15,855 matches
-
împotriva sentinței din 8 iunie 1999. Instanța a reținut că reclamantul nu exercita în mod separat dreptul privind încredințarea fiicei sale. A mai reținut că înapoierea copilului ar priva-o pe mamă de exercițiul drepturilor părintești. În sfârșit, tribunalul a statuat că, atât timp cât căsătoria nu a fost desfăcută, litigiul privind încredințarea trebuie soluționat de o instanță competentă. 16. La 22 octombrie 1999 Tribunalul Satu Mare a respins apelul reclamantului împotriva sentinței din 8 iunie 1999. Instanța a reținut că reclamantul nu exercita
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
împotriva sentinței din 8 iunie 1999. Instanța a reținut că reclamantul nu exercita în mod separat dreptul privind încredințarea fiicei sale. A mai reținut că înapoierea copilului ar priva-o pe mamă de exercițiul drepturilor părintești. În sfârșit, tribunalul a statuat că, atât timp cât căsătoria nu a fost desfăcută, litigiul privind încredințarea trebuie soluționat de o instanță competentă. 17. Ministerul român a formulat recurs împotriva acestei decizii, arătând că tribunalul a dat o interpretare greșită legii aplicabile și situației de fapt. A
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
ungar a documentației pierdute, la 13 februarie 2002 Judecătoria Satu Mare a efectuat ancheta socială. Traducerea documentației care a rezultat în urma acesteia a fost comunicată Judecătoriei din Vac, la 21 mai 2002. 42. Între timp, la 15 februarie 2002, Judecătoria a statuat cu privire la dreptul de vizitare al reclamantului. Această decizie a fost modificată de tribunal la data de 2 aprilie 2002. 43. La 26 martie 2002 Tribunalul din Pest a respins o nouă cerere a reclamantului de recuzare a judecătorilor de la Judecătoria
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
va face să se ia orice măsură susceptibilă să asigure înapoierea acestuia de bunăvoie." Articolul 11 "Autoritățile judiciare sau administrative ale oricărui stat contractant urmează să procedeze de urgență în vederea înapoierii copilului. Când autoritatea judiciară sau administrativă sesizată nu a statuat, într-un termen de 6 săptămâni din momentul sesizării sale, reclamantul sau autoritatea centrală a statului solicitat, din proprie inițiativă sau la cererea autorității centrale a statului solicitant, poate cere o declarație asupra motivelor acestei întârzieri. Dacă răspunsul este primit
HOTĂRÂRE din 5 aprilie 2005 din 5 aprilie 2005, definitivă la 5 iulie 2005, în Cauza Monory împotriva României şi Ungariei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171956_a_173285]
-
7 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 iulie 2005, și prin Decizia nr. 339 din 28 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 15 august 2005, statuând că acestea sunt constituționale. În ceea ce privește constituționalitatea extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , Curtea a statuat prin Decizia nr. 305 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie
DECIZIE nr. 553 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, precum şi a ordonanţei în integralitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172000_a_173329]
-
Decizia nr. 339 din 28 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 15 august 2005, statuând că acestea sunt constituționale. În ceea ce privește constituționalitatea extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , Curtea a statuat prin Decizia nr. 305 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie 2005, că emiterea acestei ordonanțe este justificată de necesitatea reglementării aplicării dispozițiilor legii bugetare pentru anul 2005, aplicarea prevederilor
DECIZIE nr. 553 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, precum şi a ordonanţei în integralitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172000_a_173329]
-
că, din modul în care a fost formulată excepția de neconstituționalitate și din argumentele autorului excepției, critica vizează ansamblul măsurilor luate prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 . În continuare arată că instanța de contencios constituțional a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 85/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 15 iunie 2001, Decizia nr. 15/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000, și
DECIZIE nr. 553 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, precum şi a ordonanţei în integralitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172000_a_173329]
-
Curtea constată că în ceea ce privește problema constituționalității extrinseci a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , prin Decizia nr. 305 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie 2005, s-a statuat că "potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție statutul funcționarilor publici se stabilește prin lege organică, iar sistemul de salarizare a acestei categorii de funcționari ține de statutul lor". Tot cu aceeași ocazie s-a reținut că "interdicția
DECIZIE nr. 553 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, precum şi a ordonanţei în integralitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172000_a_173329]
-
și, ca urmare, dispozițiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate." În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 , Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestui articol, statuând prin Decizia nr. 394 din 12 iulie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 30 august 2005, Decizia nr. 339 din 28 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din
DECIZIE nr. 553 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, precum şi a ordonanţei în integralitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172000_a_173329]
-
activității de soluționare a recursurilor de către Înalta Curte de Casație și Justiție și, prin urmare, o mai bună administrare a justiției, asigurându-se totodată părților dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin numeroase decizii recente, de exemplu prin Decizia nr. 333/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 23 august 2005. Cu această ocazie Curtea a mai reținut că noua soluție legislativă nu
DECIZIE nr. 551 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, precum şi a dispoziţiilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172004_a_173333]
-
funcția de pădurar ca funcție de gestiune în sensul Legii nr. 22/1969 și al hotărârii de aplicare". Tribunalul Ialomița - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii, se apreciază că "prezumția de nevinovăție este statuată constituțional numai în materie penală, în dreptul privat instituirea prin lege a unor prezumții de vinovăție necontrazicând norma constituțională". În acest sens, sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 45 din 24 aprilie 1996 și nr. 446 din 26 octombrie 2004. Totodată
DECIZIE nr. 548 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24, art. 25, art. 26 şi art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de exemplu prin Decizia nr. 324 din 14 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 iulie 2005, statuând că acestea sunt constituționale. Arată că soluția adoptată este valabilă și în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea
DECIZIE nr. 554 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172005_a_173334]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 14 octombrie 2004, și Decizia nr. 404 din 7 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004, Curtea Constituțională a statuat că textul de lege criticat este constituțional. Cu acele prilejuri Curtea a constatat că art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă reglementează condițiile procedurale de admisibilitate a unui capăt de cerere intermediar, formulat prin cererea introductivă sau separat
DECIZIE nr. 554 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172005_a_173334]
-
a constatat. De asemenea, Curtea constată că prevederile art. 1 alin. (3) și art. 124 alin. (2) din Constituție nu au relevanță în cauza dedusă controlului. Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A
DECIZIE nr. 554 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172005_a_173334]
-
surogat și cuplul reproductiv asistat medical, cuprinzând "clauze referitoare la avortarea sarcinii în lipsa unei indicații medicale, supravegherea medicală a mamei purtătoare sau a mamei surogat pe toată perioada sarcinii", sunt contrare dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Constituția României, care statuează că "Persoană fizică are dreptul să dispună de ea însăși, daca nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri". Curtea constată că dispozițiile art. 5 din legea criticată sunt, de asemenea, neconstituționale, întrucât ele garantează secretul informațiilor
DECIZIE nr. 418 din 18 iulie 2005 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii privind sănătatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169262_a_170591]
-
o serie de drepturi legale incorporate doar unui număr de acțiuni ce alcătuiesc o cotă minimă (10%) din participarea la capitalul social". Autorul excepției face referire la cauza Sovtransavto c. Ucraina, 2002, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului "a statuat că diminuarea părții din capitalul social deținut de un subiect de drept ca urmare a majorării capitalului social într-un mod posibil ilegal (sau neconstituțional, cum [autorul excepției consideră] în speță) constituie o violare a art. 1 din Protocolul nr.
DECIZIE nr. 275 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi ale art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169349_a_170678]
-
prin conversia creanțelor Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare în acțiuni nu este prejudiciata proprietatea privată, deoarece majorarea capitalului social al societății comerciale nu presupune și realizarea unui transfer de proprietate". De asemenea, Curtea Constituțională menționează că, "în jurisprudența să, a statuat, în mod constant, în același sens, arătând că «prin majorarea capitalului social al unei societăți comerciale nu este afectat dreptul de proprietate al acționarilor [...]. Cel mult se poate produce o modificare a ponderii pe care unii acționari o dețin în
DECIZIE nr. 275 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi ale art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169349_a_170678]
-
Constituție, limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Referitor la invocarea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 45 din Constituție, Curtea constată că în cauză nu se pune problema încălcării acestui text constituțional. Art. 45 din Constituție, statuând accesul liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativa, precizează că exercitarea acestora se face în condițiile legii. Curtea constată, de asemenea, ca textele de lege criticate nu numai că nu încalcă prevederile constituționale ale art. 135 alin
DECIZIE nr. 275 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi ale art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169349_a_170678]
-
Pentru a determina dacă măsura litigioasă respectă justul echilibru necesar și, în special, dacă nu obligă reclamanții să suporte o sarcină disproporționată, trebuie să se ia în considerare modalitățile de compensare prevăzute de legislația națională. În această privință, Curtea a statuat deja că, fără plata unei sume rezonabile în raport cu valoarea bunului, privarea de proprietate constituie, în mod normal, o atingere excesivă și că lipsa totală a despăgubirilor nu poate fi justificată în domeniul art. 1 din Protocolul nr. 1 decât în
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
prezentul litigiu nu prezintă o complexitate deosebită, întrucât este vorba, la început, de o simplă acțiune în revendicare imobiliară. 68. Curtea constată că Judecătoria Arad a fost sesizată în iunie 1993 și a avut nevoie de 4 ani pentru a statua asupra cauzei, la 7 iunie 1997, după ce a refuzat, într-o primă etapă, să soluționeze fondul cauzei. Or, tocmai datorită acestei întârzieri, bunul revendicat de reclamanți a putut fi vândut unor terți, ceea ce i-a obligat pe primii să își
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
a constatat încălcarea Convenției. În exercitarea acestei prerogative, Curtea dispune de o anumită marjă de apreciere; acest lucru este dovedit de adjectivul "echitabil" și de partea din frază "dacă se constată". 78. Printre elementele luate în considerare de Curte, când statuează în materie, figurează prejudiciul material, adică pierderile efective suferite drept consecință directă a încălcării invocate și prejudiciul moral, adică repararea stării de neliniște, a neajunsurilor și a incertitudinilor rezultând din încălcare, precum și alte prejudicii nepatrimoniale (vezi, între altele, cauza Ernestina
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , devenit art. 48 alin. (3), Curtea a respins excepția de neconstituționalitate, pentru considerentele acolo reținute. Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din
DECIZIE nr. 678 din 15 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174404_a_175733]
-
soților (Codul familiei, art. 1-3,30,31,33-36,39). ... 1. A se vedea art. 1004-1090 din Codul civil; 2. Prin decizia Plenului Curții Constituționale din 7 septembrie 1993, publicată în M. Of. nr. 232 din 27 septembrie 1993, s-a statuat că dispozițiile din Codul penal privitoare la avutul obștesc, ce ocroteau preferențial proprietatea "socialistă", sunt contrarii art. 41 alin. (2) din Constituție și, ca atare, sunt abrogate parțial, ele aplicindu-se numai cu privire la bunurile care sunt prevăzute de art. 135 alin
CODUL FAMILIEI din 1 ianuarie 1953 (*republicat*)(*actualizat*) (actualizat până la 1 ianuarie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174342_a_175671]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, arătând că în acest sens a statuat Curtea în jurisprudența sa. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului
DECIZIE nr. 688 din 20 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale art. 48 alin. (1) teza întâi şi art. 57 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174441_a_175770]
-
în Uniunea Națională a Barourilor din România, nu încalcă dreptul de asociere și nici dreptul la muncă și la alegerea profesiei prevăzute de art. 40 alin. (1) și art. 41 din Constituție, fiind în concordanță cu dispozițiile actelor internaționale. Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea soluției pronunțate cu acel prilej. II. În ceea ce privește dispozițiile art. 7 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIE nr. 688 din 20 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale art. 48 alin. (1) teza întâi şi art. 57 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174441_a_175770]