10,542 matches
-
Omenia poetului era fără de partid. Modul acesta de a aborda lucrurile caracterizează esențial amintirile lui I. Peltz, conferindu-le o valoare în plus. P.S.: Atrag atenția că pe copertă apare și portretul lui Mircea Eliade al cărui nume nu e pomenit niciodată în carte.
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]
-
deplasează la Sibiu la un congres al germaniștilor, la un festival de teatru, își umple valiza cu cărțile nou apărute în țară, îi citește și apreciază pe Horia-Roman Patapievici, Lucian Boia, Gabriel Liiceanu și alții, stă de vorbă sau îi pomenește și pe intelectualii germani rămași acasă - Wittstock, Fabini, episcopul Klein, pastorul Schlattner, o întîlnește pe Ana Blandiana, elogiază memorialul de la Sighet și deplînge absența definitivă și ireparabilă a unui proces al comunismului. Retrăiește experiențele la care l-a supus Securitatea
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
unde Catedra Unesco a Institutului Internațional de Teatru (ITI) prezenta un studiu făcut de Yuri Kordonski, Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc pe Conu" Leonida față cu reacțiunea a lui Caragiale. Sentimentele despre care vorbeam mai sus, pe care nu le pomenesc și nu le înșir, mi-au șoptit că nu pot să nu fiu de față. "Luca, Luca, Lucățel, Băiatul lui Marinel, Cumințel și frumușel, Nu mai e nimeni ca el, Luca, Luca, Lucățel." Rostind în barbă, a cîta oară, aceste
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
actuală? Observăm, în primul rînd, că în lucrările mai vechi de descriere sincronică și de cultivare a limbii - Iorgu Iordan, Limba română actuală, 1943; Al. Graur, Tendințele actuale ale limbii române, 1968 etc. - nu este menționat un asemenea fenomen. Iordan pomenește totuși forma oltenească să iese, dar care se opune unui indicativ (el) iasă. De fapt, formele verbale de conjunctiv de persoana a III-a nu sînt în mod normal un punct de variație sau de posibilă eroare pentru vorbitorii nativi
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]
-
emisiune ,Taifasuri" de la Etno Tv: ,Eu nu mă prea pricep, da' am făcut o socoteală, așa, mai grosieră..."; -Pe domnul Traian Băsescu lăsându-se de fumat după mărirea accizelor...; -Un reportaj tv privind creșterea numărului de vulpi turbate. Nu se pomenește nimic despre vulpoi... În altă ordine de idei, personal eram convins că Ion Cristoiu nu va rezista multă vreme pe tușa televiziunilor, iar istoria mă confirmă: este protagonistul-moderator al proaspetei sale emisiuni de la Antena 3 ,Zig-zag cu Ion Cristoiu". -Să
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
Sfârșit de an. Puterile sunt pe sfârșite. Ceață și vânt. Viața face o pauză, totul e oprit în loc, așa cum patinează roata nimerită într-o groapă. Și în cap se învârtesc încăpățânate cele două versuri: ,Spre-amiaza vieții ajuns, fără de veste mă pomenii într-o pădure deasă..." Beznă deasă de tot și nici o geană de lumină. Rușine, Jenia, să-ți fie rușine!... În cămăruța mică dorm cei doi băieți, Sașka și Grișka. Fiii tăi. Uite masa, pe ea se află o lucrare. Stai
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
Europa mai domnește ambiția teoretică de a da lucrurilor chipul dorințelor și fantasmelor noastre, creînd teorii aberante și întreținînd viziuni grozav de seducătoare asupra lumii. De aceea, cînd e vorba de filozofia europeană, cuvîntul ,adevăr" trebuie lăsat deoparte. A-l pomeni înseamnă a pretinde că faci ceea ce nici tu însuți nu crezi că poți face: să cunoști realitatea. Malcolm Gladwell nu este filozof și cu atît mai puțin scriitor. Și poate că tocmai de aceea a reușit să cunoască realitatea omului
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
are totuși un efect mult mai puternic decît toate virsurile și bacteriile la un loc? Cauzei acesteia Malcolm Gladwell îi spune ,punct critic". Punctul critic nu este nimic altceva decît dozajul imprevizibil și subtil al celor trei componente de care pomeneam mai sus: 1. detaliile unui context social, 2. trăsăturile unor indivizi privilegiați ce pot exercita asupra semenilor o influență mergînd pînă la sugestionare și, în fine, 3. gradul de receptivitate a semenilor influențabili. Să luăm cazul unui om a cărui
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
nu, care să evalueze perniciozitatea acestei carențe și să ia măsurile în consecință. Drept care, o masă imensă de potențiali utilizatori sînt siliți să recurgă la artificii de limbaj, la trimiteri aproximative cuprinse în dicționare din alte limbi, ca să nu mai pomenesc de situații în care un roman al lui Peter Esterhazy este tradus din... engleză, iar pentru un scriitor de anvergura lui Marai Sandor se recurge tot la traducerea în engleză - să sperăm că numai pentru confruntarea cu versiunea românească și
Ecluza și dicționarul by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11394_a_12719]
-
de alți mari dispăruți, a umplut multe săli cu spectatori. Să ne amintim - și personal o fac cu deosebită plăcere - de neuitatul Costel din serialul semnat de Ion Băieșu, care era așteptat de telespectatori ca orice altă mare realizare artistică. Pomenesc de acest serial în care Octavian Cotescu (Costel) și Coca Andronescu (Tanța), au făcut ,minuni interpretative", tocmai fiindcă el a fost transmis la Televiziunea publică, e drept, cu mulți ani în urmă; dar față de La bloc, Vacanța Mare, Divertis, Vouă
Fantezi pe teme date... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11396_a_12721]
-
preț pe lista corupților. Unii analiști au fost de părere că Traian Băsescu dă semne că a intrat în panică după ce a fost pus sub urmărire penală de PNA, citind semne ale acestei panici în scrisoarea deschisă pe care am pomenit-o, plină de accente personale. Băsescu o fi el temperamental, dar nu e slab de minte și nu e omul care să intre în panică. Dacă a văzut că în pofida discuțiilor pe care le-a avut la Cotroceni, Comisia cu
Cazul Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13649_a_14974]
-
care au avut de lucru reparînd ce au stricat minerii la București? Foștii securiști care au profitat de mineriade pentru a-și dovedi utilitatea? Groparii fără prejudecăți care au cîștigat un ban după mineriada din iunie ’90? CVTudor? Sau te pomenești că Miron Cozma însuși? Precipitat de tîrzii sentimente creștinești, dl Iliescu n-a avut curiozitatea să-i întrebe și pe bucureșteni ce părere au despre pedeapsa pe care o are de ispășit Miron Cozma. Dl Iliescu n-a încercat să
Mai presus sau mai prejos de lege? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13701_a_15026]
-
și pe Alexandru Macedon traci, datorită aversiunii sale funciare față de greci; este de remarcat faptul că articolul este scris polemic fata de ziarul grec Messager d’ Athenes. La cam atât se reduce în publicistica politică eminesciană discuția despre geto-daci. Când pomenește Dacia antică (a existat și un proiect rus care preconiza întemeierea unei Dacii, proiect față de care poetul reacționează vehement), apoi el se referă la provincia romană Dacia și nu la regatul daco-getic. În buna tradiție a cronicarilor el consideră cucerirea
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
Cotidianul, ne miră că nici unul dintre scriitorii care publică tablete în acest ziar nu a găsit de cuviință să dea o replică atacului murdar al lui Dinu Săraru împotriva lui Andrei Șerban. Să nu le fi citit nici unul - sau te pomenești că or fi de acord cu insanitățile publicate de Săraru în acest ziar? l Din NAȚIONAL: " Cine a zis că menirea unui prezentator este aceea de a lămuri publicul a uitat de Kitty Cepraga! Așa s-a făcut că România
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
căsătoria îi fusese o grea povară. În Confesiunile unui opioman englez, autorul amintește, ( ca de un simbol al hătărârii nestrămutate de a fugi), de vizitată la catedrala Sf. Paul din Londra. Descriind monumentul într-o notă la subsolul paginii, nu pomenește nimic de bazilica san Pietro de la Roma, opera lui Bramante, Michelangelo, Bernini, unde există o asemenea galerie acustică, anterioară, desigur, celei londoneze. Ciudat. Să nu fi auzit de ea De Quincey?... De coridorul circular din partea superioară a impunătorului lăcaș, unde
Galeria șoaptelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13713_a_15038]
-
Harag pentru ei. Istoria teatrului românesc îl păstrează pe unul dintre cei mai profunzi creatori și formatori ai unui stil. Din păcate, pe el, ca și pe mulți alți mari artiști pierduți sau, mai grav, aflați încă în viață îi pomenim, îi omagiem sau îi sărbătorim, altfel decît festivist, atît de rar și nesemnificativ. Ne strîngem din ce în ce mai puțin în jurul marilor valori, în jurul evenimentelor reale. La Cluj, într-o toamnă blîndă și bizară, am recuperat ceva din spiritul atît de special al
Frunze de toamnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16617_a_17942]
-
sus. Dacă în "Orizont" nr. 10, despre Livius Ciocârlie la 65 de ani sunt multe texte admirativ-afectuoase, plus o amplă convorbire cu aniversatul a Adrianei Babeți, binecunoscută pentru farmecul cu care "scoate" de la interlocutor mărturisiri neconvenționale, în "Ramuri" nu e pomenit prilejul cu care Romulus Diaconescu îi ia un interviu timișoreanului transplantat recent la București. Care e - aflăm - și oltean prin adopțiune ("cum ființele pe care le iubesc cel mai mult - nevasta, fetele, până și nepotul luxemburghez - au sânge oltenesc, vă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
sale. Dl. Adrian Marino integrează, în finalul cărții d-sale, un capitol "Scriitorii și cenzura comunistă", în care relevă diferite comportamente răzvrătitoare ale unor scriitori în lupta cu cenzura. Sînt , mai toate, adevărate și remarcabile, deși, firește, mai pot fi pomenite și altele. Un lucru, descumpănitor, ar fi de menționat. Faptul că, totuși, în aceste vremuri de aspră cenzură, a putut apărea o literatură excepțională și lucrări cărturărești de certă valoare. S-au folosit, în acest nobil scop, diferite subterfugii, știute
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
Altfel, dar tot în zona elementelor, convertind obiecte sălbatice în obiecte domestice, invocând cotidiene obsesii („Să fie viața cum s-a zis o formă a literaturii?”), poetul pune tălpile pe sol „din nou din text către viață”, nu fără a pomeni cu precisă trimitere „doica noastră comună, perfida nemărginire deja atât de iritată.” Cu tonale modificări de registre de la tom la tom - rămâne vina noastră de a nu fi efectuat o necesară distincție între aceste două recente volume, în care Natură
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
începutul lunii ianuarie, președintele României, Ion Iliescu, a deschis, la Vaslui, anul Ștefan cel Mare și Sfânt, participând la comemorarea bătăliei de la Podul Înalt. Aflăm că și conducerea Republicii Moldova a început să se miște în această direcție. Adică să-l pomenească de bine pe cel care a ridicat Moldova în conștiința întregii lumi. Mai mult chiar, liderii chișinăuieni au declarat că intenționează să-l comemoreze pe domn cu mai mult fast. Atât doar că pe noi ne cam întristează aceasta. Prin
Anul 2004, anul „Ștefan cel Mare”. In: Curierul „Ginta latină” by Vasile Tărâțeanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2231]
-
preoți și monahi. La sfințire au participat mii de credincioși, precum și autoritățile de atunci ale orașului. Ierodiaconul Nicodim Șchiopu a lansat un apel pentru construirea în acel loc a unei biserici sau a unei mănăstiri. Mănăstirea sau Biserica Oaselor va pomeni zi și noapte memoria celor 50.000 de martiri uciși mișelește, sfidând nu numai legea creștină și omenia, dar și legile internaționale privind regimul prizonierilor de război. Presfințitul Petru de Bălți a învestit ca preot paroh al viitoarei biserici pe
Masacrul de la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
alți cititori. Îndeplinindu-i dorința, așteptăm scrieri originale cu imagini din părțile Nisporenilor. OȘTEANUL ȘI DRAPELUL De demult, de tine taica Îmi spunea mereu povești Ca de steaua cea mai mândră A oștirii românești. Și, pe cât mi-a duc aminte Pomenind numele tău, Se-nchina precum se-nchină Un creștin la Dumnezeu. Îmi spunea că în altarul Patriei nu-i alt odor Mai de preț decât drapelul Unui neam biruitor. "Pânza ta, zicea bătrânul Cu glas blând și mângâios E cinstită
Oșteanul și drapelul. In: Curierul „Ginta latină” by Tamara Bânzar () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2320]
-
dintre elementele fundamentale ale artei scriitorului și acela în care apare «umbra» lui Dostoievski”), pe care le identifică și analizează în opera lui Liviu Rebreanu (Ciuleandra), Gib. I. Mihăilescu (Rusoaica) și Marin Preda (Cel mai iubit dintre pămînteni); îi adaugă, pomenindu-i numai, pe Nicolae Breban și Alexandru Ecovoiu, deși despre influențe dostoievskiene se poate vorbi și în cazul unor cărți de Augustin Buzura, George Bălăiță, Constantin Țoiu, Paul Georgescu, Alexandru Ivasiuc, Mircea Ciobanu, Romulus Guga; poate încă și alți prozatori
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
de afine. Doar în vreo patru ceasuri umplurăm toate căldările. Ba încă am mai pus niște pungi de celofan la gura căldărilor, de le-am vârfuit și îndesat bine. Așa belșug de afine ca în ziua aceea n-am mai pomenit! Să trăiască bătrânica Parasca care ne-a dus acolo! Iată de ce este bine să ai cu tine și un popă, chiar și unul fals! Totul era ca acel popă să știe să țină o slujbă frumoasă în pădure! Referință Bibliografică
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
Sfânt...“ Ce viziune clară și sănătoasă, ce mărturisire de credință, ce declarație, ce act solemn de perspectivă evanghelică! Astfel procedându-se, în sânul Bisericii lui Hristos, se mergea pe urmele Sfinților Părinți, cărora nu e de ajuns numai să le pomenim numele, lăudându-ne cu ele, ci să și călcăm pe urmele înfăptuirilor lor. La data când înaltul ierarh făcea aceste precizări, Oastea avea o experiență de doisprezece ani! Alături îi stăteau unele personalități proeminente ale timpului de atunci: arhimandritul Iuliu
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]