10,865 matches
-
Pacea de la Adrianopol - nota Engels - „i-a adus Rusiei gurile Dunării, o porțiune de teritoriu din Asia și noi pretexte pentru imixtiuni în treburile Principatelor dunărene”, în vreme ce Marx a scris în 1853 că, „începând cu 1828, protectoratul rus a costat Principatele 150.000.000 de piaștri, fără a socoti imensele pagube pricinuite de jafuri și devastări”. Însă consecințele cele mai grave ale protectoratului au lovit mișcarea națională, care s-a maturizat și dezvoltat, înfrângând mari și numeroase piedici. 2. 1830-1853 Începutul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Berlin în contra anexării Schleswig-Holsteinului și are succes, iar revoluția este pretutindeni la porțile Rusiei. Țarul răspunde cu amenințări și trece într-o a doua fază a reacțiunii sale, cea a intervenției armate, prilejuită de începutul revoluției române. Țarul trimite în Principate pe Duhamel, pentru a cere lui Mihail Sturdza și Gh. Bibescu să nu trimită tineretul la studii în Apus și să le promită sprijin moral și, „în secret”, material. Intervenția armată contrarevoluționară în Principate era însă o decizie gravă, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
începutul revoluției române. Țarul trimite în Principate pe Duhamel, pentru a cere lui Mihail Sturdza și Gh. Bibescu să nu trimită tineretul la studii în Apus și să le promită sprijin moral și, „în secret”, material. Intervenția armată contrarevoluționară în Principate era însă o decizie gravă, cu largi implicații politice, de natură să redeschidă chestiunea orientală. Iată de ce diplomația țaristă a găsit de cuviință să procedeze la o disociere post festum... Încă la 16 martie 1848, într-o notă către Kotzebue
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
redeschidă chestiunea orientală. Iată de ce diplomația țaristă a găsit de cuviință să procedeze la o disociere post festum... Încă la 16 martie 1848, într-o notă către Kotzebue, cancelarul Nesselrode avertiza despre hotărârea țarului de a nu îngădui pătrunderea în Principate a propagandei revoluționare, ce avea drept scop „o emancipație politică după principiul reintegrării naționalităților”. În circulara aceluiași Nesselrode, din 19/31 iulie 1848, se încrimina faptul că românii din toate provinciile pregăteau o ridicare ce țintea la „unirea celor două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a propagandei revoluționare, ce avea drept scop „o emancipație politică după principiul reintegrării naționalităților”. În circulara aceluiași Nesselrode, din 19/31 iulie 1848, se încrimina faptul că românii din toate provinciile pregăteau o ridicare ce țintea la „unirea celor două Principate într-un singur stat”, fără nici o legătură cu Rusia sau Poarta otomană; „în consecință - continua cancelarul - ambele puteri, cărora singure, în virtutea tratatelor existente, le aparține dreptul de a regla condiția celor două provincii, s-au înțeles să restabilească ordinea pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au înțeles să restabilească ordinea pe care ele o instituiseră și, în acest scop, trupele lor reunite au intrat acolo pentru acționa în comun”; Rusia a declarat că nu se va amesteca în treburile statelor independente, or alta este situația Principatelor, „care nu sînt deloc state recunoscute, ci pur și simplu provincii, formând parte integrantă a unui Imperiu, tributare suveranului lor, guvernate temporar de prinți, a căror alegere este nevoie să fie sancționată și care, în ce privește pe Rusia, nu au existență
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este nevoie să fie sancționată și care, în ce privește pe Rusia, nu au existență politică decât în virtutea tratatelor, neavând ele însele nimic comun cu ansamblul tranzacțiilor pe baza cărora este fundat dreptul public european”. Așadar, de această dată suzeranul devine suveran, Principatele niște provincii otomane etc. Întreaga circulară este o mistificare ce urmărea să justifice ocuparea armată contrarevoluționară a Moldovei și Țării Românești, ceea ce s-a și întâmplat în iunie (fără consimțământul Porții) și, respectiv, septembrie. Faptul deschidea calea intervenției armate în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la 21 mai, cu prilejul întâlnirii de la Varșovia între țar și Francisc Iosif. Epilogul este cunoscut: 240.000 de ostași ruși vor trece granița Ungariei și a Transilvaniei, 60.000 vor debușa în Galiția, 40.000 rămâneau ca rezervă în Principate. Ultimul bastion al revoluției cădea sub lovitura țarului. Nu intră în obiectul expunerii noastre cauzele acestei căderi, dar nu este lipsit de interes modul cum dușmanii revoluției au exploatat greșelile păturii conducătoare maghiare. F. I. Tiutcev scria că trebuie făcută
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au nici un drept de patrie în Europa; conducătorii partidului maghiar sunt convinși că poporul lor are o misiune de îndeplinit în estul ortodox; ei se lansează în aventură; se vorbește de încorporarea definitivă a Transilvaniei, de însușirea „vechilor drepturi” asupra Principatelor și a Serbiei, de redarea gurilor Dunării vestului, iar rușilor să li se spună în față „până aici, și nu mai departe”. Cu prăbușirea revoluției maghiare și restabilirea Imperiului Habsburgic, diplomația țaristă a trecut „hopul cel mare, cât un munte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acele împrejurări, escadrele anglo-franceze se îndreaptă spre strâmtori. Țarul continua să se iluzioneze, secondat și chiar încurajat de diplomații săi. El mai credea în pretinse discordanțe anglo-franceze, care lăsau Turcia singură în fața sa, de unde și decizia sa de a ocupa Principatele Române drept gaj al împlinirii cererilor sale de către Poartă. Ocuparea Principatelor Române și măsurile administrative impuse aici invederau intenția Rusiei de a se „înstăpâni”. Așa se și explică de ce manifestul țarului, din 26 iunie 1853, privitor la vremelnica ocupație a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se iluzioneze, secondat și chiar încurajat de diplomații săi. El mai credea în pretinse discordanțe anglo-franceze, care lăsau Turcia singură în fața sa, de unde și decizia sa de a ocupa Principatele Române drept gaj al împlinirii cererilor sale de către Poartă. Ocuparea Principatelor Române și măsurile administrative impuse aici invederau intenția Rusiei de a se „înstăpâni”. Așa se și explică de ce manifestul țarului, din 26 iunie 1853, privitor la vremelnica ocupație a Principatelor nu a aflat „înțelegerea” Puterilor <europene>. O zi mai târziu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Române drept gaj al împlinirii cererilor sale de către Poartă. Ocuparea Principatelor Române și măsurile administrative impuse aici invederau intenția Rusiei de a se „înstăpâni”. Așa se și explică de ce manifestul țarului, din 26 iunie 1853, privitor la vremelnica ocupație a Principatelor nu a aflat „înțelegerea” Puterilor <europene>. O zi mai târziu, escadrele anglo-franceze au aruncat ancorele la intrarea în Dardanele, pe care le vor trece la 22 septembrie, pentru ca la 16 octombrie Turcia să declare război Rusiei. În tot acest timp
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anglo-franceze au trecut în Marea Neagră, iar la 27 martie același an Anglia și Franța au declarat război Rusiei. Desfășurările aveau să culmineze cu o altă surpriză pentru țar: Convenția din 14 iunie 1854 de la Boyadji Keuy, în virtutea căreia Austria ocupă Principatele. Viena n-a pierdut ocazia să se sustragă tutelei rusești. Mai mult, ea își atașează, prin convenția din 20 aprilie 1854, Prusia și, apoi, confederația germană. Rusia încearcă la Viena și în capitalele statelor germane să-și asigure neutralitatea lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
decât cele diplomatice împotriva Rusiei, dacă aceasta din urmă nu acceda la condițiile de pace formulate de aliați la 8 august 1854. Aceste împrejurări și evoluția operațiilor militare au constrâns Rusia să accepte negocierea la Viena a acelor condiții: statutul Principatelor și înlocuirea protectoratului țarist cu garanția europeană, libertatea de navigație pe Dunăre, neutralizarea Mării Negre și drepturile supușilor creștini ai Porții. După cum se știe, tratativele au evoluat pozitiv în punctele 1 și 2, Gorceakov (reprezentantul Rusiei) acceptându-le, fără chiar să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
libertatea de navigație pe Dunăre, neutralizarea Mării Negre și drepturile supușilor creștini ai Porții. După cum se știe, tratativele au evoluat pozitiv în punctele 1 și 2, Gorceakov (reprezentantul Rusiei) acceptându-le, fără chiar să se opună propunerii franceze de unire a Principatelor Române, propunere luată în discuție) care a confirmat cauza română ca problemă internațională. Conferința de la Viena avea însă să eșueze în punctul al treilea al condițiilor, de pace: neutralizarea Mării Negre. În ședința din 16/28 noiembrie 1854, Bourqueney a dat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
22 de ani; „pentru prima dată - nota Fr. Engels - ea a fost silită să renunțe la principiul de a nu ceda niciodată vreun teritoriu pe care l-a anexat”. Rusia a fost, de asemenea, constrânsă să renunțe la protectoratul asupra Principatelor Române și Serbiei și să se supună interdicției de a poseda arsenale și flotă de război în Marea Neagră. Războiul Crimeii a impus Rusiei o eclipsare vremelnică în raporturile internaționale, i-a răpit rolul de arbitru în Germania și pe cel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în scopul destrămării sistemului de alianță stabilit în anii războiului Crimeii, țintind la neutralizarea înrâuririi anglo-austriece în sud-estul continentului printr-o apropiere de Franța. În această privință, Rusia se va folosi de câteva pârghii: comisia europeană a Dunării, cea pentru Principate, al căror membru activ rămânea, interesele lui Napoleon al III-lea vizând la bune relații care să-i înlesnească îndeplinirea noilor sale proiecte etc. Principalul țel al diplomației țariste, după 1856, a constat în eliminarea clauzelor restrictive pentru ea ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acceptabilă dacă n-ar suferi de două erori: 1) nu Franța a secondat Rusia în desfășurările diplomatice ale acelor ani, ci invers; sub acest raport, Kineapina ignoră demonstrațiile indubitabile de la François Charles-Roux încoace; 2) minimalizarea dusă la extrem a locului Principatelor Române, a luptei românilor pentru Unire, în negocierile și alinierile politice ruso-franceze; sub acest raport, N. S. Kineapina ignora rezultatele cercetării lui V. N. Vinogradov. Or, problema Unirii Principatelor a constituit un liant franco-rus, în care diplomația țaristă „făcea ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la François Charles-Roux încoace; 2) minimalizarea dusă la extrem a locului Principatelor Române, a luptei românilor pentru Unire, în negocierile și alinierile politice ruso-franceze; sub acest raport, N. S. Kineapina ignora rezultatele cercetării lui V. N. Vinogradov. Or, problema Unirii Principatelor a constituit un liant franco-rus, în care diplomația țaristă „făcea ceea ce Franța vrea”, demnitarii ruși urmând Parisul, în ideea că unirea nu va fi viabilă și ei vor izbuti să provoace ruptura anglo-franceză (au și fost la un pas de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rnu?iu a scris Rom�ni ?i unguri� (1848) că ?i Dreptul public al rom�nilor (1867), August Treboniu Laurian, Eudoxiu Hurmuzachi, Constantin Aricescu ?.a., forma?i �n ?coli franceze sau germane, animau spiritele pentru instaurarea unei �noi ordini� �n Principate. Ion Ghica, Nicolae B?lcescu, Mihail Kog?lniceanu, Bogdan Petriceicu Ha?deu ?.a. au subliniat necesitatea diagnostic?rîi societ??îi rom�ne?ți ?i au c?utat solu?îi reale la probleme reale. Pentru c? am luptat mereu contra mă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
planul unei revolu?îi rom�ne (care a avut loc �ntre 1848-1849, dar a fost �nfr�nt? prin interven?ia imperiilor vecine), a editat revista �Rom�nia viitoare�, a scris Rom�nii sub Mihai Voievod Viteazul ?i Chestiunea economic? �n Principatele Dun?rene. Mi?carea progresiv? a societ??îi rom�ne?ți �nseamn? emancipare na?ional? ?i rezolvarea �chestiunii agrare�. Ordinea social? a rom�nilor a fost aristocratic? (boiereasc?), or??eneasc? (fanariot?), biurocratic? (ciocoiasc?) ?i ea trebuia s? devin? democratic? (rom
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
torii prin ??rile Europei, Ion Ionescu s-a �ntors la Ia?i, unde a predat la Universitate, a participat la revolu?ie, a fost expulzat din ?ar? � timp �n care a f?cut propagand? �n favoarea unirii � iar dup? Unirea Principatelor a contribuit la reforma agrar? (scop �n care a realizat numeroase anchete de teren, monografii zonale, iar �n parlamentul ??rîi a militat pentru modernizarea societ??îi rom�ne?ți). Jules Michelet l-a considerat �sufletul na?iunii rom�ne�. �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care �c?rturarii� s-au preocupat de r?sp�ndirea ideilor lor, de �culturalizarea� poporului pentru a-l preg?ți s? realizeze evenimente anticipate, dorite, inten?ionate: Unirea, Independen?a, modernizarea societ??îi. �ns? nici dup? 1848, nici dup? Unirea Principatelor nu s-a petrecut o �ruptur? dramatic?� �n societatea rom�neasc? (Al. Zub, op.cit., p.13). De ce nu am devenit �un neam tare� dup? Unirea Principatelor? Un r?spuns af?m de la Vasile Alecsandri, ministru de externe: �n v�rful
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ionate: Unirea, Independen?a, modernizarea societ??îi. �ns? nici dup? 1848, nici dup? Unirea Principatelor nu s-a petrecut o �ruptur? dramatic?� �n societatea rom�neasc? (Al. Zub, op.cit., p.13). De ce nu am devenit �un neam tare� dup? Unirea Principatelor? Un r?spuns af?m de la Vasile Alecsandri, ministru de externe: �n v�rful sc?rîi sociale st? un domn cu topuzul �n m�n? ?i cu legea sub picioare; pe treptele sc?rîi, o boierime ghiftuit? de privilegiuri, bucur
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntregime cu hartă societ??ilor democratice. Silin?ele individuale de a promova sociologia nu au fost suficiente f?r? sprijinul asocia?iilor, funda?iilor (cele care �ncercau s? ?i realizeze �n societatea concret? ceea ce �?i propuneau prin statute). Dup? Unirea Principatelor, Independen?? ?i Marea Unire starea de spirit �ntreprinz?tor a prins s? se nasc?, noi speran?e re-n?scute au �ntre?inut elanul �ntreprinz?torilor din economie, politic? ?i cultur?. Dac? ar fi s? c?ut?m ?i la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]