9,893 matches
-
dintre care 2.029 erau evrei (24,69%). Ca urmare însă a persecuțiilor din satele din apropiere, evreii de acolo s-au mutat la oraș. Într-o după-amiază de octombrie a anului 1941, un număr de 2.650 evrei din Vatra Dornei și din satele din jur au fost duși de soldați spre Gara mare din Vatra Dornei, îmbarcați în vagoane de vite și transportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 21 evrei (după evidențele din 1942). Începând
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
apropiere, evreii de acolo s-au mutat la oraș. Într-o după-amiază de octombrie a anului 1941, un număr de 2.650 evrei din Vatra Dornei și din satele din jur au fost duși de soldați spre Gara mare din Vatra Dornei, îmbarcați în vagoane de vite și transportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 21 evrei (după evidențele din 1942). Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș. Totuși, aici s-au stabilit
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
jumătate. Prin oraș au tranzitat mulți evrei care nu au rămas și s-au îndreptat spre alte localități în speranța că de acolo vor emigra mai ușor spre Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă mai mică pe strada
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă mai mică pe strada Luceafărul. Conducătorul spiritual al comunității
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
La începutul secolului al XXI-lea, se afla într-o stare de paragină. Acoperișul stătea să se prăbușească, tencuiala de pe pereți era căzută, pereții erau crăpați și geamurile sparte. Se mai vedeau vechile picturi și scrieri. Secretara Comunității Evreilor din Vatra Dornei, Melania Mehler, a afirmat că lăcașul de cult era vizitat de turiști israelieni care au furat unul dintre candelabre, iar unul din grupuri a plătit pentru vizită doar doi dolari. În noaptea de 2 iulie 2002, Templul evreiesc din
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Dornei, Melania Mehler, a afirmat că lăcașul de cult era vizitat de turiști israelieni care au furat unul dintre candelabre, iar unul din grupuri a plătit pentru vizită doar doi dolari. În noaptea de 2 iulie 2002, Templul evreiesc din Vatra Dornei a fost călcat de hoți. După părerea polițiștilor, hoții au pătruns în clădire în timpul unei pene de curent, care a afectat întreaga localitate și a scos din funcțiune sistemul de alarmă. Ei au tăiat lacătele de la ambele uși, au
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
în biroul Comunității Evreilor din oraș, care are grilaj metalic. Ei au împărștiat pe jos tablourile și cărțile vechi. S-a presupus că hoții au căutat obiecte de cult de valoare, cum ar fi sulurile sfinte. În 2003, Primăria municipiului Vatra Dornei prin primarul Constantin Huțanu a alocat fonduri și mână de lucru pentru efectuarea unor reparații la templul evreiesc, din cauza faptului că membrii comunității evreiești erau puțini și prea bătrâni pentru a efectua ei reparațiile. Lucrările au presupus înlocuirea geamurilor
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
astfel: ""Este o clădire cu valoare de monument arhitectonic și încercăm să facem măcar câteva mici reparații. Păcat că nu avem suficiente resurse pentru restaurare"". La 20 decembrie 2006, rabinul Abraham Ehrenfeld a aprins lumânările de Hanuka la templul din Vatra Dornei, în prezența membrilor Comunității evreiești din oraș, a secretarului general al Federației Comunităților Evreiești din România, ing. Albert Kupferberg, a prefectului de Suceava, Orest Onofrei, a primarului de Vatra Dornei, Constantin Huțanu, a preoților ortodocși Marius Maghercă și Constantin
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Abraham Ehrenfeld a aprins lumânările de Hanuka la templul din Vatra Dornei, în prezența membrilor Comunității evreiești din oraș, a secretarului general al Federației Comunităților Evreiești din România, ing. Albert Kupferberg, a prefectului de Suceava, Orest Onofrei, a primarului de Vatra Dornei, Constantin Huțanu, a preoților ortodocși Marius Maghercă și Constantin Vârlan. Cu acest prilej, primarul Constantin Huțanu a solicitat Federației Comunităților Evreiești din România să i se alăture în demersurile municipalității dornene pentru salvarea Templului Mare, monument arhitectonic, care avea
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
de Guvern pentru aprobarea Planului național de acțiuni pentru protejarea patrimoniului evreiesc din România prin care s-au alocat 209.000 de lei pentru efectuarea de intervenții de urgență la cinci lăcașuri de cult mozaice, printre care și Templul din Vatra Dornei. Cu acest prilej, a fost înlocuit acoperișul templului și s-au reparat pereții crăpați. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
în lucrarea ""Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT"", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga de pe strada Luceafărul nr. 16 din Vatra Dornei era în funcțiune, spre deosebire de Templul Mare, care nu mai era folosit.
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
două coaste ale unui munte sau ale unui deal și, prin extensie, o porțiune de teren cu suprafața înclinată. ul reprezintă o suprafață înclinată, desfășurată între nivelul interfluviilor la partea superioară și o bază cvasiorizontală reprezentată de podul terasei, luncă, vatra unei depresiuni, câmpie. Prin evoluția generală se înțelege: apariția versanților, dezvoltarea lor ascendentă și descendența, precum și formele lor specifice, rezultate pe parcursul acestei dezvoltări. Geneza versanților rezidă în mișcările de ridicare ale unor porțiuni din scoarță, precum și în procesul de adâncire
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
Domnului" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică ortodoxă construită în anul 1913 în municipiul Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava). Biserica este situată pe Calea Transilvaniei nr. 8, în centrul orașului, de-a lungul drumului care face legătura între orașele Suceava și Vatra Dornei. După anexarea nord-vestului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), în Câmpulung s-a așezat o garnizoană militară austriacă comandată de ritmaistrul Franz Pizelli. Printre militarii garnizoanei se afla și un român transilvănean pe nume Stoian. Acesta, împreună cu alți militari, a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. După Revoluția din decembrie 1989, situația evreilor din Câmpulung Moldovenesc a fost următoarea: 17 evrei (1992), 15 evrei (1995), 18 evrei (2003) și doar 3 evrei (2006). Prima sinagogă din Vatra Dornei (Sinagoga veche) a fost construită în anul 1873 pe strada Deii (actualmente str. Dimitrie Cantemir). a fost construit în anul 1894, din inițiativa familiei Holdengräber, una dintre cele mai vechi familii din Câmpulung. Acesta este construit în stil neoclasic
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
arhitectul Viorel Dorneanu din Bacău. Preotul Bucur a solicitat sprijin financiar pentru construirea bisericii de la comunitățile romano-catolice din Polonia (la Cracovia slujea pr. Stanislav-Ioan Cucharec, originar din Poiana Micului) și România (primind donații de la credincioșii veniți la hramuri în Suceava, Vatra Dornei și Bacău), precum și de la organizația Dom Polski Suceava. Familia Karl și Idda-Marie Kempf din Elveția, cunoscută de preot prin intermediul pr. Anton Farcaș-Gherghina, a donat vitraliile, altarul (cu picioare din bronz masiv de 700 de kg și placă de marmură
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
locală și afirmă că, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era cunoscut sub numele de Colibari „și nici nu i se putea zice sat, căci consta numai din niște colibe risipite pe coastele dealurilor”. Autorii monografiei „Săliștea Sibiului, străveche vatră românească” infirmă acest fapt, accentuând că denumirile Nogfalu, Magna Villa Valachikalis și Grosdorf sunt inspirate tocmai de dimensiunile mari ale așezării și că, mai degrabă, „Colibari” s-ar referi doar la o anumită parte a așezării. Aceeași monografie consemnează și
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
-I și Pământeni-II (Dacia) și una industrială - limitrofă str. Victoria. teritoriul sectorului este delimitat din partea de sud - de către calea ferată, din partea de est - de către râul Răut, din partea nord-vest - de frontira administrativă a orașului. Pe teritoriul Pământenilor arheologii au descoperit o vatră din epoca bronzului. Materialele colectate aici arată că așezarea datează din prima jumtate a sec. IV î. Hr. Cartierul Pământeni a început să se dezvolte în perioada interbelică. În 1923, profitând de faptul că Primăria orașului Bălți cedează în urma cererii repetate
Pământeni () [Corola-website/Science/323115_a_324444]
-
învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită . În scurtă vreme, pe aceste teren apare un cartier nou și curat. Aflându-se pe o înălțime și în bună parte pavat și iluminat, cu străzi aranjate în plan patrulater, se deosebește radical de vatra veche a orașului cu străzi radiare . În anii 50 - 60 sectorul își mărește suprafața construindu-se cvartalele 5, 6 și 7. Noile clădiri reprezintă blocuri de 5 etaje. Sectorul se lărgește spre vest, construindu-se cartierul Jubiliar, și spre nord
Pământeni () [Corola-website/Science/323115_a_324444]
-
anii 50 - 60 sectorul își mărește suprafața construindu-se cvartalele 5, 6 și 7. Noile clădiri reprezintă blocuri de 5 etaje. Sectorul se lărgește spre vest, construindu-se cartierul Jubiliar, și spre nord - unde se edifică cartierul Dacia. Pe vechea vatră a Pământenilor, în prezent, se găsesc case particulare de 1 - 2 etaje. Populației sectorului constituie circa 62,4 mii locuitori (inclusiv carierul Dacia). În limitele Pământenilor se află Stația ecologică, sediul Biroului de Statistică Națională filiala Bălți, iar în sud
Pământeni () [Corola-website/Science/323115_a_324444]
-
vestul cartierului în anii 50-60 a fost plante o fâșie forestieră. La 1 km sud - est de , la sud de un lac, pe versantul ușor înclinat al unui bot de deal, la confluența a două pâraie, s-a descoperit o vatră datată cu sfârșitul mileniului IV î.e.n . Pe locul fostei așezări se disting urme de case din nuiele cu lut. Au fost colectate fragmente de oale cu ornamente și picturi, topoare de piatră, vârfuri de săgeți făcute din silex etc. Satul
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
lut. Au fost colectate fragmente de oale cu ornamente și picturi, topoare de piatră, vârfuri de săgeți făcute din silex etc. Satul a fost incediat de cetele de normazi veniți după pradă, dovadă servind grămezile de lut ars. Pe aceeași vatră, în epoca târzie a bronzului (sfârșitul mileniului II) exista o altă vatră, la suprafața solului se văd clar urme de locuințe vechi . Orizonturi cultural-cronologice identificate aparțin culturii Noua, culturii Sântana de Mureș-Černjahov . Inițial, cartierul au fost un sat întemeiat în
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
de piatră, vârfuri de săgeți făcute din silex etc. Satul a fost incediat de cetele de normazi veniți după pradă, dovadă servind grămezile de lut ars. Pe aceeași vatră, în epoca târzie a bronzului (sfârșitul mileniului II) exista o altă vatră, la suprafața solului se văd clar urme de locuințe vechi . Orizonturi cultural-cronologice identificate aparțin culturii Noua, culturii Sântana de Mureș-Černjahov . Inițial, cartierul au fost un sat întemeiat în 1917 de câteva familii de polonezi, care și-au denumit noua așezare
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
1918, la unirea Bucovinei cu România, Fondul Bisericesc al Bucovinei era compus din: pădure - 231.648 ha; terenuri agricole și neproductive - 8.037,5 ha; clădiri - 560; cariere de piatră și piatră de var - 47,75 ha; Stabilimente balneare, la Vatra Dornei și Băile Iacobeni; mine la Iacobeni și Vatra Dornei de unde se extrăgeau minereuri, iazuri ș.a. Fondul bisericesc a fost desființat prin Decretul nr. 273 din 1949, activitatea sa fiind preluată de întreprinderea pentru exploatarea și industrializarea lemnului și de
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
Bucovinei era compus din: pădure - 231.648 ha; terenuri agricole și neproductive - 8.037,5 ha; clădiri - 560; cariere de piatră și piatră de var - 47,75 ha; Stabilimente balneare, la Vatra Dornei și Băile Iacobeni; mine la Iacobeni și Vatra Dornei de unde se extrăgeau minereuri, iazuri ș.a. Fondul bisericesc a fost desființat prin Decretul nr. 273 din 1949, activitatea sa fiind preluată de întreprinderea pentru exploatarea și industrializarea lemnului și de Trustul pentru industrializarea lemnului. Prin decizia nr. 68081 din
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]