97,628 matches
-
în aceeași însemnare din jurnalul ei (17 aprilie 1938) că Armand Călinescu îl informase pe Iorga despre descoperirea unor circulare legionare care chemau la revoltă etc. Așa cum își amintește ea, "toate acestea întreceau cu mult tot ce îi scrisese Codreanu tatei în scrisoarea aceea". Iorga s-a răzgîndit, iar Călinescu a obținut ceea ce voia de la el: nu și-a mai retras acuzațiile împotriva lui Codreanu, așa că procesul și-a continuat cursul. Iorga a lansat apoi o campanie de presă împotriva lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care dovedea că Legiunea acceptase bani de la evrei, urmate de o listă a crimelor, a instrumentelor de tortură și a armelor legionarilor 64. Într-o însemnare din 19 aprilie din jurnalul doamnei Liliana citim următoarele: Am făcut o plimbare cu tata. Știe despre arestarea lui Codreanu". Ea continuă menționînd că acesta fusese dus la Predeal. A doua zi (20 aprilie 1938), doamna Liliana și-a amintit de vizita pe care i-o făcuse Călinescu lui Iorga, aducînd probe (vorbe) găsite în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
societatea românească acest lucru?" întreba apoi Iorga 81. Indiferent de ceea ce scria Iorga, totul indică faptul că adevăratele lui sentimente erau într-un fel foarte diferite. Așa cum menționează doamna Liliana în Jurnalul ei (însemnarea poartă datarea simplă de decembrie 1938), "Tata este dezgustat de uciderea lui Codreanu și a celorlalți legionari". Iorga i-a spus următoarele lui Călinescu: "Nu sînt tulburat din cauză că au fost împușcați, ci din cauză că statul a devenit un criminal!" Le-a spus alor lui că regele și Călinescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a lui Iorga față de Albania și față de regele Zog, plus faptul că nu-i plăcea imaginea unei națiuni mici călcată în picioare. Iată ce scria în Jurnalul ei doamna Liliana (8 aprilie 1939): În timp ce flota italiană bombarda Durazzo și Valona, tata era foarte neliniștit. Are presimțirea declanșării iminente a celui de al Doilea Război Mondial". Iorga nu a rămas fără replică. Scria că vrea să evite să vorbească despre Albania, dar nu putea să nu-și exprime simpatia față de regele Zog
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de cea a anului 1792. Iorga a fost profund afectat de capitularea regelui Leopold III al Belgiei, amintindu-și că "suveranii capitulează, așa cum a făcut-o Napoleon III, dar popoarele nu se predau". El îi amintea regelui belgienilor faptul că tatăl acestuia nu capitulase, "iar poporul belgian nu s-a plîns de suferințele de nedescris pe care a trebuit să le îndure". Pentru Iorga, Cardinalul Mercier devenea "șeful moral al statului" belgian. Apoi, Iorga a atacat problema națiunilor mici. El îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cum îi spunea Manoilescu) "guvernul Disperării Regale". Odată cu căderea Franței și retragerea britanicilor de pe continent, spada care apăra România Mare a căzut. A urmat o săptămînă încordată. Toată lumea simțea apropierea tragediei 8. Doamna Liliana își amintea starea de spirit a tatălui ei: tensionată, sfidătoare și combativă. Iorga se pregătea pentru seara zilei de joi, 26 iunie, cînd urma să aibă loc o manifestare comemorativă în cinstea iubitului său profesor de la Institutul de Înalte Studii, Charles Bémont. În dimineața zilei de 25
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prieten părăsit și singur acum. Mircea, fiul lui Iorga (instigat de Cocoș) a încercat să riposteze acestei campanii, dar metoda lui era defectuoasă. Familia Iorga nu a reacționat cu blîndețe la inițiativele acestuia. Mircea, ambițios, voia să preia conducerea partidului tatălui său și avea unele legături cu legionarii, a căror importanță o exagera. El și Cocoș au inclus un articol în "Neamul românesc" într-o încercare disperată de a descrie istoria. Conform acestui articol (afirmație sprijinită chipurile pe mărturii), Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
toate acestea; le considera "stupide! Mai mult decît stupide, inutile!" Totul s-a făcut fără știrea lui Iorga. El nu voia să cedeze sub presiune. Mircea îi asigura mereu pe membrii familiei sale că "nici un fir de păr de-al tatei nu va fi atins sau clintit din loc!" ( Datorită legăturilor lui cu legionarii). În timp ce Mircea dădea asigurări că nici un fir de păr de-al tatălui său nu va fi clintit din loc și executa fel de fel de manevre prin intermediul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mircea îi asigura mereu pe membrii familiei sale că "nici un fir de păr de-al tatei nu va fi atins sau clintit din loc!" ( Datorită legăturilor lui cu legionarii). În timp ce Mircea dădea asigurări că nici un fir de păr de-al tatălui său nu va fi clintit din loc și executa fel de fel de manevre prin intermediul articolelor lui, Echipa legionară a Morții, care avea să-l asasineze pe Iorga, era deja alcătuită 26. Șeful Echipei Morții era inginerul agronom Traian Boeru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să mențină deschise contactele cu prietenii occidentali ai României (Tilea, Davila și alții). Răspunsul primit a fost scurt: "Nici măcar nu s-a pus vreodată problema!" Mai mulți prieteni ai lui Iorga au sesizat pericolul. După cum își amintea dl. Frasin Munteanu-Râmnic, tatăl lui Dimitrie Munteanu-Râmnic, nu a luat în seamă asigurările nonșalante ale fiului lui Iorga, Mircea, a solicitat și a fost primit în audiență, la mijlocul lui octombrie, de Mareșalul Antonescu. El a apelat la Conducător, amintindu-i de marile servicii aduse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
noiembrie 1940), doamna Liliana a venit să sărbătorească Sfînta Ecaterina, ziua numelui doamnei Catinca. Dacă Iorga avea un copil favorit, atunci ea era acela. Doamna Liliana voia să fie alături de părinții ei la aniversarea lor. Nu bănuia că-și vede tatăl pentru ultima oară. S-a întors la București. A doua zi, 26 noiembrie, s-a scurs în liniște. A urmat ziua de miercuri, 27 noiembrie 1940, care, încă din zori era cețoasă și friguroasă. Se părea că vara tîrzie se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a vrut să se așeze lîngă șofer, dar nu a fost lăsat. A urcat în mașină, luînd loc pe bancheta din spate, înghesuit între numeroșii legionari. În acest moment, s-a întors dra Alina de la plimbare și și-a văzut tatăl împins în mașină. S-a apropiat și li s-a adresat legionarilor: "Unde-l duceți pe tata?! Ce vreți de la el? Tata e curat ca lacrima!" N-a primit nici un răspuns, iar mașina s-a pus în mișcare. S-au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
loc pe bancheta din spate, înghesuit între numeroșii legionari. În acest moment, s-a întors dra Alina de la plimbare și și-a văzut tatăl împins în mașină. S-a apropiat și li s-a adresat legionarilor: "Unde-l duceți pe tata?! Ce vreți de la el? Tata e curat ca lacrima!" N-a primit nici un răspuns, iar mașina s-a pus în mișcare. S-au îndreptat direct spre Ploiești. După o scurtă oprire la Poliția Legionară (nu prea este limpede dacă s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înghesuit între numeroșii legionari. În acest moment, s-a întors dra Alina de la plimbare și și-a văzut tatăl împins în mașină. S-a apropiat și li s-a adresat legionarilor: "Unde-l duceți pe tata?! Ce vreți de la el? Tata e curat ca lacrima!" N-a primit nici un răspuns, iar mașina s-a pus în mișcare. S-au îndreptat direct spre Ploiești. După o scurtă oprire la Poliția Legionară (nu prea este limpede dacă s-au oprit la Ploiești sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
funcționau prost. Doamna Catinca a încercat să-i telefoneze fiului ei Mircea, a reușit în cele din urmă să obțină legătura și i-a spus ce se întîmplase. Dacă Mircea Iorga era sigur că "nici un fir de păr de pe capul tatei nu va fi clintit din loc", acum era prea tîrziu s-o dovedească. Mircea Iorga a telefonat la cabinetul lui Antonescu, dar acesta nu era acolo. A vorbit cu aghiotantul lui Antonescu, colonelul Elefterescu, care l-a sfătuit să-i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la modul superlativ. Bun la suflet și milos, puritan în gusturi, mai mult decît incoruptibil, aproape lipsit de simțul valorii banului, el constituia un contrast flagrant față de contemporanii săi români. Trebuie să adăugăm că era totodată un fiu, soț și tată iubitor. A fost un cetățean patriot exemplar, punînd bunăstarea țării sale înaintea propriei sale bunăstări. În ciuda dragostei lui pentru România, o dragoste total dezinteresată și aproape mistică, gata de orice sacrificiu, Sămănătorismul nu a dat nici un rezultat concret, în ciuda marilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Drăghici (familia) 42, 44, 115 Dragomir, Nicolae 437, 438, 444 Dragomirescu, Mihail 146, 284 Dreyfus, Alfred 89 Duca, I. G. 165, 170, 183, 280, 290, 296, 309, 310, 365, 385, 387, 412 Duchesne 59 Dulles, John Foster 213 Dumas, Alexandre (Tatăl) 25, 45, 59 Dumbravă, Bucura 122 Dumitrescu, Puiu 260, 283 Dumitrescu, Vladimir 324 Eckermann 13 Eckhart, Ferenc 340 Eckhardt, T. 226 Eichmann 335 Einstein, Albert 90, 304, 371 Elefterescu 436 El Greco 422 Eliade, Mircea 18, 114, 255, 256, 257, 271
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
en Hongrie et les Roumains, Vălenii de Munte, 1910. Violențele din timpul alegerilor din 1910 din Ungaria au provocat reacții negative în Occident. Clémenceau a condamnat "națiunea liberă maghiară" pentru că-și reprima naționalitățile și însuși fiul lui Garibaldi (în ciuda admirației tatălui său față de Ungaria) i-a blamat pe unguri pentru asuprirea "românilor latini" 201 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 172-175 202 Op. cit., vol. II, p. 144. Vezi și Contele Czernin, Ottokar, Im Weltkriege, Viena-Berlin, 1919, p.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tîrziu, i l-a impus lui Goga pe Călinescu (după cum spunea regele) "ca să împiedice prostiile". Scurtu, op. cit., p. 388 42 Vezi Iorga, Formes byzantines et réalités balcaniques, București, 1922 43 Franz Borkenau, The Communist International, Londra, 1938, pp. 110-112 44 Tatăl autorului (pe vremea cînd Argetoianu era țarul economiei) a reușit să obțină aprobarea de a cumpăra o cantitate considerabilă de cherestea pentru afacerea lui din domeniul construcției de mobile, în schimbul unui bacșiș formidabil. Mulți ani mai tărziu, împreună cu Witold Swarokowski
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Vezi și 10 ianuarie 1933 90 Partidul Agrar al lui Argetoianu a continuat în mod inutil tergiversarea 91 "Neamul românesc", 18 ianuarie 1933 și 6 martie 1934 92 "Neamul românesc", 18 decembrie 1932 93 "Neamul românesc", 7 februarie 1933 94 Tatăl lui Ion Moța a fost tovarășul lui Iorga în lupta pentru unificarea României, ca preot ortodox la Orăștie, în Transilvania 95 "Buna vestire", 10 ianuarie 1941 96 Heinen, op. cit., passim. Iorga nu era un necunoscut pentru fiul lui Ion Zelea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Boia), Université de Bucarest, București, 1985. Interwar Romanian Historiography in Transition, Paul E. Michelson, pp. 227-240 156 Memorii, vol. VI, p. 333 157 Munteanu, pp. 410, 417 și 443 158 Dinu Giurescu își amintea că Armand Călinescu îl întrebase pe tatăl său în timpul Dictaturii Regale dacă să-l trimită pe Panaitescu într-un lagăr de concentrare. Giurescu l-a sfătuit să nu o facă. Dinu Giurescu își amintea că, atunci cînd au preluat legionarii puterea, tatăl său nu fusese sprijinit de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Armand Călinescu îl întrebase pe tatăl său în timpul Dictaturii Regale dacă să-l trimită pe Panaitescu într-un lagăr de concentrare. Giurescu l-a sfătuit să nu o facă. Dinu Giurescu își amintea că, atunci cînd au preluat legionarii puterea, tatăl său nu fusese sprijinit de Panaitescu, care devenise rectorul legionar al Universității din București 159 Michelson, art. cit. 160 Ibidem 161 Ibidem 162 Munteanu, op.cit., p. 450 163 "Neamul românesc", 16 mai 1936 164 Munteanu, op. cit., p. 442 165 "Revista
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
177 "Neamul românesc", 16 mai 1936 și "Adevărul", 24 iunie 1935 178 Memorii, vol. VII, pp. 262, 263 și 274 179 "Universul", 14 mai 1936 180 Memorii, vol. VII, p. 329 181 Conform lui Dinu Giurescu, care o auzise de la tatăl său, C. C. Giurescu 182 "Revista istorică română", nr. 4, București, 1932, citată și de Michelson în articolul menționat mai sus; vezi și Memorii, vol. VIII, p. 69 183 Iorga, Un om, o metodă și o școală, passim 184 "Universul", 23
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au găsit, buimăciți, la Întoarcere o generație de femei dârze, perfect capabile să supraviețuiască și să se descurce fără ei -, nu este o ficțiune. Cancelarul german Gerhard Schroeder e doar unul dintre miile de copii germani care au crescut fără tată după război. Rainer Fassbinder captează cu măiestrie imaginea feminității germane postbelice În Căsătoria Mariei Braun (1979), un film În care eroina Își folosește cu succes farmecele și cinismul, În ciuda rugăminților mamei ei de a nu face nimic „care ți-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ușor de hrănit, adăpostit, Îmbrăcat și Îngrijit, problema era agravată de amploarea fără precedent a crizei refugiaților, fenomen inedit În Europa. Toate războaiele tulbură existența noncombatanților, cărora le distrug pământurile și locuințele, le perturbă mijloacele de comunicație, le răpesc soții, tații și fiii. Dar În cel de-al doilea război mondial cele mai mari pagube au fost provocate nu de conflictul armat, ci de politica de stat. Stalin și-a continuat politica antebelică, transferând populații Întregi de-a latul imperiului sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]