14,124 matches
-
poate fi confundat cu însuși conceptul. Din perspectivă logică (judicativ-constitutivă, am putea spune), conceptul este un predicat (în posibilitate), în vreme ce obiectul poate fi subiect.36 Formula de logică a predicatelor în ordine istorică, prima construcție a acesteia din sistemul logicii simbolice se întemeiază pe identitatea formală dintre concept și funcție și pe ideea de predicativitate, după care conceptul, nesaturat, cum am văzut, se întregește prin preluarea unei "poziții" în relația predicativă. Pentru noi este însă important faptul că există o cale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Conceptul fregean concentrează ambele poziții formale din structura judecății de predicație: subiectul și predicatul; celălalt aspect, însă, nu mai apare ca atare, ci, printr-un singur element al său: anume timpul, concentrat în aspectul formal; de aici, poate, formalismul logicii simbolice care l-a avut pe Frege printre inițiatorii săi. Privind și dincolo de Frege, în evoluția logicii simbolice, observăm aceeași concentrare a adecvării și corespondenței operațiile care au fost tematizate în acest subcapitol în limitele predicației, adică în orizontul judicativului constitutiv
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu mai apare ca atare, ci, printr-un singur element al său: anume timpul, concentrat în aspectul formal; de aici, poate, formalismul logicii simbolice care l-a avut pe Frege printre inițiatorii săi. Privind și dincolo de Frege, în evoluția logicii simbolice, observăm aceeași concentrare a adecvării și corespondenței operațiile care au fost tematizate în acest subcapitol în limitele predicației, adică în orizontul judicativului constitutiv. În genere, judicativul constitutiv unifică adecvarea și corespondența (noțiunea și adevărul) în judecată: noțiunea își pierde autonomia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chipuri diferite, cum e firesc. Dar aceste modalități, cu mici excepții, totuși, nu au putut trece cu vederea rostul de organon (instrument) al logicii aristotelice și faptul că realizarea Stagiritului corespunde intențiilor sale. De aceea, interpretările silogisticii cu mijloacele logicii simbolice, odată constituită aceasta, prin contribuțiile mai multor logicieni, G. Boule, A. de Morgan, G. Frege, G. Peano, B. Russell, L. Wittgenstein, J. Lukasiewicz ș. a., trebuie privite în contextul lor și socotite mai degrabă operări și aplicații ale logicii simbolice asupra
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logicii simbolice, odată constituită aceasta, prin contribuțiile mai multor logicieni, G. Boule, A. de Morgan, G. Frege, G. Peano, B. Russell, L. Wittgenstein, J. Lukasiewicz ș. a., trebuie privite în contextul lor și socotite mai degrabă operări și aplicații ale logicii simbolice asupra unui sistem de logică constituit, care devine, se-nțelege, obiectul său (poate cu excepția interpretărilor celui din urmă). De aici și unele "excese" simbolice în astfel de interpretări, semnalate de mai mulți logicieni, care fac distincții clare între silogistica aristotelică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Lukasiewicz ș. a., trebuie privite în contextul lor și socotite mai degrabă operări și aplicații ale logicii simbolice asupra unui sistem de logică constituit, care devine, se-nțelege, obiectul său (poate cu excepția interpretărilor celui din urmă). De aici și unele "excese" simbolice în astfel de interpretări, semnalate de mai mulți logicieni, care fac distincții clare între silogistica aristotelică în întruchiparea sa din Organon și silogistica aristotelică luată ca obiect de aplicație pentru calculele logicii simbolice. Este de amintit, în acest sens, o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din urmă). De aici și unele "excese" simbolice în astfel de interpretări, semnalate de mai mulți logicieni, care fac distincții clare între silogistica aristotelică în întruchiparea sa din Organon și silogistica aristotelică luată ca obiect de aplicație pentru calculele logicii simbolice. Este de amintit, în acest sens, o lucrare citată și mai devreme, aparținând lui G. Patzig: Silogistica aristotelică (1959).83 Interpretarea de față nu ține la conformitatea cu nici una dintre aceste prezentări și interpretări. Este necesară, în ordinea cercetării de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu nici una dintre aceste prezentări și interpretări. Este necesară, în ordinea cercetării de față, o linie de interpretare adaptată acesteia, fără a miza, așadar, pe oarecare sensuri "exacte" ale textului aristotelic ori pe niște sensuri "deformate" datorită intențiilor de interpretare simbolică a "materialului" aristotelic. În plus, cercetarea de față nu ține nicidecum să fie și "filologică", deși va fi atentă la utilizarea, cu anumite înțelesuri, a unor termeni. Mediul nu este un termen oarecare în raționament (silogism), sau un al treilea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Pentru adevărul acesteia, mai trebuie să se adauge și o condiție (necesară) "alethică" referitoare la premise; de aici ideea că, încă de la Aristotel putem vorbi despre existența în logică a unui sens al enunțului formulat ca atare în contextul logicii simbolice, de către Russell: sensul de funcție de adevăr. Nu este, totuși vorba despre o identitate semantică totală între acest concept, așa cum a fost el stabilit de logica simbolică, și ideea de funcție de adevăr, clară, după cum am văzut, încă în logica lui Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existența în logică a unui sens al enunțului formulat ca atare în contextul logicii simbolice, de către Russell: sensul de funcție de adevăr. Nu este, totuși vorba despre o identitate semantică totală între acest concept, așa cum a fost el stabilit de logica simbolică, și ideea de funcție de adevăr, clară, după cum am văzut, încă în logica lui Aristotel. Cu toate acestea, accentul formal al aspectului alethic al enunțului este evident în ambele cazuri. Concluzia unui raționament este adevărată, potrivit regulilor logicii aristotelice, dacă premisele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de unitatea operațional-fenomenală în care se află, originar, timpul și adevărul. Ar mai fi de observat, dincolo de "locul" propriu acestei constituiri fenomenale, faptul că analitica existențială păstrează aspectul alethic al judecății (și judicativului), în vreme ce reformalizarea logos-ului prin instituirea logicii simbolice păstrează tocmai aspectul formal al judecății (și judicativului). Prin ceea ce s-a arătat aici, a fost pregătită o interpretare propriu-zis fenomenologică a reconstrucției filosofice heideggeriene în modelul analiticii existențiale. Dar sensurile scoase la iveală reprezintă probe ale încadrării acesteia în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
S sau P, și observăm că dictatura judicativului își poate ascunde natura sa formală, identificându-se aspectului său alethic, mai apropiat de timp, așadar cu un caracter obiectual mai pronunțat decât aspectul formal; cum se și întâmplă, parțial, în logica simbolică.197 Dar și aspectul din urmă, constând în blocarea adevărului la nivelul judecății, funcționează la fel: poate fi susținută dictatura judicativului doar prin structura sa formală, fără intervenția in actu a aspectului alethic: fapt posibil prin "formalismul logic", care înlocuiește
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
disponibilitatea obiectuală cea mai firească a predicatului este către funcțional, nu către ființial. De aici și rosturile predicatului și predicativității în "teoriile" logice și în formalismele logicii. Poate că nu întâmplător există un capitol de logică a predicatelor în logica simbolică, nu întâmplător a fost pus în discuția logicienilor, filosofilor și matematicienilor statutul de predicat, forma sistematică a acestei discuții fiind "teoria categoriilor" (predicamentelor); nu întâmplător, de asemenea, clasele de noțiuni au fost gândite tot în funcție de predicat, acestea căpătând nume precum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
De ce preeminența ființării reflexive și deschise este funcțională, nu și ființială, sau de ce este judicativă, nu și non-judicativă? Nu putem însă răspunde la aceste întrebări înainte de a lua act de fenomenul reformalizării logos-ului, determinat de proiectarea și reproiectarea logicii simbolice. 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice Lui Wittgenstein i se recunoaște întâietatea privind utilizarea în reconstrucția sa filosofică mai cu seamă în Tractatus logico-philosophicus a convențiilor logicii simbolice. Dar înaintea sa, Frege, Husserl
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este judicativă, nu și non-judicativă? Nu putem însă răspunde la aceste întrebări înainte de a lua act de fenomenul reformalizării logos-ului, determinat de proiectarea și reproiectarea logicii simbolice. 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice Lui Wittgenstein i se recunoaște întâietatea privind utilizarea în reconstrucția sa filosofică mai cu seamă în Tractatus logico-philosophicus a convențiilor logicii simbolice. Dar înaintea sa, Frege, Husserl, Russell au tematizat judecata și structura acesteia, provocând, totodată, cunoscutul fenomen al "turnurii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de proiectarea și reproiectarea logicii simbolice. 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice Lui Wittgenstein i se recunoaște întâietatea privind utilizarea în reconstrucția sa filosofică mai cu seamă în Tractatus logico-philosophicus a convențiilor logicii simbolice. Dar înaintea sa, Frege, Husserl, Russell au tematizat judecata și structura acesteia, provocând, totodată, cunoscutul fenomen al "turnurii lingvistice". Am putea spune că tocmai prin linguistic turn, judecata a fost recondiționată categoric și radical ca propoziție, enunțare, deși acest sens
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logică și "forma" stării de fapt (identică formei logice). Nu trebuie să înțelegem cuvintele lui Wittgenstein în sensul de a crede că acesta mai vorbește despre adevăr în felul în care a vorbit Aristotel și urmașii săi până la inventarea logicii simbolice. "Lumea", potrivit filosofului austriac, are o așezare logică; stările de fapt au o formă, care este însăși forma logică; singurul element al "lumii" care pare a scăpa logicizării este "obiectul", ce poate fi doar lăsat să se manifeste el însuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că retragerea unuia dintre cele două aspecte poate atrage dispariția celuilalt. Dacă, prin reformalizarea logos-ului, aspectul alethic dispare, și aspectului formal trebuie să i se întâmple la fel. Numai că, în cazul reformalizării logos-ului, adică al constituirii logicii simbolice, aspectul formal este întărit; a-l întări nu înseamnă a da celor două "poziții" ale sale, subiectul și predicatul, sarcini noi, ci a reconstitui pozițiile, în așa fel încât tocmai sarcinile exersate și devenite proprii să fie mai puternice în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
regulativ. Nu doar actul gândirii și cel al rostirii au intrat în această mișcare de reformalizare a logos-ului (de fapt, a aspectul alethic al judecății, în primul rând), ci, de asemenea, și actul făptuirii. Reformalizarea, pusă în forma logicii simbolice, a oferit filosofiei totodată logicii, științei, chiar ideologiei un nou instrument pentru aplicații determinate legate de expresie. De altfel, logica simbolică a fost numită și "logica nouă"; dar ea este o logică de utilitate matematică, ceea ce arată natura sa "expresivă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a aspectul alethic al judecății, în primul rând), ci, de asemenea, și actul făptuirii. Reformalizarea, pusă în forma logicii simbolice, a oferit filosofiei totodată logicii, științei, chiar ideologiei un nou instrument pentru aplicații determinate legate de expresie. De altfel, logica simbolică a fost numită și "logica nouă"; dar ea este o logică de utilitate matematică, ceea ce arată natura sa "expresivă" și accentul său formal. A fost spart, prin această reformalizare a logos-ului, care are și rosturi oarecum non-judicative, orizontul dictaturii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vorba, atâta vreme cât "a se spune despre", relația fundamentală în enunțul lui Wittgenstein, este una propriu-zis predicativă (prin urmare, judicativă). Din această cauză, aspectul formal al judicativului se regăsește întocmai în formele de exprimare (și în formele gândirii) stabilite de logica simbolică. Trebuie, totuși, întărită ideea că starea de lucruri nu este ceva de ordinul "lucrului în sine" kantian, nici de felul lucrului exterior conștiinței din realismul filosofic; starea de lucruri, deși ar putea fi ceva în ea însăși totuși, este în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sine" kantian, nici de felul lucrului exterior conștiinței din realismul filosofic; starea de lucruri, deși ar putea fi ceva în ea însăși totuși, este în el însuși doar "lucrul" din "starea de lucruri" -, nu reprezintă, în acest joc al predicării simbolice, decât tot o formă logică (sau cel puțin ceva identic acesteia). Pentru a rezolva astfel de probleme, la care conduce formalizarea excesivă a limbajului, Russell construiește teoria tipurilor, iar mai târziu, în alte condiții epistemologice, Tarski pune la punct teoria
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tipurilor, iar mai târziu, în alte condiții epistemologice, Tarski pune la punct teoria despre nivelurile limbajului, avansând astfel o opinie valabilă asupra chestiunilor privind adevărul-corespundență, elementul cel mai solicitat, semantic, din perspectiva fenomenului reformalizării logos-ului reprezentat de constituirea logicii simbolice. Fenomenul reformalizării logos-ului a accentuat convențiile judicative; și, așa cum s-a întâmplat și prin alte "evenimente" din istoria dictaturii judicativului, granițele acesteia au fost forțate. Din ultimul fapt a rezultat o întărire a sensurilor judicative, care s-au distribuit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
convențiile judicative; și, așa cum s-a întâmplat și prin alte "evenimente" din istoria dictaturii judicativului, granițele acesteia au fost forțate. Din ultimul fapt a rezultat o întărire a sensurilor judicative, care s-au distribuit acum către "formele" fundamentale proprii logicii simbolice, așa încât, cum precizam mai sus, "stările de lucruri" preiau funcția de "subiect" (substrat), iar semnele, propozițiile, preiau funcții de predicare, împreună cu ceea ce este cel mai specific acestora, anume calitatea de general. Tocmai faptul că "stările de lucruri" preiau funcții judicative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a poziției de subiect logic. Se cuvine a face din nou o trimitere către studiul lui Frege, On sense and reference / Despre sens și referință, fiindcă acolo se află contexte semnificative privind corespondența dintre elementele clasice ale judecății și elementele simbolice ale judicativului constitutiv, unele dintre ele doar indicate mai sus. Din cele spuse putem formula un răspuns la întrebarea privind actele constitutive subordonate reformalizării logos-ului: sunt aceleași acte de constituire prin care a fost croit spațiul judicativului și a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]