10,150 matches
-
prin Moldova și are prilejul de a vedea noul eden. Pe abate îl surprind în primul rând sublima singurătate a priveliștilor, raritatea omului. Moldova e o Americă virgină ca aceea din Athala de Chateaubriand. Îl mai uimesc mijloacele rudimentare de trai, bucătăria savantă (zeamă de găină, sarmale, claponi în țiglă, plăcinte și ulcioare cu vin vechi). În Nunta domniței Ruxanda domină același element euforic. Gonit din scaun, într-o poiană, măria-sa Vasilie-vodă bea o cupă de vin pe care i-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-ntr-un altar, Sfiicios, copilăria mă privea de prin unghere. Prins de zid, același ornic urcă-al timpului calvar Și aceleași bibelouri dorm pe-nguste etajere... În acest salon de țară cu miros uscat de cimbru Ce nepotrivite-s ale traiului cerinți moderne!... În tăcerea ce-l apasă sorb al veacurilor timbru Și-ale ornicului clipe răbdătoare par eterne. Am lăsat la ușă geanta cu volume prăfuite, Cu muncite file pline de trunchiate însemnări, Ca să fiu din nou copilul cu privirile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unele din aceste schimbări nu erau neapărat un rezultat al politicii industriale guvernamentale, dar se puteau datora unor factori precum avantajul de a locui într-un climat plăcut ca acela din regiunea Midi (de exemplu, orașul Montpellier), în contrast cu condițiile de trai stresante dintr-o metropolă precum Parisul cu toate problemele legate de zgomot, poluare și criminalitate. Tabel 2.3. Mișcarea populației de-a lungul teritoriilor: intrări și ieșiri medii anuale pentru perioade de timp date 1962-1968 1968-1975 1975-1982 1982-1990 1990-1999 Île-de-France
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
În acest caz scenariul de fond este cel al israeliților, sclavi în Egipt, care sfârșesc prin a se obișnui cu „pierderea libertății”, și care „își adecvaseră forma sufletului propriu la acea condiție, fără a-și imagina o altă manieră de trai. Conștiința lor era adormită și, în acest sens, putem afirma că era un fel de corupție”. Clerici și laici sfârșesc în această stare când se închid în liniștea și siguranța existenței, iar atunci când se propune „ceva mai mult”, când se
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
om de stat trebuie să se înspăimânte. Nu numai arta de-a mânui oamenii înseamnă a fi om politic. Arta de a-i mânui este cel mult un mijloc pentru a ajunge la scop, pentru a le asigura dezvoltarea, bunul trai, prosperitatea"343. Orizontul informativ pozitiv al publicisticii eminesciene, precizia citatului, apelul constant la surse de autoritate, exigența construcției argumentative sunt generate de fidelitatea față de referențialul istoric și conștiința responsabilității scrisului jurnalistic: "Nu lingușim pe nimenea, pentru că nu suntem în stare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Mihălescu, director în Ministerul de Interne la vremea respectivă, antreprenorul A.M. Warszawsky reușește să obțină rechiziționarea a 1700 de care pentru transportul zilnic până la Zimnicea. Multe gospodării țărănești se ruinează din cauza pierderii vitelor de muncă și, implicit, a sursei de trai. Subiectul este tratat diferit de cele patru publicații analizate: în vreme ce presa liberală ia apărarea lui Simion Mihălescu, gazetele conservatoare solicită suspendarea din post și arestarea acestuia. Aspectele financiare ale afacerii sunt dezbătute pe larg, în editorialele de la începutul lui aprilie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
considerată de asemenea încheiată, astfel încât o dată cu sfârșitul anilor 1970 se poate vorbi despre "societatea de hiperconsum", caracterizată de o exacerbare a caracteristicilor fazei precedente și de apariția unui homo consumericus sau un turbo-consumator "avid de experiențe emoționale și de un trai mereu mai bun, preocupat de calitatea vieții și de sănătate, de mărci și de autenticitate, de imediat și de comunicare"387. Hiperconsumatorul actual este unul informat, care nu mai urmărește doar creșterea bunăstării, ci și a confortului psihic și a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
devastatoare față de celelalte categorii, fie ele și simbolice. De asemenea, ca privire generală asupra perspectivei schimbului simbolic în societățile contemporane, Baudrillard mărturisește într-un interviu 419 că dacă societățile primitive cunoșteau două niveluri ale procesului de schimb cel banal, necesar traiului și cel sacrificial, care provine din cheltuirea excedentului în vederea obținerii echilibrului societățile actuale au eludat această utilizare sacrificial-simbolică, astfel încât se ajunge la un exces necontrolat de semne și mărfuri. Chiar dacă risipa este aceea care însoțește o societate de consum în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
aibă mai mult control asupra muncii pe care o fac. Cea mai bună slujbă Cu câțiva ani În urmă, am citit un articol care spunea că slujba cea mai bună pe care o poți avea pentru a-ți asigura un trai lung și liniștit este aceea de dirijor al unei orchestre simfonice. Citind prima dată textul, am presupus că motivul pentru viața lungă a dirijorului ar putea ține de faptul că acesta face multă mișcare. Totuși, conform articolului, nu acesta era
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
slobod”. Nicolae, al doilea fiu al lui Ienăchiță Văcărescu, folosește și el armele familiei (jeluirea, oh-ul, ah-ul) dar nu mai este un captiv necondiționat al iubirii. Focul nu-i mai pare purificator, suferința nu mai este dulce („amărîtul trai”). N-are darul de improvizație al fratelui său și nici rafinamentul părintelui. Este un spirit mai realist și mai auster: duce o viață retrasă, urăște luxul și petrecerile și, din această pricină, este adesea mustrător față de fratele și nepotul său
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la orînduială firească, intrarea În normalitate - astea vrea Nicolae Văcărescu, poet fără prea mare imaginație sau, mai bine zis, poet cu o imaginație de moralist rece și comod. CÎnd, totuși, Își iese din fire, se vaită biblic: „Amărîtul al meu trai Iad Îmi pare, iar nu rai!” jinduind mediocra odihnă, fericirea traiului fără petreceri și necazuri. Aici găsește el dulceața, nu În vîrtejul de foc și În suspinurile lungi. Nicolae nu cultivă taina, tăcerea neavînd dar (har). El se hotărăște să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fără prea mare imaginație sau, mai bine zis, poet cu o imaginație de moralist rece și comod. CÎnd, totuși, Își iese din fire, se vaită biblic: „Amărîtul al meu trai Iad Îmi pare, iar nu rai!” jinduind mediocra odihnă, fericirea traiului fără petreceri și necazuri. Aici găsește el dulceața, nu În vîrtejul de foc și În suspinurile lungi. Nicolae nu cultivă taina, tăcerea neavînd dar (har). El se hotărăște să dea totul În vileag, fără a spune Însă nimic concret. Ienăchiță
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
zadar. Vrea să scoată demonul din sine, să se curețe, să fie din nou În odihnă. Nu poate trăi prea mult cu o taină, cum nu poate trăi În incertitudine. Voiește, negreșit, o confirmare, un pic de nădejde, numai astfel traiul devine dulce (obsesia tuturor poeților de Început), cum aflăm din alte versuri: „Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie, Și traiul mai dulce că poate să-mi fie, Atuncea și viața mi-ar fi doar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu poate trăi În incertitudine. Voiește, negreșit, o confirmare, un pic de nădejde, numai astfel traiul devine dulce (obsesia tuturor poeților de Început), cum aflăm din alte versuri: „Un pic dă nădejde d-aș ști c-o să-mi vie, Și traiul mai dulce că poate să-mi fie, Atuncea și viața mi-ar fi doar mai scumpă, Și ața ce-o trage n-aș vrea să să rupă.” Bine chibzuitul Nicolae se gîndește mai bine la moarte decît să trăiască În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de mentalitatea uscatului Nicolae care ține, În altă parte, să convingă că existența lipsită de iubire este fără rost. În versurile ce dezvoltă acest gînd vedem Însă prea ușor prestigiul modelului părintesc: „A trăi fără-a iubi Mă mir ce trai o mai fi! A iubi fără-a simți Mă mir ce dragoste-o fi!...” Poezia arată o oarecare virtuozitate și o iubire moderată de efecte obținute prin alăturarea noțiunilor contrastante, În genul: În rai fără tine e moarte, e gheață
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plăceri Încîntătoare etc. O agresiune, o irepresibilă ofensivă a suavității. Leagănul acestei divine muzici de șoapte este, Încă o dată, cîmpia: „Frumoasă e cîmpia cu dulcea-i liniștire Pentru acel ce fuge de-a lumei amăgire, Pentru acel ce caută un trai neînsemnat! Plăcut, plăcut e ceasul de griji nentunecat, Și dulce este viața ce curge lin, departe De-al omenirei zgomot, de-a ei fumuri deșarte!” CÎmpia are, aici, și o funcție ocrotitoare. Nu este numai cadrul unei visări plăcute, locul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vor concepe, implementa și promova o serie de strategii de dezvoltare turistică durabilă, atât la nivel național, cât și regional si care sa vizeze: - conservarea resurselor turistice naturale și antropice,în scopul unei utilizări continue în viitor; - creșterea nivelului de trai al comunităților locale; - mai buna cunoaștere și conștientizare de către populația locală și vizitatori a ideii de conservare. Planificarea durabilă presupune însă și o abordare la nivel regional (local) a activității turistice. Aceasta presupune implicarea comunității în procesul de planificare și
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
lovinesciană deja consacrată, în cadrele unei narațiuni gândite a multiplica, nuanțând până la infinitezimal, "experiențele" lui Bizu, omul fără însușiri. De aceea, probabil, autorul își regăsește personajul într-o stare sufletească mult mai rezonabilă, de om împăcat cu sine și cu traiul idilic-patriarhal care-i fusese prescris în romanul anterior. Înțelepțit, Bizu nu numai că regretă scrisoarea, dar ajunge chiar să justifice (ca o porta voce a autorului însuși) tehnica originală a romanului, explicând absența "unității de ton" și rostul secvențelor teoretizante
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ritm propriu, a unui text cunoscut ¾ Utilizarea noilor cuvinte și expresii în construcții proprii (activizarea vocabularului) Obiective operaționale: 1. Să citească în ritm propriu poezia „Graiul neamului” de George Coșbuc. 2. Să explice sensul cuvintelor și expresiilor: graiul neamului, vremuiască traiul, nestrămutați, potop, panda, vreme tulburata, vifor, ispitind, pierzare. 3. Să integreze noile cuvinte și expresii în construcții proprii, oral și în scris. 4. Să explice care este semnificația titlului poeziei. 5. Să memorize câteva versuri/o strofa din poezie, recitând
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și noi la pândă, Si de cereți va mai dăm, Graiul vechi să-l apărăm; Numai dați-ne voi graiul Dar pe-ascuns dușmanii câtă Neamului” Și se sculară Să ni-l fure, să ni-l vândă. Să ne vremuiască traiul Dacă-n vreme tulburata Câți dușmani aveam pe lume! Nu ne-am dat noi graiul țării Graiul ni-l cereau anume, Azi, în ziua deșteptării, Să-l lăsăm! Cum să-l dăm? Dar nestrămutați strămoșii Repezi trec cu vifor anii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-i scoase Graiului român pierzare; Nici potop și nici furtună, Dar să piară ei cu toții: Graiul lor de voie bună Nu l-am dat, și nici nepoții Nu l-au dat! Nu-l vor da! -------------------------------------graiul neamului = limba română vremuiască traiul = (să) treacă viața nestrămutați = statornici potop = prăpăd, dezastru panda = observare directă dintr-un loc ascuns vreme tulburata = peridoadă grea, dificilă ziua deșteptării = (aici) momentul în care strămoșii se eliberează de sclavie vifor = viscol, ninsoare însoțită de vânt puternic ispita = (aici
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
relief dispare. Acest tip de arhitectură nu este o inovație a lumii contemporane, ci o redescoperire a potențialului pe care natura, respectiv peisajul, Îl dețin. În decursul vremii, omul a folosit la maximum resursele naturale pentru ași crea confortul necesar traiului. Pământul a fost primul adăpost al omului, care prin minimă transformare și prelucrare a terenului a reușit să creeze locuri propice de trai, adăposturi pentru a se proteja de intemperii și de pericolele venite din exterior. Fără a avea precursori
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
Îl dețin. În decursul vremii, omul a folosit la maximum resursele naturale pentru ași crea confortul necesar traiului. Pământul a fost primul adăpost al omului, care prin minimă transformare și prelucrare a terenului a reușit să creeze locuri propice de trai, adăposturi pentru a se proteja de intemperii și de pericolele venite din exterior. Fără a avea precursori În arhitectura cultă și modernă, găsim ex emp le În istoria Îndepărtată: peșteri folosite ca adăposturi, locuințe săpate În stâncă, bordeie, amfiteatre, piramide
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
o importantă contribuție În domeniu. Este vorba despre Isamu Noguchi 2, care Încă de pe atunci lucra cu concepte precum sculptură la scara orașului, spațiu sculptural, construcții din pământ, căutând o metodă de a implica sculptura În mod direct În experiența traiului comun, de zi cu zi. Noguchi este cunoscut și apreciat pentru parcurile și locurile sale de joacă, unde folosește ca material de bază pământul (Fig. 1, Fig. 2). O altă abordare apropiată oarecum de sculptură și demnă de luat În
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
autecologice, metode sinecologice (biocenologice). 1. Metodele autecologice. Au ca scop final cercetarea amănunțită a fiecărei specii, din punct de vedere al legăturii cu omul și foloaselor sau daunelor pe care le aduc. Variatele metode autecologice urmăresc răspândirea și locul de trai al păsărilor în funcție de factorii de mediului, condițiile de hrană, calitatea și cantitatea hranei procurate și consumate, condițiile de cuibărit, de adăpostire temporară sau permanentă, mărimea arealului individual, concurența intra și interspecifică, reproducerea, longevitatea și mortalitatea ca și importanța economică a
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]