10,102 matches
-
jocul echilibrat al proporțiilor sale: matematica și armoniile muzicale sunt cele care ajută în noua înțelegere și măsurare a lumii (în cazul exemplar al lui Leonardo da Vinci). Întreagul univers poate fi cunoscut așadar prin analogie. Pentru că acest univers renascentist reface raporturile dintre obiecte și le (re)așează într-o relație de contiguitate, în regimul plenar al afirmării individului, se naște o adevărată fascinație a luminii, exprimată în artă, în discursul teologic și în filosofie. Renașterea ajunge la formularea unui naturalism
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lui de prelucrare și de codificare, pe coordonatele mentalităților generale. Încrederea în destinul justițiar, care, în urma vinei, atrage pedeapsa binemeritată, așează medievalitatea în descendența unei gândiri antice de tip mitic, la dispoziția unei divinități a cărei judecată, proiectată eschatologic, va reface în mod indubitabil dreapta ierarhie a valorilor (departe însă de justiția politică și de justiția de drept, așa cum erau ele definite și exercitate în practica multor state europene). Pe fundalul exemplelor din Geneză sau din Apocalipsă, anti-modelele regalității sunt comentate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
centrul subteran al pământului, cealaltă celestă, cu un spațiu intermediar al "recuperării" în plan terestru, biserica, dar și cu necesare practici de curățare a trupului și a sufletului, precum postul, abstinența, rugăciunea. În timp ce căderea îngerului este ireversibilă, omul poate să refacă traseul în urma unei drastice penitențe. De cu totul altă factură este itinerariul christic, marcat doar de câțiva topoï, ce jalonează însă întregul imaginar medieval: locul nașterii (ieslele), locul propovăduirii (pustiul, casa obișnuită, grădina și casa Domnului), locul morții (Golgota, crucea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
însă întregul imaginar medieval: locul nașterii (ieslele), locul propovăduirii (pustiul, casa obișnuită, grădina și casa Domnului), locul morții (Golgota, crucea și mormântul). Multiplicarea centrilor locuirii terestre determină o posibilă reconsiderare a dihotomiei stabilite de Mircea Eliade, sacru−profan. Deși casa reface, prin ritualul întemeierii, Creația și (con)centrează lumea, devenind omphalos − echilibrând simbolic, ca o ancorare la distanță în plan orizontal, muntele și arborele (axis mundi) −, în viața privată cotidiană această dimensiune a sacralității se pierde. În același mod, pădurea și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în fapt, o veritabilă regulă a metodei intră, cumva, în conștiința filosofică a momentului: pentru unii filosofi (sofiștii), ca fapt indubitabil, pentru alții (cei care nu se foloseau de procedee sofistice pentru a-și legitima opiniile), ca problemă. Înainte de a reface împrejurările în care s-a constituit logica înțeleasă ca un instrument necesar dobândirii adevărului de fapt, în ton cu ceea ce se susține aici, înainte de a pune în discuție poziția judecății ca element structurant al logicului -, trebuie să indicăm, din perspectivă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un "subiect", către ceea ce este, mai mult sau mai puțin, "format", "subiectivat" (condiționat "subiectiv"). Discuția contemporană despre enunțurile de protocol sau despre imposibilitatea faptelor brute ale experienței reprezintă un simptom al neputinței judicativului neputinței logicii, științelor, chiar filosofiei de a reface logos-ul, de a prinde (de a ajunge la) "lucrurile însele", devenind rostire esențială: tăcere judicativă și esență a lucrului, așa cum, pe baze non-judicative, totuși, "noetice", reușește, uneori, filosofia.40 Un exemplu potrivit pentru ideea ultimă, dovadă, totuși, de încercare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și de judecată; originea sa nu poate fi decât gândirea însăși. Felul în care el ne apare dă seamă de starea gândirii, de situarea acesteia față de un "obiect" ca și față de sine (atunci când își este sieși obiect); prin el este refăcută și multiplicată structura logică (judicativă) originară S P. Gândirea nu este o funcție pură sau o formă aparentă, ci ea este o funcție ce se exersează exclusiv intențional, cum pe bună dreptate se socotește și se probează, "descriptiv", în mediile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică a de-naturării acestuia, conferind semnificație următoarelor elemente structurale din "sistemul" logicii-organon: a) structura originară judicativă este S P; aceasta presupune poziționarea unor termeni scoși dintr-o "unitate sintetică", pe care gândirea, depășindu-și momentul analitic, ar trebui să o refacă; raționamentul este o formă logică instituită prin multiplicarea structurii originare judicative S P, dovada cea mai clară în acest sens constituind-o însăși silogistica aristotelică, după regulile căreia "silogismul" este o structură logică alcătuită din trei judecăți de forma S
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pornind de la întreaga bogăție a dictaturii judicativului și țintind către ceea-ce-este aceasta: către timp. Reducția are chiar acest sens de restrângere regresivă a sensurilor elementelor dictaturii judicativului, până se ajunge la timp. Reconstrucția mai degrabă postulează originaritatea timpului, pentru a reface, pe acest temei, structura dictaturii judicativului în toată bogăția sa. Din acest motiv, reducția este o operație mai tehnică și mai "încorsetată" de anumite reguli privind înaintarea către ceea-ce-este dictatura judicativului, iar reconstrucția este mai liberă în a-și alege
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
bogăția sa. Din acest motiv, reducția este o operație mai tehnică și mai "încorsetată" de anumite reguli privind înaintarea către ceea-ce-este dictatura judicativului, iar reconstrucția este mai liberă în a-și alege elementele din structura judicativului constitutiv pe care le reface. Fiecare este însă ca un "joc" (asemănător "jocului hermeneutic" gadamerian), ceea ce înseamnă că fiecare "jucător" poate avea propria sa linie reductivă sau reconstructivă. De asemenea, ambele se desprind de sensul de analitică și de dialectică (sau măcar încearcă), deși au
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
produce; și, cum știm deja, produce principiile științei (și ale artei). Precum gândirea care se gândește pe sine își produce propriul principiu: ea însăși. Dar sunt principiile științei, în unitatea lor, însuși intelectul intuitiv (care le produce), pentru a fi refăcut modelul? Într-un fel, da, sunt. Pentru că ele nu reprezintă în ele însele ceva, ci sunt doar pentru o facultate de cunoaștere pregătită să treacă la travaliul noetic, adică la producerea de noi cunoștințe veritabile, prin demonstrație (raționament științific); sunt
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a raporturilor sale cu fenomenul, demersul de față trebuie să-și ia măsuri de limitare în funcție de scopul acestetei prime părți a prezentării judicativului kantian: descrierea elementelor acestui judicativ. În partea a doua se va reveni la "elemente", dar pentru a reface calea de constituire fenomenală kantiană; în acel context își vor regăsi locul și conceptele de la acest subcapitol, atât cele referitoare la elementele analitice (ale constituirii fenomenale veritabile), cât și cele care se referă la elementele dialectice (regulative și falacioase). Rațiunea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tocmai condiționatul (determinatul, existentul, realul etc.). În urmare, nici cuplul timp necondiționat nu poate apărea altfel. De la bun început, în discuția sa despre statutul dialecticii transcendentale raportat la cel al analiticii transcendentale, Kant opune "unitatea experienței posibile", corespunzătoare constituirii fenomenale refăcută în prezentarea de față, până acum, și "unitatea rațională", corespunzătoare principiului rațiunii care "își rezervă numai totalitatea absolută în folosirea conceptelor intelectului și încearcă să extindă unitatea sintetică, care e gândită în categorie, până la necondiționatul absolut."151; este vorba, în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai deschise către o rostuire propriu-zis non-judicativă, ne-am putea limita, pentru a testa determinarea judicativ-constitutivă a verbului și "Dasein-ului", la refacerea modalităților de reducție a nimicului, din ontologia fundamentală, la "este". Dacă reducția funcționează în aceasta și poate fi refăcută aici, atunci cele două concepte aparțin constitutivității judicative, împreună cu întreaga analitică existențială a Dasein-ului. Aceasta nu înseamnă nicidecum că sunt anulate sensurile non-judicative pe care le-am scos în evidență până acum. O parte a "enigmaticului evantai de înțelesuri ale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este și firesc, dat fiind faptul că verbul ține de aspectul alethic al judecății și judicativului, nu de cel formal. Altminteri, interesat fiind de sens și de semnificație, dar și la nivelul enunțării, nu doar la acela al termenilor, Frege reface, în logica sa, unitatea judecății și, în acest fel, "lucrează" după regulile dictaturii judicativului: fenomenologic vorbind, operând judicativ, temporal. Asupra acestor chestiuni voi reveni atunci când va fi pus în discuție fenomenul celei de-a doua formalizări a logos-ului. Pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în alt orizont decât acesta) și datorită unui "predicat" (generalul) mai presus de predicatul logic (în alt orizont decât acesta). Astfel de ierarhii ale sensurilor obiectuale, care deschid orizonturi noi ale reducției judicativ-temporale pe care o operăm acum, pot fi refăcute numai prin atragerea fiecărui termen dintre cei patru care alcătuiesc cele două aspecte ale dictaturii judicativului anume: S și P, verbul și timpul în orizontul temporal (care este orizontul de posibilități constitutive al judecății), acolo unde am identificat deja acte
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecată la judicativul constitutiv, adică la dictatura judicativului; căci această trecere trebuie discriminată în orizontul dictaturii judicative, chiar dacă ea se află aici de la bun început. Pe baza celor scoase la iveală prin reducție, să revenim la această trecere, pentru a reface sensul fundamental în care este predat discursului și istoriei filosofiei logos-ul formal, adică sensul în care se constituie dictatura judicativului, desigur, nu în linie istorică, ci sistematic-fenomenologică. "Lucrarea" timpului nu se reduce la așezarea sa în poziția unui punct
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a gândi" este tot una cu "a fi". Această excepție nu poate fi luată acum în discuție, pentru că reducția judicativă nu reprezintă calea cea mai potrivită de refacere a sensului ei. Poate reducția non-judicativă să aibă mijloace de a o reface pentru înțelegere. Oricum, din toată această desfășurare de sensuri prin reducția judicativă a ieșit la iveală și gândul poate, de asemenea, și rostirea și făptuirea despre ceea ce nu este încă, mai bine spus, despre ceea ce nu este încă ființă, fiind
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se întâmplă semnificativ în "sfera publică" este autorizat. Pentru aceasta trebuie să existe și "autorități". Fenomenul acesta a fost, de asemenea, dezvăluit atunci când reducția judicativă a reconstruit sensurile ideologiei. Dar să observăm că actul de autorizare, în aceste împrejurări, nu reface condițiile inițiale ale autorizării, ceea ce înseamnă că el nici nu are vreo legătură cu timpul. Autorizarea veritabilă, care presupune și părtinirea și ordonarea, era fapt de secundă timporizare; autorizarea acum produsă în sfera publică scapă însă timporizării. Fără îndoială, are
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Procesele-verbale de predare-primire se întocmesc și se semnează de expeditor și transportator pe baza bonurilor provizorii și a buletinelor de analiză. (2) În cazul în care expeditorul contestă în mod justificat balanța, transportatorul va întocmi și va prezenta expeditorului balanța refăcută în termen de 4 zile lucrătoare de la primirea contestației. ... Art. 32. - Transportatorul se obligă să asigure efectuarea reviziilor și reparațiilor programate pentru echipamentele și instalațiile de transport. Art. 33. - Transportatorul va analiza toate solicitările primite și va decide înainte de data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155810_a_157139]
-
de brevet de invenție se reglementează conform Legii nr. 64/1991 . Alte rezultate care nu constituie soluții brevetabile, dar au caracter de creație științifică se vor trata în condițiile legii. 11.2. Lucrările executate care nu corespund prevederilor contractuale se refac de instituția executanta pe cheltuiala să. 11.3. Cheltuielile efectuate până la sistarea finanțării unui grant, șistare propusă în baza evaluării lucrărilor de Comisia de evaluare și avizare ca fiind cauzată din culpă Contractorului, se suporta de către acesta. Fac excepție situațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180379_a_181708]
-
înregistrarea solicitării. ... (4) Răspunsul poate fi favorabil, favorabil cu condiționări obligatoriu a fi respectate de către solicitant sau defavorabil motivat. ... (5) Un solicitant care a primit un răspuns defavorabil sau favorabil cu condiționări obligatoriu a fi respectate este în drept a reface documentația și a o redepune spre avizare de cel mult două ori. ... (6) Orice activitate de întocmire a documentațiilor de acord/studiilor de soluție, precum și actul analizei documentațiilor depuse pentru avizare se efectuează de către persoane juridice sau fizice atestate conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181716_a_183045]
-
prezentului aviz, procedând după cum urmează: - va face dovada în scris a îndeplinirii obligației de mai sus; - va prezenta documentația la reavizare. 5.c - Faza se AVIZEAZĂ NEFAVORABIL - cu următoarele CONDIȚII în vederea refacerii și prezentării documentației pentru o nouă avizare: Documentația, refăcută în conformitate cu condițiile de la pct. 6.d, se va prezenta la responsabilul de temă în termen de ... zile de la data prezentului aviz. 6. În temeiul concluziilor de la pct.5, Comitetul Tehnic de Specialitate nr. ... apreciază că, din punct de vedere tehnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182158_a_183487]
-
prezentului aviz, procedând după cum urmează: - va face dovada în scris a îndeplinirii obligației de mai sus; - va prezenta documentația la reavizare. 5.c - Faza se AVIZEAZĂ NEFAVORABIL - cu următoarele CONDIȚII în vederea refacerii și prezentării documentației pentru o nouă avizare: Documentația, refăcută în conformitate cu condițiile de la pct. 6.d, se va prezenta la responsabilul de temă în termen de ... zile de la data prezentului aviz. 6. În temeiul concluziilor de la pct.5, Comitetul Tehnic de Specialitate nr. ... apreciază că, din punct de vedere tehnic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182160_a_183489]
-
4) al art. 125 a fost modificat de pct. 66 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 955 din 8 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 27 septembrie 2010. (5) Comisia de cercetare va completa dosarul și va reface procesul-verbal de cercetare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului. ... ------------ Alin. (5) al art. 125 a fost modificat de pct. 66 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 955 din 8 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182021_a_183350]