9,860 matches
-
-lea, o societate în curs de eliberare de absolutismul monarhic, a putut fi observată nebunia ca stare cotidiană, arătată acolo unde își face simțită prezența printr-o încălcare a normelor epocii, dar nu controlată și cu atât mai puțin înțeleasă. Nebunia devine o temă de discurs "cu Brant, cu Erasmus, cu toată tradiția umanistă"32. Ea este inserată în limbajul Renașterii și al lumii moderne. Nebunul, de la un termen cotidian, a devenit alteritatea însăși; tot ceea ce ne uimește, ne atinge, ne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
interiorul nostru, din acțiunile și din faptele noastre. Nebunul spune adevărul!, dar cu condiția ca spusul său să respecte evidența faptelor (ceea ce s-a întâmplat în realitatea trecută, singulară a subiectului în cauză). Altfel, orice adevăr devine un neadevăr. Atât timp cât nebunia nu este evidentă, doar "stabilită" în mod arbitrar printr-un "limbaj științific", avem de a face cu instrumentalizări politice! Critica foucauldiană îi vizează îndeosebi pe practicienii științelor sociale moderne (psihiatri, psihologi, juriști, toti cei cu radical Psiho-, personalul din instituțiile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
psiho-" să gândescă concret și uman, dincolo de interpretări, dincolo de false metode de interpretare, dincolo de fidelitate față de norme, dincolo de atitudinea oarbă în tratarea cu șabloane a sufletelor bolnave; șablone desprinse din practicile psihiatrice din trecut. Pentru profesorul-militant, toate aceste aspecte cotidiene (nebunia, crima, sexualitatea) nu sunt simple daturi obiective, ci procese, structuri pe terenul cărora Occidentul și-a stilizat formele de control, de represiune și de închidere față de sufletele bolnave. Prin Istoria nebuniei..., s-a încercat regăsirea unui mișcări "prin care a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
psihiatrice din trecut. Pentru profesorul-militant, toate aceste aspecte cotidiene (nebunia, crima, sexualitatea) nu sunt simple daturi obiective, ci procese, structuri pe terenul cărora Occidentul și-a stilizat formele de control, de represiune și de închidere față de sufletele bolnave. Prin Istoria nebuniei..., s-a încercat regăsirea unui mișcări "prin care a devenit în sfârșit posibilă o cunoaștere a nebuniei"33. Muncă de arheolog și de antropolog: cum a devenit nebunia parte a cunoașterii umane și cum poate fi tratată într-un mod
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ci procese, structuri pe terenul cărora Occidentul și-a stilizat formele de control, de represiune și de închidere față de sufletele bolnave. Prin Istoria nebuniei..., s-a încercat regăsirea unui mișcări "prin care a devenit în sfârșit posibilă o cunoaștere a nebuniei"33. Muncă de arheolog și de antropolog: cum a devenit nebunia parte a cunoașterii umane și cum poate fi tratată într-un mod autentic? Ceea ce i-a scandalizat pe cei mai mulți este considerația foucauldiană că nebunia se află în noi, în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de control, de represiune și de închidere față de sufletele bolnave. Prin Istoria nebuniei..., s-a încercat regăsirea unui mișcări "prin care a devenit în sfârșit posibilă o cunoaștere a nebuniei"33. Muncă de arheolog și de antropolog: cum a devenit nebunia parte a cunoașterii umane și cum poate fi tratată într-un mod autentic? Ceea ce i-a scandalizat pe cei mai mulți este considerația foucauldiană că nebunia se află în noi, în viața noastră, în interiorul rațiunii 34. De exemplu, visul și eroarea sunt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sfârșit posibilă o cunoaștere a nebuniei"33. Muncă de arheolog și de antropolog: cum a devenit nebunia parte a cunoașterii umane și cum poate fi tratată într-un mod autentic? Ceea ce i-a scandalizat pe cei mai mulți este considerația foucauldiană că nebunia se află în noi, în viața noastră, în interiorul rațiunii 34. De exemplu, visul și eroarea sunt percepute ca fiind limbajul esențial al nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
poate fi tratată într-un mod autentic? Ceea ce i-a scandalizat pe cei mai mulți este considerația foucauldiană că nebunia se află în noi, în viața noastră, în interiorul rațiunii 34. De exemplu, visul și eroarea sunt percepute ca fiind limbajul esențial al nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36. Limbajul rațiunii produce nebunia ce se află la interferența dintre imagine și raționament 37. Dacă adevărul și înțelepciunea sunt departe de rațiune, nebunia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tratată într-un mod autentic? Ceea ce i-a scandalizat pe cei mai mulți este considerația foucauldiană că nebunia se află în noi, în viața noastră, în interiorul rațiunii 34. De exemplu, visul și eroarea sunt percepute ca fiind limbajul esențial al nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36. Limbajul rațiunii produce nebunia ce se află la interferența dintre imagine și raționament 37. Dacă adevărul și înțelepciunea sunt departe de rațiune, nebunia reprezintă "ceea ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că nebunia se află în noi, în viața noastră, în interiorul rațiunii 34. De exemplu, visul și eroarea sunt percepute ca fiind limbajul esențial al nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36. Limbajul rațiunii produce nebunia ce se află la interferența dintre imagine și raționament 37. Dacă adevărul și înțelepciunea sunt departe de rațiune, nebunia reprezintă "ceea ce rațiunea poate poseda din ea însăși"38. Experiența înnebunitoare a lecturii, una dintre temele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
noi, în viața noastră, în interiorul rațiunii 34. De exemplu, visul și eroarea sunt percepute ca fiind limbajul esențial al nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36. Limbajul rațiunii produce nebunia ce se află la interferența dintre imagine și raționament 37. Dacă adevărul și înțelepciunea sunt departe de rațiune, nebunia reprezintă "ceea ce rațiunea poate poseda din ea însăși"38. Experiența înnebunitoare a lecturii, una dintre temele predilecte ale lui Foucault, este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36. Limbajul rațiunii produce nebunia ce se află la interferența dintre imagine și raționament 37. Dacă adevărul și înțelepciunea sunt departe de rațiune, nebunia reprezintă "ceea ce rațiunea poate poseda din ea însăși"38. Experiența înnebunitoare a lecturii, una dintre temele predilecte ale lui Foucault, este de asemenea investigată sub raport istoric, dar și personal. Studiul său dificil și intensiv i-a cauzat depresii severe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Experiența înnebunitoare a lecturii, una dintre temele predilecte ale lui Foucault, este de asemenea investigată sub raport istoric, dar și personal. Studiul său dificil și intensiv i-a cauzat depresii severe, consult psihiatric. Dacă cititul intensiv și fără măsură produce nebunia, la polul opus, absența lecturii, necititul globalizant de astăzi produce, de asemenea, imbecilitate și subdezvoltare mentală. Pe un fond de necitire este posibilă în societatea românească o anumită masă de manevră în diverse acțiuni social-politice de după 1990. Nu mai citiți
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
inofensiv" cultura și învățământul (umanist) sunt subfinanțate de către statul român prin politicienii lui pentru care cultura e "un decorativ" al vieții. Avem o tranformare negativă a creierelor și a ideii de umanitate. Pot spune, cu certitudine, că lectura nu produce nebunie decât în condiții perturbatoare și de presiune social-politică a celor cu asemenea activități. Foucault glumea pe seama acestei idei preconcepute ("lectura produce nebunie!"), spunând: Când oamenii încep să gândească la sănătatea activităților intelectuale, eu cred că e ceva greșit acolo. În
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o tranformare negativă a creierelor și a ideii de umanitate. Pot spune, cu certitudine, că lectura nu produce nebunie decât în condiții perturbatoare și de presiune social-politică a celor cu asemenea activități. Foucault glumea pe seama acestei idei preconcepute ("lectura produce nebunie!"), spunând: Când oamenii încep să gândească la sănătatea activităților intelectuale, eu cred că e ceva greșit acolo. În opinia lor sunt un om periculos, din moment ce sunt un cripto-marxist, un iraționalist și un nihilist"39. Modernitatea a făcut posibilă o conștiință
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Când oamenii încep să gândească la sănătatea activităților intelectuale, eu cred că e ceva greșit acolo. În opinia lor sunt un om periculos, din moment ce sunt un cripto-marxist, un iraționalist și un nihilist"39. Modernitatea a făcut posibilă o conștiință a nebuniei, iar aceasta însoțește "o anumită analiză a modernității"40. Astfel că, prin formarea conștiinței moderne despre nebunie se poate analiza... cum s-a dezvoltat Modernitatea. Cum stabilim o "conștiință a nebuniei"? Pe ce baze epistemice? În secolul al XIX-lea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
opinia lor sunt un om periculos, din moment ce sunt un cripto-marxist, un iraționalist și un nihilist"39. Modernitatea a făcut posibilă o conștiință a nebuniei, iar aceasta însoțește "o anumită analiză a modernității"40. Astfel că, prin formarea conștiinței moderne despre nebunie se poate analiza... cum s-a dezvoltat Modernitatea. Cum stabilim o "conștiință a nebuniei"? Pe ce baze epistemice? În secolul al XIX-lea, regimul discursurilor despre nebunie s-a reorientat spre istorie: "va fi prin natura sa și în tot
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nihilist"39. Modernitatea a făcut posibilă o conștiință a nebuniei, iar aceasta însoțește "o anumită analiză a modernității"40. Astfel că, prin formarea conștiinței moderne despre nebunie se poate analiza... cum s-a dezvoltat Modernitatea. Cum stabilim o "conștiință a nebuniei"? Pe ce baze epistemice? În secolul al XIX-lea, regimul discursurilor despre nebunie s-a reorientat spre istorie: "va fi prin natura sa și în tot ceea ce o opune naturii, foarte aproape de istorie"41. În secolul al XIX-lea, nebunia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o anumită analiză a modernității"40. Astfel că, prin formarea conștiinței moderne despre nebunie se poate analiza... cum s-a dezvoltat Modernitatea. Cum stabilim o "conștiință a nebuniei"? Pe ce baze epistemice? În secolul al XIX-lea, regimul discursurilor despre nebunie s-a reorientat spre istorie: "va fi prin natura sa și în tot ceea ce o opune naturii, foarte aproape de istorie"41. În secolul al XIX-lea, nebunia a fost căutată îndeosebi în factorii ereditari, cu toate că este mult mai important să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nebuniei"? Pe ce baze epistemice? În secolul al XIX-lea, regimul discursurilor despre nebunie s-a reorientat spre istorie: "va fi prin natura sa și în tot ceea ce o opune naturii, foarte aproape de istorie"41. În secolul al XIX-lea, nebunia a fost căutată îndeosebi în factorii ereditari, cu toate că este mult mai important să se analizeze condițiile sociale, politice, existențiale care l-au făcut pe om să cedeze psihic. Cele două practici discursive, și anume, nebunia în factori ereditari și nebunia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
În secolul al XIX-lea, nebunia a fost căutată îndeosebi în factorii ereditari, cu toate că este mult mai important să se analizeze condițiile sociale, politice, existențiale care l-au făcut pe om să cedeze psihic. Cele două practici discursive, și anume, nebunia în factori ereditari și nebunia în condiții de viață, se întrepătrund reciproc, ceea ce a făcut posibilă întemeierea psihiatriei ca disciplină modernă. Pe de altă parte, discursul psihiatriei trebuie înțeles nu atât ca o "știință" a tratării nebunilor, ci mai mult
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nebunia a fost căutată îndeosebi în factorii ereditari, cu toate că este mult mai important să se analizeze condițiile sociale, politice, existențiale care l-au făcut pe om să cedeze psihic. Cele două practici discursive, și anume, nebunia în factori ereditari și nebunia în condiții de viață, se întrepătrund reciproc, ceea ce a făcut posibilă întemeierea psihiatriei ca disciplină modernă. Pe de altă parte, discursul psihiatriei trebuie înțeles nu atât ca o "știință" a tratării nebunilor, ci mai mult ca un document a ceea ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se întrepătrund reciproc, ceea ce a făcut posibilă întemeierea psihiatriei ca disciplină modernă. Pe de altă parte, discursul psihiatriei trebuie înțeles nu atât ca o "știință" a tratării nebunilor, ci mai mult ca un document a ceea ce este considerat drept nebun. Nebunia devine "un fel de derivat al istoriei", ale cărei forme "sînt determinate chiar de figurile devenirii. Dependentă de timp și esențială pentru temporalitatea omului așa ne apare nebunia, cum era ea recunoscută sau măcar resimțită atunci..." 42. Raportul nebun-psihiatru este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ci mai mult ca un document a ceea ce este considerat drept nebun. Nebunia devine "un fel de derivat al istoriei", ale cărei forme "sînt determinate chiar de figurile devenirii. Dependentă de timp și esențială pentru temporalitatea omului așa ne apare nebunia, cum era ea recunoscută sau măcar resimțită atunci..." 42. Raportul nebun-psihiatru este unul problematic și niciodată categoric separat, Foucault urmărind și aspectul tendențios al acestuia: Cine este mai nebun, individul internat sau psihiatrul care-l tratează? Dacă în Evul Mediu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
critic modern; spirit care ne reprezintă pe fiecare în parte, ori de câte ori emitem opinii, idei, judecăți și raționamente. Fără cele trei instanțe nu ar fi fost posibilă cunoașterea modernă, întemeiată printr-un spirit critic asupra ei însăși. Dacă pentru majoritatea modernilor, nebunia există social și existențial printr-o... pierdere a rațiunii, pierdere a controlului asupra cuvintelor și gesturilor, pentru Foucault, nebunia "se află în toate formele concrete ale rațiunii"44, ceea ce o face posibilă ca obiect de investigație. Ea îl constituie pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]