10,741 matches
-
cu prevederea în același timp a unor norme mai flexibile în ceea ce privește vânătoarea și tirul sportiv; ... c) păstrarea datelor până la distrugerea armei de foc în cauză. ... V. Se constată: a) superpozabilitatea ridicată a directivei europene cu legile românești în vigoare, în speță Legea nr. 295/2004 ; ... b) necesitatea ajustării Legii nr. 295/2004 , prin introducerea anumitor specificații - de natură tehnică și de natură logistică - pentru obținerea unei complianțe totale cu legea europeană: ... 1. autorizarea și dezactivarea armelor de natură culturală și istorică
HOTĂRÂRE nr. 2 din 2 februarie 2016 privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme COM (2015) 750 final. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269022_a_270351]
-
pentru obținerea unei complianțe totale cu legea europeană: ... 1. autorizarea și dezactivarea armelor de natură culturală și istorică (art. 95); 2. trasabilitate superioară, prin păstrarea evidențelor pe perioadă nedeterminată (art. 92 și 97); 3. limitarea vânzării armelor la distanță (în speță internet) doar de către armurieri și intermediari (nespecificat); 4. adoptarea unor specificații tehnice în legătură cu convertibilitatea armelor (art. 111). Articolul 2 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senatul României în ședința
HOTĂRÂRE nr. 2 din 2 februarie 2016 privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme COM (2015) 750 final. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269022_a_270351]
-
2013 și numai în ipoteza în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a emis o decizie de invalidare, reanalizând dreptul la măsuri reparatorii al notificatorului, în condițiile în care instanțele judecătorești statuaseră anterior asupra acestuia, ceea ce nu este cazul în speța de față. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 805 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4), art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269031_a_270360]
-
încheiate în dăuna creditorilor nu este aplicabilă în cazul în care beneficiarul unui asemenea act dovedește că actul, ca întreg, este guvernat de legea altui stat membru și că legea respectiva nu permite nici o modalitate de contestare a actului în speță. Articolul 273 Validitatea actelor încheiate după deschiderea procedurii lichidării, prin care instituția de credit înstrăinează bunuri imobile, nave ori aeronave supuse înregistrării într-un registru public sau titluri de valoare ori drepturi asupra unor astfel de titluri a căror existenta
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 99 din 6 decembrie 2006 (*actualizată*) privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267390_a_268719]
-
3) Cu toate acestea, în cazul unor recuperări care creează dificultăți deosebite, care implică cheltuieli foarte mari sau care se referă la crima organizată, autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată pot să convină asupra unor modalități de rambursare specifice cazurilor în speță. ... (4) Fără a aduce atingere alin. (2) și (3), statul membru solicitant rămâne răspunzător față de statul membru solicitat pentru toate cheltuielile și toate pierderile suportate în legătură cu acțiunile recunoscute ca fiind nejustificate, în ceea ce privește fie fondul creanței, fie valabilitatea titlului emis de
CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267489_a_268818]
-
3) Cu toate acestea, în cazul unor recuperări care creează dificultăți deosebite, care implică cheltuieli foarte mari sau care se referă la crima organizată, autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată pot să convină asupra unor modalități de rambursare specifice cazurilor în speță. ... (4) Fără a aduce atingere alin. (2) și (3), statul membru solicitant rămâne răspunzător față de statul membru solicitat pentru toate cheltuielile și toate pierderile suportate în legătură cu acțiunile recunoscute ca fiind nejustificate, în ceea ce privește fie fondul creanței, fie valabilitatea titlului emis de
CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267695_a_269024]
-
ani și 20 de ani închisoare. Cu toate acestea, având în vedere efectele circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute în art. 76 din Codul penal din 1969 referitoare la reducerea obligatorie a limitelor de pedeapsă sub minimul special, cu posibilitatea reducerii în speța analizată până la limita minimă de 3 ani închisoare, precum și modalitatea de individualizare a executării pedepsei, respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța a apreciat că încadrarea juridică stabilită conform vechilor prevederi legale are un caracter mai favorabil cu privire la situația juridică
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
și că, pentru a putea fi reținută săvârșirea infracțiunii de înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave, ca element constitutiv al acesteia, conform noii legislații, se cere existența unui prejudiciu mai mare de 2.000.000 lei, astfel că în speță operează dezincriminarea. În plus, Ministerul Public a mai precizat ca prin reținerea acestei forme agravate se măresc limitele de pedeapsă, acestea fiind închisoarea de la 10 la 20 de ani, devenind obligatorie și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, și
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
chestiunii în discuție. Astfel, unul dintre judecători a apreciat că nu este vorba de o dezincriminare, deoarece această noțiune operează numai asupra infracțiunii în integralitatea sa și nu doar asupra unei variante agravate a acesteia. S-a considerat că în speță este vorba de aplicarea legii penale mai favorabile, care trebuie aplicată in integrum, potrivit Deciziei nr. 265/2014 pronunțate de Curtea Constituțională (în speță, legea anterioară). În consecință, s-a susținut că în cazul în care legea veche este mai
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
integralitatea sa și nu doar asupra unei variante agravate a acesteia. S-a considerat că în speță este vorba de aplicarea legii penale mai favorabile, care trebuie aplicată in integrum, potrivit Deciziei nr. 265/2014 pronunțate de Curtea Constituțională (în speță, legea anterioară). În consecință, s-a susținut că în cazul în care legea veche este mai favorabilă, atunci trebuie reținută și varianta agravată prevăzută de art. 215 alin. 5 din Codul penal din 1969, dacă au fost produse consecințe deosebit de
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
la circumstanțele atenuante sau agravante (generale ori speciale), nu este posibilă încadrarea faptei potrivit unei legi și preluarea circumstanței din cealaltă lege. A fortiori, nu va fi posibilă preluarea unui simplu element al circumstanței din cealaltă lege (în cazul din speță, limita prejudiciului). De aceea, este exclusă determinarea aplicabilității agravantei din legea veche prin raportare la plafonul valoric instituit de legea nouă; - potrivit Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale, în aplicarea art. 5 din Codul penal nu este posibilă combinarea
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
legiuitor. În consecință, Curtea a considerat că numai interpretarea prevederilor art. 5 din Codul penal în sensul că legea penală mai favorabilă se aplică în ansamblul ei este singura care poate înlătura viciul de neconstituționalitate. S-a apreciat că în speță, în procesul de determinare a legii penale mai favorabile, la evaluarea efectelor legii anterioare toate elementele care circumstanțiază fapta și făptuitorul trebuie stabilite prin raportare la această lege, inclusiv cele vizând condițiile de reținere a formei agravate a unei infracțiuni
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
sau după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, și nu ar mai fi fost necesară verificarea incidenței legii penale mai favorabile faptelor definitiv judecate. În urma verificării practicii judiciare a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au identificat decizii de speță relevante în problema de drept supusă discuției din care rezultă că, în cazul infracțiunii de înșelăciune, a fost înlăturată varianta agravată determinată de producerea consecințelor deosebit de grave, însă această modificare nu generează dezincriminarea faptei care corespunde tiparului de incriminare reglementat
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
și că, pentru a putea fi reținută săvârșirea infracțiunii de înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave, ca element constitutiv al acesteia, conform noii legislații, se cere existența unui prejudiciu mai mare de 2.000.000 lei, astfel că în speță operează dezincriminarea. De asemenea, problema de drept cu care a fost sesizată instanța supremă nu a primit încă o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu s-a comunicat de către procurorul general
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
penal, fiind dezincriminată (Florin Streteanu, Daniel Nițu, Drept penal general, Curs universitar, vol. I, Editura Universul Juridic, București, 2014, p. 125). Producerea unor consecințe deosebit de grave reprezenta forma calificată a unor categorii de infracțiuni contra patrimoniului. Aplicând principiile anterioare la speța de față, se constată că în conținutul constitutiv al infracțiunii de înșelăciune (ca și în conținutul infracțiunii de furt) nu au intervenit modificări în Codul penal actual față de Codul penal din 1969, astfel că nu este incident art. 4 din
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
data adresei Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române sau a Ministerului Justiției; numărul dosarului instanței; numărul și data pronunțării încheierii; data comunicării încheierii Ministerului Justiției. Instanța de recurs va ține un registru distinct pentru aceste spețe. Registrul de evidență a sesizărilor privind extrădarea nu este destinat publicității. ... (5) Încheierea prevăzută la alin. (3) poate fi atacată cu contestație de procuror, în termen de 24 de ore de la pronunțare. Dosarul cauzei este înaintat instanței ierarhic superioare, în
LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004**)(**republicată**)(*actualizată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267857_a_269186]
-
termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. ... ------------ Alin. (8) al art. 254 a fost introdus
CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (*actualizat*) ( Legea nr. 571/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266069_a_267398]
-
luni. Stagiul opțional poate fi ales, la alegere, dintre următoarele specialități: Bacteriologie, Virusologie, Hematologie, Imunologie, Biochimie, Biologie Moleculară, cu acordul coordonatorului de pregătire în rezidențiat. Definiție Medicina legală este disciplina medicală care urmărește să obiectiveze și să evalueze în orice speță juridică aspectele medicale ce privesc omul în viață sau decedat și să le prezinte printr-un suport probatoriu științific expertal. Medicina legală este procedural necesară în toate cauzele juridice cu implicații medicale precum și în toate cazurile medicale cu implicații juridice
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
informații: ... a) calculator de taxe tarife și onorarii cu incidență notarială sau afișarea acestora sub orice altă formă decât cea publicată în Monitorul Oficial al Românei; ... b) modele de acte și proceduri notariale; ... c) puncte de vedere și soluții pentru spețe concrete. Articolul 18 Publicitatea informativă a instituției Organele de conducere ale Uniunii și ale Camerei pot face publicitate informativă generală asupra instituției notariatului și a activității notariale, la nivel național, respectiv local, cu respectarea prezentului cod. De asemenea, acestea pot
CODUL DEONTOLOGIC din 14 noiembrie 2015 al notarilor publici din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267332_a_268661]
-
incidență în cauza de față, care privește analiza constituționalității dispozițiilor de lege ce reglementează categoriile de persoane care beneficiază de concediul medical și indemnizația de maternitate. 19. Având în vedere acestea, dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile în speță, întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. 20. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea reține că dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot
DECIZIE nr. 584 din 29 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a ordonanţei de urgenţă a Guvernului în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266683_a_268012]
-
în cazul în care se cerea extrădarea condamnatului sau predarea acestuia în baza unui mandat european de arestare, aceasta fiind o procedură specială, normele procesual penale precitate făcând trimitere la procedura revizuirii drept cale extraordinară de atac. 17. În prezenta speță, Curtea reține că sentința penală prin care autorul excepției a fost condamnat în lipsă, rămasă definitivă prin neapelare, a fost pronunțată în primă instanță în anul 2005, așadar anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală. 18. Totodată
DECIZIE nr. 712 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. 20. Or, în prezenta speță, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate a formulat o cerere de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate cu privire la o cauză în care hotărârea de condamnare a fost pronunțată în primă instanță anterior intrării
DECIZIE nr. 712 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 466 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
faptul că, în prezenta cauză, autorul excepției se află în executarea pedepsei după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru infracțiuni comise în timpul activității Codului penal din 1969, Curtea reține că prevederile din Legea nr. 187/2012 nu sunt aplicabile speței, neavând relevanță în soluționarea cererii acestuia având ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei. Așadar, Curtea constată că motivarea autorului excepției nu are nicio legătură cu normele penale criticate, iar "simpla enumerare a unor dispoziții
DECIZIE nr. 705 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 38, art. 39, art. 41 şi art. 43 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266720_a_268049]
-
3) Cu toate acestea, în cazul unor recuperări care creează dificultăți deosebite, care implică cheltuieli foarte mari sau care se referă la crima organizată, autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată pot să convină asupra unor modalități de rambursare specifice cazurilor în speță. ... (4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) și (3), statul membru solicitant rămâne răspunzător față de statul membru solicitat pentru toate cheltuielile și toate pierderile suportate în legătură cu acțiunile recunoscute ca fiind nejustificate, în ceea ce privește fie fondul creanței, fie valabilitatea titlului emis
CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 20 iulie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266112_a_267441]
-
ca urmare a studiului acestei probleme de drept, nu a întâlnit vreo situație în care să fie prejudiciat doar bugetul Uniunii Europene. Întotdeauna, finanțarea europeană este condiționată de contribuția națională, așa încât nu există și nici nu a existat nici în speța dedusă judecății vreo ipoteză în care să fie prejudiciat doar bugetul Uniunii Europene. Pe de altă parte, prin sintagma "unic prejudiciu" instanța care a solicitat dezlegarea chestiunii de drept a făcut referire la faptul că este vorba de un singur
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]