9,759 matches
-
ne-a spus un localnic de la Pensiunea Craiul Munților. "Acum câțiva ani erau doar vreo două căsuțe vechi, de lemn, dincolo de râu. Cam din 2000 încolo, oamenii au început să cumpere terenuri. Încet, încet, lumea s-a apucat să contruiască vile. Toate terenurile de jur împrejur sunt date. Dacă vrei să cumperi o parcelă, trebuie să o cumperi de la cineva, altfel nu există, nu mai sunt terenuri libere. Mulți nu s-au apucat să construiască. Sunt trasate drumurile, știu vecinii, dar
Minunea care vindecă se află în România. Locul dumnezeiesc pe care puțini oameni îl știu by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101252_a_102544]
-
italiene. Construcția sa a fost începută de arhitectul italian Domenico Orsi, fiind continuată de arhitectul burgund Jean Baptiste Mathey (originar din Dijon) căruia i se datorează aspectul său actual. Mathey a fost inspirat la momentul elaborării proiectului de tipul de vilă suburbană romană, pe care-l admirase cu prilejul șederii sale în Italia, dar și de aspectul clasic al castelelor franceze (mai ales de pavilioanele create cu puțină vreme mai înainte de François Mansart la Castelul Maisons-Laffitte). El a construit de asemenea
Palatul Troja () [Corola-website/Science/336176_a_337505]
-
România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Cehia, Moldova,Turcia și Rusia. Licitațiile Lavacow au loc exclusiv online. Prin această divizie, Artmark oferă acces publicului la un segment special de piață, dedicat proprietăților istorice și artistice precum palate, castele, cetăți, conace și vile vechi de secole, repere în Registrul Monumentelor Istorice. Este o divizie specializată pe crearea programelor și a soft-urilor de licitare online, precum este cel folosit de Lavacow și de Artmark Live - platforma online de licitare în cazul licitațiilor organizate
Artmark () [Corola-website/Science/336180_a_337509]
-
din construcția palatului, care se mai poate vedea astăzi, este „Baumagazin”. De-a lungul timpului a fost întrebuințată ca fabrică de bere și casa forestieră, ca în final să fie cumpărată de Karlsberg Brauerei, renovată și în final folosită ca vilă de protocol. Clădirea de astăzi are doar puțină asemănare cu cea inițială.
Castelul Karlsberg () [Corola-website/Science/336364_a_337693]
-
Suita nr. 3 pentru orchestră „Săteasca”, op. 27 Cea de-a treia suită simfonică a lui George Enescu, după cum menționează autorul la sfârșitul manuscrisului, a fost terminată în data de 4 octombrie 1938, la vila Luminiș din Sinaia. Ea a fost prima compoziție de după Simfonia nr. 3 și "Oedipe", fiind una dintre cele mai compoexe lucrări ale lui Enescu și una dintre cele mai îndrăgite lucrări ale sale. Prima audiție absolută a avut loc la
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
cunoscut, printre altele, prin proiectul clădirii Comitetului Comercianților din Viena și sanatoriul acestuia de pe Peter-Jordan-Straße. În 1909, împreună cu Alexander Neumann (1861-1947) a întemeiat un birou de arhitectură care a devenit unul din cele mai însemnate din Viena. În afară de construcția de vile, reședințe și palate, biroul a devenit specializat în construcția de bănci. El a continuat să fie activ și în toți anii Primului Război Mondial. După sfârșitul conflagrației și destrămarea Imperiului Austro-Ungar, compania să a fost lovită financiar de pierderea unor clienți importanți
Ernst Gotthilf () [Corola-website/Science/336406_a_337735]
-
căii ferate a Muntelui Liban, care lega Beirutul de Damasc. Calea ferata a permis locuitorilor Beirutului să ajungă mai ușor în munți,și să-și petreacă acolo lunile de vară. Și guvernatorul otoman al zonei și-a stabilit la Aley vila să de vară. Jamal pasă s-a stabilit aici cu diwanul sau, Din porunca să au fost executați aici mai mulți luptători pentru independență față de otomani. La 12 aprilie 1904 Aley a fost martorul unui accident serios de tren - Accidentul
Aley () [Corola-website/Science/336546_a_337875]
-
și lupte și mai mult pe "gândirea" eroului, al cărui urmaș se credea. Se dorea un film portret al ideii de unire în creația politică a lui Mihai Viteazul. Toate filmele românești erau văzute mai întâi de Nicolae Ceaușescu la Vila Lac, unde exista o sală de proiecție. Potrivit lui Ion Bucheru, filmul a fost proiectat pe la ora 19:00, urmând ca puțin înainte de 20:30 Nicolae Ceaușescu să întrerupă filmul și să vadă un meci de fotbal cu Steaua București din
Buzduganul cu trei peceți () [Corola-website/Science/336674_a_338003]
-
de afaceri Haluk Mertoğlu (Emre Kınay). Güneș crede că a întâlnit omul potrivit, dar se va convinge singură de acest aspect, nu înainte de a trece peste răutățile famliei lui Haluk, care o acceptă cu greu. Fetele se adaptează ușor în vila în care vor trebui să locuiască. Nazlı încă îl suspectează pe Haluk, în timp ce Selin încearcă să se împrietenească cu amicii noului lor frate, Ali (Tolga Sarıtaș), dar este pusă în situații stânjenitoare. Serialul prezintă modul în care decurg relațiile din
Güneş () [Corola-website/Science/336738_a_338067]
-
conduși cale scurtă până în satul . Vehicul a oprit la intrarea în Villa Belmonte pe un drum îngust, cunoscut sub numele de "via XXIV maggio;" lui Mussolini și lui Petacci li s-a spus să iasă și să stea lângă zidul vilei. Audisio apoi i-a împușcat la ora 4:10 pm cu un pistol mitralieră împrumutat de la Moretti, după ce arma lui s-a blocat. Există diferențe între relatarea lui Lampredi și cea a lui Audisio. Audisio l-a descris comportamentul lui
Moartea lui Benito Mussolini () [Corola-website/Science/336729_a_338058]
-
Paște din 1946, cadavrul lui Mussolini a fost localizat și dezgropat de către un tânăr fascist, , și doi prieteni ai săi. Timp de șaisprezece săptămâni, a fost mutat din loc în loc — printre locurile în care a fost ascuns se numără o vilă, o mănăstire de maici și una de călugări — în timp ce autoritățile l-au căutat. În cele din urmă, în luna august, trupul său (cu un picior lipsă) a fost depistat la , o mănăstire de călugări nu departe de Milano. Doi călugări
Moartea lui Benito Mussolini () [Corola-website/Science/336729_a_338058]
-
este o vilă din Timișoara, care a aparținut familiei de florari Mühle. Împreună cu clădirile de pe bulevardul Mihai Viteazu nr. 26 și 28 face parte din "Ansamblul urban „Bd. Mihai Viteazul”", monument istoric din LMI, cod TM-II-a-B-06110. După 2010 vila a generat numeroase controverse
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
este o vilă din Timișoara, care a aparținut familiei de florari Mühle. Împreună cu clădirile de pe bulevardul Mihai Viteazu nr. 26 și 28 face parte din "Ansamblul urban „Bd. Mihai Viteazul”", monument istoric din LMI, cod TM-II-a-B-06110. După 2010 vila a generat numeroase controverse în care au fost implicate primăria și Consiliul Județean. Vila este situată aproape de centrul orașului, pe bd. Mihai Viteazu, la intersecția cu bd. Victor Babeș. Construită în secolul al XIX-lea, în jurul anilor 1866-1868, a fost
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
Împreună cu clădirile de pe bulevardul Mihai Viteazu nr. 26 și 28 face parte din "Ansamblul urban „Bd. Mihai Viteazul”", monument istoric din LMI, cod TM-II-a-B-06110. După 2010 vila a generat numeroase controverse în care au fost implicate primăria și Consiliul Județean. Vila este situată aproape de centrul orașului, pe bd. Mihai Viteazu, la intersecția cu bd. Victor Babeș. Construită în secolul al XIX-lea, în jurul anilor 1866-1868, a fost cumpărată în 1878, împreună cu terenurile din jur, de florarul Wilhelm Mühle (1844-1908) și a
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
la intersecția cu bd. Victor Babeș. Construită în secolul al XIX-lea, în jurul anilor 1866-1868, a fost cumpărată în 1878, împreună cu terenurile din jur, de florarul Wilhelm Mühle (1844-1908) și a aparținut apoi fiului său, arhitectul peisagist Árpád Mühle (1870-1930). Vila era înconjurată de o imensă grădină de flori, fiind considerată una dintre cele mai frumoase proprietăți din Timișoara. După al Doilea Război Mondial într-o parte a ei au locuit urmașii lui Wilhelm Mühle. Ultimul urmaș, strănepoata florarului, a emigrat
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
într-o parte a ei au locuit urmașii lui Wilhelm Mühle. Ultimul urmaș, strănepoata florarului, a emigrat în Germania prin 1992, iar la plecare a donat o mulțime de obiecte, diplome, acte, statuete, pentru un viitor muzeu al trandafirilor. Restul vilei a fost preluată de ICRAL și repartizată diferitelor persoane. Ultimul chiriaș, un fost ofițer de Securitate, a obținut pentru o sumă derizorie, de circa 10 000 EUR, o parte din vilă beneficiind de prevederile legii 112/1995 privind reglementarea situației
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
acte, statuete, pentru un viitor muzeu al trandafirilor. Restul vilei a fost preluată de ICRAL și repartizată diferitelor persoane. Ultimul chiriaș, un fost ofițer de Securitate, a obținut pentru o sumă derizorie, de circa 10 000 EUR, o parte din vilă beneficiind de prevederile legii 112/1995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului. Deși legea prevedea că imobilul nu putea fi înstrăinat o perioadă de 10 ani de la obținere, proprietarul l-a
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
reprezentantul PNȚCD în Consiliul de Administrație al Administrației Domeniului Public din Timișoara. Beneficiarul autorizației a fost Ionel Cârpaci. Însă această autorizație a expirat fără ca lucrările să fi început. Între timp, Andrei Petrișor, consilier local, a intenționat și el să obțină vila, împrumutând familia de romi cu 500 000 EUR, casa Mühle fiind ipotecată drept garanție. Însă la 23 mai 2011 ipoteca a fost radiată în urma unei declarații notariale că împrumuturile au fost restituite. La 24 mai proprietatea a fost vândută cu
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
fiind, însă, confirmat cu calitatea de general în retragere, deși în anul 1945 și-a oferit serviciile ministrului apărării naționale, Ludvik Svoboda. Prigoana rușinoasă împotriva sa a continuat și după sfârșitul războiului. În luna februarie 1948 a fost evacuat din vila în care locuia, iar în primăvara anului 1950, autoritățile comuniste l-au degradat la rangul de soldat, i-au retras decorațiile și i-au tăiat pensia de general. A fost obligat să trăiască numai cu 200 de coroane pe lună
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
Delta, al cărui autor architect era. Ambele clădiri se pot admira și astăzi pe faleza Dunării, la cele două capete ale golfului portului. Lutfi se mută la București la soția lui. Circumstanțele fac ca soții să locuiescă într-o frumoasă vilă cu arhitectură tradițională românească, unde părinții Irinei reușiseră să găsească un mic spațiu locativ printr-un prieten al tatălui, Col. Radu Miclescu. Lutfi a suferit la vestea că această casă, monument istoric (architect Ion Mincu, atelierul pictorului Ion Mirea, care
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
noi prevederi legislative, construcția de locuințe demarează timid. Această perioadă de criză face că principalele proiecte executate la nivel de capitală și țara să fie cele de locuințe individuale și colective. Așa se face că Simotta proiectează și construiește numeroase vile în București. Gheorghe Simotta a fost cofondator al Sindicatului Artiștilor Români, împreună cu Leon Biju, Elenă Alexandrina Bednarik, Ignat Bednarik, Adam Bălțatu, Gheorghe Chirovici, Lucian Grigorescu, si Paul Molda. Ca și alți arhitecți din acea perioadă Simotta face multe acuarele. Unii
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
aristocratică din Milano. Tatăl său, Carlo Aurelio Moneta, moștenise o solidă poziție economică de la părintele său Giuseppe Moneta, cel care a introdus în Italia fabricarea la scară industrială a săpunului și a sodei de rufe. și-a petrecut copilăria în vila de la țară a familiei, din Missaglia, primind o educație potrivită cu tradiția strămoșilor săi, printre care s-au numărat notari, juriști, clerici și oameni de știință. Încă din adolescență a fost influențat de lupta italienilor pentru independență. La vârsta de
Ernesto Teodoro Moneta () [Corola-website/Science/337177_a_338506]
-
autentic. De la cele mai vizibile personaje din mediul online, până la cele care țin zi de zi prima pagină a ziarelor, personajele puse în scenă de Mihai Bendeac și echipa sa vor intra în acțiune în cele mai diverse locații, de la vile opulente, până la săli de clasă, biblioteci, săli de cinema sau chiar mall-uri. Narcisa: Iubiri nelegiuite Biografie Interviu
Anca Dinicu () [Corola-website/Science/337202_a_338531]
-
Shelley este un film de groază dramatic danez din 2016. Este regizat de Ali Abbasi. A fost prezentat la secțiunea "Panorama" la a- a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Louise și Kasper, un cuplu danez, locuiesc într-o vilă izolată în mijlocul pădurii în armonie cu natura, departe de viața modernă, tehnologie și chiar de electricitate. Cel mai mare vis al Louisei este de a avea un copil, dar ea nu mai poate fi mamă din punct de vedere medical
Shelley (film) () [Corola-website/Science/337387_a_338716]
-
i-a ordonat să se întoarcă în Franța. Generalul a părărsit Harbinul în aprilie 1920, luând cu el trei valize și un cufăr conținând 311 relicve imperiale, documente, precum și ultimele fotografii ale familiei imperiale - ținută în captivitate la Ekaterinburg, în vila negustorului Ipatiev. Aceste piese au fost colectate la Ekaterinburg din arealul execuției și incinerării Romanovilor, fiindu-i încredințate de către generalul Mikhail Diterikhs și de către Pierre Gilliard - tutore al familiei imperiale Ajuns în țara natală a fost primit cu răceală, eforturile
Maurice Janin () [Corola-website/Science/337408_a_338737]