: P1-e1 P2-e2 P3-e3 P4-e4 [DAR] P4-E5 Nu se poate defini nici o regulă de segmentare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Situație Pn2 <<<<<<<<>>>>>>>> Pn4 Situație inițială Pn1 <<<<<<<<<>>>>>>>>>>>>>> finală Pn5 T11: e4 e1 e2 e3 e5 T13: P1-e1 P2-e2 P3-e3 P4-e4 [DAR] P4-E5 Nu se poate defini nici o regulă de segmentare proprie secvențelor. Am văzut la T11 și T13 că o secvență narativă poate fi bine segmentată (propoziții narative separate de cuplul majusculă-punct sau printr-un conector puternic în T13) sau slab decupată (T11). Dacă secvența se dezvoltă, adeseori regrupările de propoziții din sînul macro-propozițiilor narative sînt subliniate de schimbări de paragrafe 8
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
finală Pn5 T11: e4 e1 e2 e3 e5 T13: P1-e1 P2-e2 P3-e3 P4-e4 [DAR] P4-E5 Nu se poate defini nici o regulă de segmentare proprie secvențelor. Am văzut la T11 și T13 că o secvență narativă poate fi bine segmentată (propoziții narative separate de cuplul majusculă-punct sau printr-un conector puternic în T13) sau slab decupată (T11). Dacă secvența se dezvoltă, adeseori regrupările de propoziții din sînul macro-propozițiilor narative sînt subliniate de schimbări de paragrafe 8. Aplicarea schemei de punere în intrigă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la T11 și T13 că o secvență narativă poate fi bine segmentată (propoziții narative separate de cuplul majusculă-punct sau printr-un conector puternic în T13) sau slab decupată (T11). Dacă secvența se dezvoltă, adeseori regrupările de propoziții din sînul macro-propozițiilor narative sînt subliniate de schimbări de paragrafe 8. Aplicarea schemei de punere în intrigă este un proces interpretativ de construire a sensului. Acest proces, ghidat de segmentare și de mărci lingvistice foarte diverse, este supus alegerilor și deciziilor de structurare centrate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în intrigă este un proces interpretativ de construire a sensului. Acest proces, ghidat de segmentare și de mărci lingvistice foarte diverse, este supus alegerilor și deciziilor de structurare centrate pe identificarea unui nod și a unui deznodămînt. Înscrierea unei secvențe narative într-un cotext dialogic (oral, teatral sau a unei narațiuni încastrate într-o alta) se traduce prin adăugarea, la uvertură, a unei Intrări-prefață sau a unui simplu Rezumat-Pn0 și, la finele narațiunii, a unei Evaluări finale-PnΩ care ia forma Moralei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
însă patru persoane sînt ucise, alte treizeci rănite, printre care un ministru și un deputat. [P8] După stupoare, fidelă imaginii sale, Primul ministru britanic anunță că lucrările congresului vor continua. [P9] Citește paginile 2-4. Acest text prezintă ansamblul de macro-propoziții narative a căror listă am alcătuit-o. Titlul mare corespunde unui Rezumat-Pn0, iar subtitlul constituie "Morala" -PnΩ poveștii, subliniată prin jocul intertextual cu imnul britanic. Situația inițială-Pn1, expusă pe larg (frazele P1-P4), contrastează cu scurtimea Nodului-Pn2 (P5), care introduce marca tipică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
listă am alcătuit-o. Titlul mare corespunde unui Rezumat-Pn0, iar subtitlul constituie "Morala" -PnΩ poveștii, subliniată prin jocul intertextual cu imnul britanic. Situația inițială-Pn1, expusă pe larg (frazele P1-P4), contrastează cu scurtimea Nodului-Pn2 (P5), care introduce marca tipică de declanșare narativă "deodată". Macro-propoziția centrală (Pn3) nu este formată dintr-o suită de acțiuni (Re-acțiuni), ci dintr-o evaluare retrospectivă (P6). Deznodămîntul-Pn4 ia forma unui bilanț al atentatului (P7). Situația finală-Pn5 este asumată de ultima frază (P8). P9 este o simplă indicație
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
al atentatului (P7). Situația finală-Pn5 este asumată de ultima frază (P8). P9 este o simplă indicație peri-textuală specifică, cu rolul de a semnala o trimitere la articolele din interiorul ziarului. Să luăm un alt exemplu, și să examinăm rapid structura narativă a textului "Unei trecătoare" (T18) de Baudelaire. În acest text, povestirea descompune ordonarea sintactico-metrică a sonetului elisabetan. O primă ruptură sintactică izolează versul 1, transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
transformîndu-l, în cadrul primului catren, într-o frază autonomă P1. O a doua ruptură prelungește P2 dincolo de limita prozodică a primului catren, pînă la sfîrșitul versului 5. Această descompunere a omogenității catrenelor în trei unități sintactice corespunde exact primelor trei macro-propoziții narative: 1. [P1] Asurzitoare strada în jurul meu mugea. 2. [P2] Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, 3. În voalurile-i negre de doliu fastuoasă 4. Și mîndră, o femeie trecu prin fața mea 5. Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare. 6. [P3
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
povestirii. Așa cum subliniază Benveniste, printr-o asemenea formă, acesta se referă la el însuși în calitatea sa de vorbitor (idem). Și el adaugă: "apoi îl denumește vizavi de el pe TU". Este ceea ce se întîmplă în versul 10, unde distanța narativă a perfectului simplu și a persoanei a treia din versul 4 basculează în interlocuția imaginară. 9. [P4] Un fulger... apoi noapte! [P5] Făptură fără drum 10. Tu care c-o privire m-ai renăscut de-odată, 11. Abia în veșnicie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o stare a lumii, ci dimpotrivă, ea face în așa fel încît lumea să fie văzută de potențialul cititor-auditor conform cu credința propusă de enunțător. A. Rabatel își încheie analiza prezentativelor printr-o observație care merge mult mai departe decît utilizările narative pe care le descrie: Prezentativele manifestă o forță argumentativă indirectă de temut, deoarece [...] ne (pe noi, cititorii) invită să împărtășim cu focalizatorul inferențe desprinse din observarea faptelor, asupra lumii evidențelor, despre care știm că nu sînt chiar atît de eficace
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
distinse două tipuri de situații și deci două tipuri de practici discursive: una orală și cealaltă scrisă. Într-o situație orală, modul compozițional dialogal-conversațional își întinde hegemonia asupra tuturor celorlalte moduri de compoziție. El este cel care asigură insertarea secvențelor narative monologale (povestirea orală necesită o întrerupere a dialogului și stabilirea unor zone discursive de tranziție. Cf. schema 18). Insertarea secvențelor descriptive este supusă unor reguli comparabile și aceasta duce, cel mai adesea, la o dialogizare a procedurii descriptive (T67). Insertarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prozei, pînă să devină din ce în ce mai structurantă și mai semnificativă (Dionne 1999). Într-un caz de figură aproape ideal, un text poate adopta un plan de text subliniat de segmentarea tipografică ce corespunde, pe deasupra, cu structura secvențială. Este cazul acestei fabule narative din Mici poeme în proză de Baudelaire 122: T81 DEZNĂDEJDEA BĂTRÎNEI Mica bătrîna zbîrcită se simți nespus de bucuroasă văzînd pe acest drăgălaș copil pe care fiecare îl răsfăța, căruia totă lumea dorea să-i placă; drăgălașă făptură, tot atît
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
versuri și o încheiere în doi timpi (1015-1016 și 1017-1019). Din lipsă de spațiu, subliniem numai cu bold și în capitale unitățile implicate în decupaj și legările diferitelor perioade ale textului. După o frază de tranziție (998), urmează două perioade narative a cîte opt versuri care constituie corpul tiradei Iuniei (999-1006 și 1007-1014). Urmează apoi o perioadă concluzivă de două versuri corespunzătoare unui cuplu de rime (1015-1016). Ultimele trei versuri relansează acțiunea și se deschid spre continuarea interacțiunii în curs (1017-1019
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
secvențială Din combinațiile mai multor secvențe rezultă două tipuri de fapte: • Combinații de secvențe fie identice (de același tip), fie diferite (cazul cel mai frecvent). • În funcție de anumite modalități, un mod de compoziție apare ca dominant. Textul este atunci mai curînd narativ sau descriptiv etc., în ciuda prezenței secvențelor de alt tip. 2.1. Combinațiile de secvențe Secvențele legate intră în trei tipuri de combinații de bază: • Secvențe coordonate (succesiune): Secv. 1 + Secv. 2 + Secv. 3 + Secv. N. • Secvențe inserate (încastrare): [Secv. 1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de explicație în discursul lui Giscard d'Estaing) și a fragmentului 128 de la Bruyère (amestec de descriere și argumentație). În plus, totul a fost deja dezvoltat în Adam 1992 (în special în ultimul capitol, consacrat modalităților de inserție a secvențelor narative în contextul dialogal al teatrului), Adam 1994 (cap. 9) și Adam și Petitjean 1989. Ne vom mulțumi aici cu analiza unui scurt pasaj dintr-un roman al scriitorului cilian Luis Sepúlveda: T83 [...] [e0] Fratele tău Nushiño îți va spune că
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întrebarea pusă. La aceasta se adaugă perioada explicativă de la [e16] la [e18] care explică acțiunea de a scuipa la sfîrșitul unei povestiri [e15]. Faptul poate fi reprezentat astfel: Povestirea inserată aparține unui gen particular al tradiției orale: povestirea etiologică, gen narativ determinat de un scop ilocuționar explicativ. Poveștile etiologice au ca scop să aducă un răspuns la întrebările fundamentale pe care omul și le pune asupra originilor sale sau a vreunei specii ori a vreunui obicei. Povestirea etiologică aduce răspunsuri la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fost [...]. 2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" În ciuda acestei eterogenități frecvente, caracteristica globală a unui text rezultă din efectul de dominantă: întregul textual este, în globalitatea sa, și sub formă de rezumat, caracterizabil ca fiind mai curînd narativ, argumentativ, explicativ, descriptiv sau dialogal. Conceptul de "dominantă", pe care-l aplicăm aici la caracterizarea globală a textelor, a fost folosit în lingvistică, în contexte foarte diferite, de către Bally și Jakobson. Acest concept are o mare importanță în Traité de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]