10,155 matches
-
lungimi de undă. Pentru a calcula deplasarea spre roșu pentru un spectru fără caracteristici identificabili, trebuie să se cunoască lungimea de undă a luminii emise în sistemul de referință în care sursa este în repaus, cu alte cuvinte, lungimea de undă ce ar fi măsurată de un observator aflat în mișcare solidar cu sursa (într-un sistem de referință propriu). Cum în aplicațiile astronomice, această măsurătoare nu se poate efectua direct, se folosește în schimb metoda cu linii spectrale descrisă aici
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
în sistemul de referință propriu nu se cunoaște, sau cu un spectru lipsit de caracteristici sau cu zgomot alb (fluctuații aleatoare într-un spectru). Deplasarea spre roșu (și cea spre albastru) pot fi caracterizate prin diferența relativă dintre lungimile de undă (sau frecvențele) emise și cele observate ale unui obiect. În astronomie, se obișnuiește ca această cantitate adimensională să fie denumită "z". Dacă "λ" reprezintă lungimea de undă, și "f" reprezintă frecvența (atenție, "λf" = "c" unde " c" este viteza luminii), atunci
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
și cea spre albastru) pot fi caracterizate prin diferența relativă dintre lungimile de undă (sau frecvențele) emise și cele observate ale unui obiect. În astronomie, se obișnuiește ca această cantitate adimensională să fie denumită "z". Dacă "λ" reprezintă lungimea de undă, și "f" reprezintă frecvența (atenție, "λf" = "c" unde " c" este viteza luminii), atunci "z" se definește prin ecuațiile: După ce se măsoară "z", distincția dintre deplasarea spre roșu și cea spre albastru este doar o chestiune de semn al lui "z
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
implică circumstanțe inverse. În teoria relativității generale, se pot calcula formule pentru cazuri particulare importante ale deplasării spre roșu în anumite geometrii particulare ale spațiu-timpului, așa cum rezumă următorul tabel. În toate cazurile, modulul deplasării ("z") este independent de lungimea de undă. Dacă o sursă de lumină se îndepărtează de observator, atunci are loc deplasarea spre roșu ("z" > 0); dacă sursa se apropie de observator, atunci are loc deplasarea spre albastru ("z" < 0). Aceasta este valabilă pentru toate undele electromagnetice și este
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
de lungimea de undă. Dacă o sursă de lumină se îndepărtează de observator, atunci are loc deplasarea spre roșu ("z" > 0); dacă sursa se apropie de observator, atunci are loc deplasarea spre albastru ("z" < 0). Aceasta este valabilă pentru toate undele electromagnetice și este explicată de efectul Doppler. Ca o consecință, acest tip de deplasare spre roșu se numește "deplasare Doppler spre roșu". Dacă sursa se îndepărtează de observator cu viteza "v", atunci, ignorând efectele relativiste, deplasarea spre roșu este dată
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
diferă de deplasarea dată de efectul Doppler și descrisă mai sus prin aceea că diferența de viteză (respectiv transformarea Lorentz) dintre sursă și observator nu se datorează schimbului clasic de impuls și energie, și că fotonii își măresc lungimea de undă și deci se deplasează spre roșu din cauză că spațiul prin care se propagă ei se dilată (extinde). Consecințele observabile ale acestui efect pot fi calculate folosind ecuațiile din teoria relativității generale care descriu un univers omogen și izotrop. Pentru calculul efectului
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
se propagă ei se dilată (extinde). Consecințele observabile ale acestui efect pot fi calculate folosind ecuațiile din teoria relativității generale care descriu un univers omogen și izotrop. Pentru calculul efectului de deplasare spre roșu, se folosește ecuația geodezicii pentru o undă de lumină plană, adică unde Pentru un observator ce privește frontul unei unde luminoase la o poziție formula 9 și la un moment de timp formula 10, acel front de undă a fost emis la un moment formula 11 în trecut și la
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
efectului de deplasare spre roșu, se folosește ecuația geodezicii pentru o undă de lumină plană, adică unde Pentru un observator ce privește frontul unei unde luminoase la o poziție formula 9 și la un moment de timp formula 10, acel front de undă a fost emis la un moment formula 11 în trecut și la o poziție aflată la o distanță formula 12. Integrând pe drumul parcurs de undă în spațiu și în timp se obține: În general, lungimea de undă a luminii nu este
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
unde luminoase la o poziție formula 9 și la un moment de timp formula 10, acel front de undă a fost emis la un moment formula 11 în trecut și la o poziție aflată la o distanță formula 12. Integrând pe drumul parcurs de undă în spațiu și în timp se obține: În general, lungimea de undă a luminii nu este aceeași pentru cele două poziții și momente considerate din cauza variaței proprietăților metricii. Când unda a fost emisă, ea avea o lungime de undă de
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
formula 10, acel front de undă a fost emis la un moment formula 11 în trecut și la o poziție aflată la o distanță formula 12. Integrând pe drumul parcurs de undă în spațiu și în timp se obține: În general, lungimea de undă a luminii nu este aceeași pentru cele două poziții și momente considerate din cauza variaței proprietăților metricii. Când unda a fost emisă, ea avea o lungime de undă de formula 13. Următorul maxim al undei luminoase a fost emis la un moment
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
aflată la o distanță formula 12. Integrând pe drumul parcurs de undă în spațiu și în timp se obține: În general, lungimea de undă a luminii nu este aceeași pentru cele două poziții și momente considerate din cauza variaței proprietăților metricii. Când unda a fost emisă, ea avea o lungime de undă de formula 13. Următorul maxim al undei luminoase a fost emis la un moment Observatorul vede următorul maxim al undei luminoase observate cu o lungime de undă formula 14 care sosește la un
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
de undă în spațiu și în timp se obține: În general, lungimea de undă a luminii nu este aceeași pentru cele două poziții și momente considerate din cauza variaței proprietăților metricii. Când unda a fost emisă, ea avea o lungime de undă de formula 13. Următorul maxim al undei luminoase a fost emis la un moment Observatorul vede următorul maxim al undei luminoase observate cu o lungime de undă formula 14 care sosește la un moment de timp Deoarece al doilea maxim este din
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
timp se obține: În general, lungimea de undă a luminii nu este aceeași pentru cele două poziții și momente considerate din cauza variaței proprietăților metricii. Când unda a fost emisă, ea avea o lungime de undă de formula 13. Următorul maxim al undei luminoase a fost emis la un moment Observatorul vede următorul maxim al undei luminoase observate cu o lungime de undă formula 14 care sosește la un moment de timp Deoarece al doilea maxim este din nou emis de la formula 12 și este
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
pentru cele două poziții și momente considerate din cauza variaței proprietăților metricii. Când unda a fost emisă, ea avea o lungime de undă de formula 13. Următorul maxim al undei luminoase a fost emis la un moment Observatorul vede următorul maxim al undei luminoase observate cu o lungime de undă formula 14 care sosește la un moment de timp Deoarece al doilea maxim este din nou emis de la formula 12 și este observat la formula 9, se poate scrie următoarea ecuație: Părțile din dreapta celor două ecuații
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
din cauza variaței proprietăților metricii. Când unda a fost emisă, ea avea o lungime de undă de formula 13. Următorul maxim al undei luminoase a fost emis la un moment Observatorul vede următorul maxim al undei luminoase observate cu o lungime de undă formula 14 care sosește la un moment de timp Deoarece al doilea maxim este din nou emis de la formula 12 și este observat la formula 9, se poate scrie următoarea ecuație: Părțile din dreapta celor două ecuații integrale de mai sus sunt identice, ceea ce
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
formula 12 și este observat la formula 9, se poate scrie următoarea ecuație: Părțile din dreapta celor două ecuații integrale de mai sus sunt identice, ceea ce înseamnă că sau, analog, Pentru variații foarte mici ale timpului (în intervalul unei perioade de oscilații a undei) factorul de scală este în esență o constantă (formula 17 la momentul prezent și formula 18 pentru momentul din trecut). De aici ceea ce se poate scrie sub forma: Folosind definiția deplasării spre roșu dată mai sus, se obține ecuația Într-un univers
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
sa de spațiu, și este în cele din urmă primită de observatori în repaus în regiunea lor locală de spațiu. Între galaxie și observator, lumina se deplasează prin regiuni vaste de spațiu aflat în expansiune. Ca rezultat, toate lungimile de undă ale luminii sunt „întinse” de expansiunea spațiului. Pur și simplu.” Vezi Harrison, p. 315. „Creșterea de lungime de undă de la emisia la absorbția luminii nu depinde de viteza de modificare a lui "a(t)" (aici "a(t)" este factorul de
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
spațiu. Între galaxie și observator, lumina se deplasează prin regiuni vaste de spațiu aflat în expansiune. Ca rezultat, toate lungimile de undă ale luminii sunt „întinse” de expansiunea spațiului. Pur și simplu.” Vezi Harrison, p. 315. „Creșterea de lungime de undă de la emisia la absorbția luminii nu depinde de viteza de modificare a lui "a(t)" (aici "a(t)" este factorul de scalare Robertson-Walker) la momentele emisiei și recepției, ci de creșterea lui "a(t)" de-a lungul întregului interval de
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
filtre. Când sunt disponibile doar date fotometrice (de exemplu, Hubble Deep Field și Hubble Ultra Deep Field), astronomii se bazează pe o tehnică de măsurare a deplasării fotometrice spre roșu. Deoarece filtrul este sensibil la o gamă de lungimi de undă și deoarece tehnica se bazează pe multe presupuneri asupra naturii spectrului sursei de lumină, erorile pentru acest gen de măsurători pot fi de până la δ"z" = 0,5, și ele sunt mult mai nesigure decât cele spectroscopice. Fotometria, însă, permite
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
galaxii cu luminozitate mică și cu deplasări de la 0,7 în sus, și urmează, deci, să furnizeze o completare pentru SDSS și 2dF. Interacțiunile și fenomenele de transfer radiativ și optică fizică pot avea ca rezultat deplasări ale lungimii de undă și frecvenței radiațiilor electromagnetice. În astfel de cazuri deplasările corespund unui transfer de energie fizică spre materie sau spre alți fotoni în loc de a corespunde unei treceri între sisteme de referință. Aceste deplasări se pot datora unor fenomene fizice cum ar
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
sus. În multe circumstanțe împrăștierea cauzează înroșirea radiației deoarece entropia are ca rezultat predominarea fotonilor de energii joase față de prezența a puțini fotoni de energii înalte (deși energia totală se conservă). Împrăștierea nu produce aceeași schimbare relativă în lungimea de undă în tot spectrul, cu excepția unor experimente efectuate în condiții controlate cu grijă; orice "z" calculat este în general o funcție de lungimea de undă. Mai mult, împrăștierea cauzată de medii aleatoare are loc la multe unghiuri, iar "z" este o funcție
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
de energii înalte (deși energia totală se conservă). Împrăștierea nu produce aceeași schimbare relativă în lungimea de undă în tot spectrul, cu excepția unor experimente efectuate în condiții controlate cu grijă; orice "z" calculat este în general o funcție de lungimea de undă. Mai mult, împrăștierea cauzată de medii aleatoare are loc la multe unghiuri, iar "z" este o funcție și de unghiul de împrăștiere. Dacă au loc mai multe împrăștieri, sau particulele împrăștiate au o mișcare relativă, atunci există și o distorsiune
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
fel împrăștierea Rayleigh cauzează înroșirea atmosferică dată de Soare la răsărit și la apus și face ca restul cerului să fie albastru. Acest fenomen este diferit de deplasarea spre roșu deoarece liniile spectrale nu sunt deplasate la alte lungimi de undă la obiectele înroșite și în plus există și o slăbire a intensității și o distorsiune asociate cu fenomenul din cauza împrășțierii fotonilor la unghiuri diferite de cel de privire directă.
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
colegul ei Cyclops, care este în relație maritala cu Jean Grey. Folosirea Emmei Frost ca personaj a fost sugestia unui fan pe website-ul scriitorului Grant Morrison. Inițial, Morrison nu plănuise nimic cu acest personaj, iar moartea lui Colossus a marcat undă verde pentru Emma. Grant crease a doua mutație a Emmei, o formă de diamant , ca înlocuitor al puterilor lui Colossus și o alătura membrilor. ref>Brian Cronin. Comic Book Urban Legends Revealed #138, "http://www.comicbookresources.com/ Comic Book Resources
Emma Frost () [Corola-website/Science/316959_a_318288]
-
cu efecte psihologice (cu apă fluorizată, publicitatea subliminală, Spectrul de Difuzare a Sunetelor Tăcute (SDST) - în engleza SSSS, MEDUSA), precum și operațiuni de parapsihologie (Proiectul Stargate), pentru a influența masele. Ideea purtării unei pălării din foiță de staniol ca protecție împotriva "undelor" a devenit un stereotip popular și totodată luare în zeflemea, fiind asociată cu teoreticienii conspirației. Scepticii susțin că obsesia teoreticienilor conspirației privind controlul minții, al populației, ocultismul, "marea finanță", "marea ocultă", "guvernul mondial" este favorizată de doi factori, atunci când individul
Noua Ordine Mondială () [Corola-website/Science/316962_a_318291]