10,305 matches
-
de Vega, Cervantes, Federico Garcia Lorca, Prosper Merimee, Anatole France, Aime Cesaire, a dat versiuni în limba română, mai ales pentru texte utilizate în spectacole teatrale. A fost unul din inițiatorii Asociației Umoriștilor din România și al Festivalului bienal de umor de la Vaslui și președinte în juriul pentru teatru al Festivalului „Cântarea României". De asemenea, a fost membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, a întemeiat și condus Fundația „Teatrul 21". I s-au decernat Premiul Asociației Oamenilor de Teatru
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
sunt și neajunsuri. De altfel, întreaga proză umoristico-satirică a lui Silvestru are această notă de acomodare și chiar de ocolire a strategiilor esopice și subversive. Faptul că în 1987 el lăuda încă „brigada artistică de amatori" ca formă spontană de umor popular este grăitor. Odată cu volumul "Glastra cu sfecle" (1965), care include „microfoiletoane, momente și schițe vesele", gama tematică și de procedee se lărgește, iar tezismul propagandistic se atenuează. Prozatorul exploatează resursele umoristice ale cotidianului, faptul divers, savoarea dialogului, convențiile și
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
moștenitor al tronului a fost iubit de toscani pentru caracterul lui informal, și chiar a fost poreclit cu afecțiune ""Broncio"", datorită buzei inferioare ușor proeminentă care-i conferea un aer trist (când, de fapt, tânărul prinț nu era lipsit de umor) și ""Canapone"" pentru părul lui decolorat. La 16 noiembrie 1817 Leopold s-a căsătorit cu Maria Anna Carolina de Saxonia, de care a fost foarte atașat și cu care a avut trei fiice. În timpul ceremoniilor de nuntă, tatăl lui Leopold
Leopold al II-lea, Mare Duce de Toscana () [Corola-website/Science/322953_a_324282]
-
a atras atenția asupra proaspătului nou gen literar steampunk, fiind și astăzi cea mai cunoscută lucrarea a acestuia. A doua serie de romane a lui Gibson, trilogia „Bridge”, este compusă din Virtual Light (1993), o „poveste cu detectivi cu un umor urban negru”, Idoru (1996) și All Tomorrow's Parties (1999). Acțiunea se desfășoară în San Francisco, într-un viitorul apropiat și folosește tema transcendenței tehnologice, fizice și spirituale cu un stil mai firesc și mai ancorat în realitate decât în
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
de scene deosebit de crude, în care Apollinaire explorează toate fațetele sexualității cu o dorință evidentă de eclectism: sadismul alternează cu masochismul, ondinismul/scatofilia cu vampirismul, pedofilia cu gerontofilia, masturbarea cu sexul în grup, safismul cu pederastia etc. Scrierea este alertă, umorul — neapărat negru — mereu prezent, iar întregul roman degajă o impresie de «bucurie infernală», care ajunge la apogeu în scena finală. Cei doi ajung în cele din urmă pe frontul Războiului ruso-japonez, de partea cazacilor. Aici vine sfârșitul: cei doi sunt
Cele unsprezece mii de vergi () [Corola-website/Science/323896_a_325225]
-
încercat să scrie un roman mai „comercial” și publică "The Haunted Woman" ("Femeia bântuită") în 1922, dar acesta a avut doar un succes puțin mai mare decât prima sa lucrare. El a continuat să scrie romane, inclusiv lucrarea plină de umor "The Adventures of Monsieur de Mailly", dar după "Devil's Tor", în 1932, și-a dat seama că este din ce în ce mai greu ca să fie publicate lucările sale și și-a petrecut o mare parte din timpul său lucrând la ultima sa
David Lindsay () [Corola-website/Science/323978_a_325307]
-
fost realizate în Cheile Zărneștiului, Cheile Râșnoavei sau Munții Măcinului, considerându-se că peisajele de acolo „chiar inspirau Vestul Sălbatic”. Rolurile și replicile au fost scrise special pentru actori, iar scenaristul Titus Popovici a prins foarte bine după primul film umorul caracteristic al fiecărui personaj și l-a exploatat. Actrița Tania Filip, care avea pe atunci numai 16 ani și era elevă în clasa a X-a la o școală de muzică, a fost aleasă pentru a juca în „Ardelenii" datorită
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
fost realizate în Cheile Zărneștiului, Cheile Râșnoavei sau Munții Măcinului, considerându-se că peisajele de acolo „chiar inspirau Vestul Sălbatic”. Rolurile și replicile au fost scrise special pentru actori, iar scenaristul Titus Popovici a prins foarte bine după primul film umorul caracteristic al fiecărui personaj și l-a exploatat. Filmările la "Pruncul, petrolul și ardelenii" au avut loc în 1980. Vocea în engleza americană a unor actori (printre care și Jean Constantin) a fost dublată la post sincron. Proprietara saloon-ului
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
fost realizate în Cheile Zărneștiului, Cheile Râșnoavei sau Munții Măcinului, considerându-se că peisajele de acolo „chiar inspirau Vestul Sălbatic”. Rolurile și replicile au fost scrise special pentru actori, iar scenaristul Titus Popovici a prins foarte bine după primul film umorul caracteristic al fiecărui personaj și l-a exploatat. Actrița Tania Filip, care avea pe atunci numai 16 ani și era elevă în clasa a X-a la o școală de muzică, a fost aleasă pentru a juca în „Ardelenii" datorită
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
transforme dintr-o privire pitorescul în adevăr și gluma în serios, în gravitate, o gravitate masivă, statuară...”" În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman cataloga "Artista, dolarii și ardelenii" drept „un film calm, rece, distant, elegant, cu un umor rafinat”. Personajele noi sunt considerate a fi bine conturate: Rodica Tapalagă o interpretează pe frumoasa Anabell, „care pendulează în balansoarul dintre înger și demon”, Ioana Crăciunescu este „o pianistă «specială», portretizată cu grație și umor”, Előd Kiss este „un amorez
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
rece, distant, elegant, cu un umor rafinat”. Personajele noi sunt considerate a fi bine conturate: Rodica Tapalagă o interpretează pe frumoasa Anabell, „care pendulează în balansoarul dintre înger și demon”, Ioana Crăciunescu este „o pianistă «specială», portretizată cu grație și umor”, Előd Kiss este „un amorez obraznic”, Traian Costea „un om trist”, dramaturgul Iosif Naghiu „un primar lungan, roșcovan și bărbos”, iar Mihai Oroveanu „un șerif gras și imperturbabil”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
din 1979 și Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin (1980). David Bennent joacă rolul lui Oskar Matzerath, copilul unei familii de origine cașubiană din zona rurală a Orașului Liber Danzig, născut în anul 1924. El își prezintă cu umor rudele, explicând modul în care bunicul său fiind urmărit de poliție s-a ascuns sub fustele bunicii sale pe un câmp de cartofi. Filmul oferă, de asemenea, o privire asupra nașterii sale, începând de la ieșirea în afara uterului, exprimându-și nemulțumirea
Toba de tinichea (film) () [Corola-website/Science/319925_a_321254]
-
lipsei marilor infracțiuni, Brigada Diverse este forțată să se ocupe cu mici găinării, iar răufăcătorii nu au nicio șansă de scăpare în fața milițienilor inteligenți. Ofițerii și subofițerii de miliție din film sunt prezentați ca „oameni inteligenți, educați, culți, cu simțul umorului, corecți prin vocație și apărători ai cetățenilor onești”, ei fiind interpretați de actori simpatizați de public; autoritățile politice ar fi dorit astfel să facă uitată imaginea milițienilor din viața reală, considerate de jurnalist a fi „brute microcefale, corupți și răi
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
lui Nicolae la 13 martie 1916 "Olga este întotdeauna împotriva fiecărei propunei deși sfârșește prin a face ceea ce doresc. Când sunt severă - bufnește la mine." Într-o altă scrisoare către Nicolae, în timpul Primului Război Mondial, Alexandra se plânge că Olga n-are umor și că în general este reticentă în a face vizite la spital, unde lucra pentru Crucea Roșie. Una dintre servitoare, Elizaveta Nikolaevna Ersberg, i-a spus nepoatei sale că Țarul acorda mai multă atenție copiilor decât o făcea Alexandra iar
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
biserica instituționalizată rămâne o organizație exclusiv masculină, fapt care la rândul lui face logică tendința bărbaților de a se consola de rigorile regulamentului cu parteneri de același sex. În cartea de mare succes "Vara Grecească" (1974), Jacques Lacarrière descrie cu umor savuros "dificultățile" cu care s-a confruntat în cele trei vizite pe care le-a făcut la mânăstirile de pe Muntele Athos, dificultăți legate toate de pornirile homosexuale ale unora dintre călugării complexului monastic atonit. În 2012 cel mai important stareț
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
primite. Am încercat să înțeleg toate tipurile de suferință, fizică sau mentală, încercând să nu râd de unele dizabilități ale unor colegi. Am descoperit printre PAFA și colegi care n-au știut să viseze, care n-au putut spune cu umor unele lucruri dureroase, care provocați, pot argumenta științific multe problem universale. Acești oameni merită o șansă! Merită să-și redobândească acel sentiment că încă pot fi utili, că nu sunt marginalizați. Că mai pot fi utili! Nu poți cunoaște un
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
a tatălui care îi repetă fiicei cât de bine se descurcă pe postul ei atrage atenția tocmai asupra naturii morale controversate a jobului, însă acest aspect rămâne un fir narativ fără continuitate. Pentru Winfried, salvarea de acest scenariu dezumanizant este umorul, însă în realitate râsul nu e o salvare propriu-zisă. ci mai degrabă o portiță prin care se strecoară doar Ines. Așa cum însăși protagonista punctează într-o conversație cu tatăl ei, umorul nu-i poate salva pe cei care urmează să
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
continuitate. Pentru Winfried, salvarea de acest scenariu dezumanizant este umorul, însă în realitate râsul nu e o salvare propriu-zisă. ci mai degrabă o portiță prin care se strecoară doar Ines. Așa cum însăși protagonista punctează într-o conversație cu tatăl ei, umorul nu-i poate salva pe cei care urmează să-și piardă locul de muncă într-un viitor apropiat, iar simpla sugestie că așa ceva ar fi posibil nu este decât cinism. Dacă problema muncitorilor nu este de interes pentru regizoare, carierismul
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
instalează la Varangéville, unde lucrează în cea mai mare parte a timpului. În 1965, creează un ansamblu de tablouri-obiecte pline de inventivitate și vioiciune, regrupate sub titlurile ""Mythologie"". și ""Fêtes des mythes"". Mitologia lumii moderne, unde omul este înfățișat cu umor, tandrețe și pesimism totodată, înstrăinat de noile sale "mame" care sunt ""L'automoma"" și ""L'aeroplapa"". Critica sau acceptarea acestei lumi, altădată "atât de înspăimântătoare" și în care "realitatea devenea un lucru teribil de vătămător", dar pe care viața a
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
realitatea devenea un lucru teribil de vătămător", dar pe care viața a făcut-o mai acceptabilă. Nu se va nega că aceste tablouri, pictate la Varangéville, în 1964 la Athanor, unde Victor Brauner s-a retras, sunt viziunile pline de umor și de fantezie a lumii viitorului, pe care voia să ni le lase, ca un dar (sărbătoare) pe care ni-l oferă ea acum. În această Mitologie se află și ultimul tablou prevestitor ""La fin et le debut"" (realizat în
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
povestiri cu dezvoltări lungi, cu o intrigă bine condusă și cu subiecte cel mai adesea din istoria contemporană lui. În "" aflăm o satiră la adresa judecătorilor și avocaților, pe care îi numește "ciorogari, porecliți și apărători"; această povestire demonstreză că, pe lângă umor, Creangă se pricepea si la matematică. În două povestiri de acest tip aflăm despre o persoană istorică interesantă. Ion Roată, unul dintre deputații țărani în divanul ad-hoc. Cea intitulată "Ion Roată și Unirea" este o glumă cu multă finețe satirică
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
copii din micul oraș montan cu același nume din statul Colorado, folosindu-le ca pretext pentru satire acide la adresa modului de viață, a tabu-urilor, vedetelor și întâmplărilor la ordinea zilei din America. Serialul excelează în utilizarea parodiei și a umorului negru. "" a devenit renumit pentru atacarea deschisă, provocatoare și fără menajamente a subiectelor controversate cum ar fi avortul, homosexualitatea, violența și sexul în mass-media, religia; dar și pentru abordarea subiectelor la ordinea zilei în jurnalele de știri: războiul din Irak
South Park () [Corola-website/Science/297656_a_298985]
-
fost publicate abia după trecerea în neființă, talentul lui nu a fost acela de scriitor, ci de orator. Astfel, Țuțea a rămas celebru cu o culegere de vorbe memorabile. Istoricul Lucian Boia scria despre revista "Stanga": O imagine de un umor subțire și grotesc (dacă se poate așa ceva) este cea a junelui Petre Țuțea, pe care Cioran și-l amintește astfel (sîntem în anii '30): A cumpărat Pravda - eram nu departe de Palatul Regal - , și-a făcut cruce și a sărutat
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
său: mama sa este o regină porno hermafrodită (dar și o mamă foarte dulce în același timp), tatăl său este considerat până în sezonul 14 a fi mama sa, și toți ceilalți din familia Cartman par să aibă același tip de umor. În sezonul 14 Cartman află că de fapt tatăl său este și tatăl lui Scott Tenorman, un băiat pistruiat mai în vârstă. Cartman îi ucise părinții lui Scott Tenorman gătindu-i sub formă de chilly în sezonul 5. Chilly-ul a
Eric Cartman () [Corola-website/Science/297657_a_298986]
-
scade în funcție de prezența șefului, autoritatea fiind respectată când este prezentă, însă adesea ignorată în absență. Preocuparea budistă pentru adevăr, sinceritate, bunăvoință și politețe exclude tehnici umoristice de genul sarcasm, satiră, exagerare și parodie și nu pune prea mare preț pe umorul prostesc, pe umorul negru sau pe glumele despre religie, minorități defavorizate. Dar este acceptat umorul estetic, caracterizat prin subtilitate, reproșuri sau mustrări blânde sau indirecte, care îi atacă uneori pe ascultători nesimțite, însă fără a-i agresa, lăsând loc pentru
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]