101,224 matches
-
Pe de o parte, anii 1934-1937 au însemnat pentru România prestigiu, stabilitate și bunăstare. Au însemnat relansarea economiei după dureroasa criză mondială. Pe de altă parte, una din cele mai grave acuzații care i se aduc politicianului este că, în timpul mandatului său, a contribuit la destrămarea partidelor - începând chiar cu cel din care făcea parte - la desființarea democrației și la concursul dat regelui Carol al II-lea pentru instaurarea dictaturii regale. De altfel, el este găsit vinovat de mulți diplomați ai
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
el spunea: „S-a făcut, Majestate!”, iar când îi cerea un lucru imposibil de realizat răspundea: „Se face, Majestate!”. Al. Vaida Voievod spunea despre el că: „râde cînd regele râde și plânge când regele e întristat”. Cel de-al doilea mandat de premier al lui Gheorghe Tătărescu nu s-a mai ridicat la nivelul atins de primul. Țara nu a mai cunoscut performanțele economice și sociale dintre anii 1934-1937. Cauzele erau diverse: începuturile izolării României pe plan extern, ultimatumul U.R.S.S.
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
pună în valoare calitățile de om de finanțe, el fiind cel care a asigurat practic conducerea Ministerului Finanțelor, miniștrii, atât George Pallade cât și Dimitrie Sturdza dându-i mână liberă și totală libertate de mișcare. Principalele sale realizări din acest mandat au fost: determinarea și realizarea pentru prima dată a bugetelor de venituri și cheltuieli ale județelor și comunelor urbane, reformarea sistemului de accize, crearea unui sistem nou de statistică financiară, centralizarea bugetelor caselor speciale la bugetul de stat, organizarea sistemului
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
ales primar al Bucureștilor, funcție pe care a ocupat-o până la 10 februarie 1910. Obiectivul afirmat cu care a venit la primărie era unul ambițios: "satisfacerea intereselor cetățenilor, cu dreptate, celeritate și fără influențe din exterior". Vintilă și-a început mandatul prin a pune ordine în sediul primăriei. A impus respectarea cu strictețe a programului de lucru de către întreg personalul, începând cu sine însuși. Birourile, care altădată mișunau toată ziua de solicitatori de tot felul au fost închise pentru public, cu excepția
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
șefilor de servicii să-și susțină și să-și asume soluțiile pe care le prezentau în documentele promovate, refuzând să aprobe memoriile care se încheiau cu formula tradițională de până atunci, „"rugăm a decide ce veți crede de cuviință"”. Pe timpul mandatului lui Vintilă Brătianu au fost adoptate o serie de importante reglementări comunale, cum ar fi: regulamentul pentru construcții, regulamentul pentru instalațiile interioare de apă, canal, electricitate, regulamentul pentru vânzarea și fabricarea pâinii și franzelei sau regulamentul serviciului ridicării gunoaielor. Pentru
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
cu ingineri și arhitecți români tineri, sub conducerea inginerului Radu Ștefănescu. Dintre aceștia pot fi enumerați: arhitectul Dumitru Hârjeu, inginerii Dimitrie Leonida, P. Nemeș sau D. Germani. Sub conducerea acestora s-au executat lucrările publice cele mai importante din timpul mandatului său de primar. Principalele realizări în domeniul infrastructurii urbane ale mandatului lui Vintilă Brătianu au fost: Modernizarea străzilor și amenajarea spațiilor verzi Pe timpul lui Vintilă Brătianu a început practic trasarea și sistematizarea arterelor mari ale orașului, precum și pavarea cu piatră
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Dintre aceștia pot fi enumerați: arhitectul Dumitru Hârjeu, inginerii Dimitrie Leonida, P. Nemeș sau D. Germani. Sub conducerea acestora s-au executat lucrările publice cele mai importante din timpul mandatului său de primar. Principalele realizări în domeniul infrastructurii urbane ale mandatului lui Vintilă Brătianu au fost: Modernizarea străzilor și amenajarea spațiilor verzi Pe timpul lui Vintilă Brătianu a început practic trasarea și sistematizarea arterelor mari ale orașului, precum și pavarea cu piatră cubică a arterelor de penetrație în oraș și a bulevardelor circulare
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
o atenție deosebită creării unui ambient plăcut în București, prin crearea și dezvoltarea zonelor verzi. În această perioadă au fost plantați peste 50.000 de arbori ornamentali și a fost înființată pepiniera arboricolă de la Grozăvești. Construcții de interes public Pe timpul mandatului lui Vintilă Brătianu, zestrea edilitară a capitalei s-a îmbogățit cu o serie de construcții de utilitate publică cum ar fi: noua Uzină Electrică Comunală (de la Grozăvești), Uzina de Gaz pentru cartierele Grivița și Tei (inițiere proiect), Atelierele Comunale și
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
el nu s-a limitat la atât ci a căutat ca, folosindu-se de lacunele și limitele acestui contract de concesiune, să pună bazele dezvoltării unui sistem modern de iluminat public, sub controlul autorităților comunale. În anul 1910, la încheierea mandatului lui Vintilă Brătianu, situația iluminatului public se prezenta astfel: dintr-un total de 1.238 de străzi existente, 1.149 erau iluminate rămânând numai 134 de străzi, la periferie, care nu aveau iluminat public. Sistemul sanitar comunal Una din preocupările
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
primire noilor locatari la sfârșitul anului 1909. Tot în această perioadă au început să fie construite primele cartiere de lux, în noile zone rezidențiale, special destinate: Șoseaua Kisselef, șoseaua Bonaparte (Dorobanți) sau șoseaua Jianu (Aviatorilor). Proiectul cel mai important al mandatului lui Vintilă Brătianu s-a numit „"Blocul de Vile și Grădina Publică Ioanid"”. Vilele de aici au fost realizate de arhitecți cunoscuți precum Petre Antonescu, Ion Berindei, Grigore Cerchez, Ernest Doneaud, Ion Mincu, Paul Smărăndescu etc. Odată cu intrarea României în
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
verificarea capacității sale de organizare și soluționare a numeroase probleme pe care le ridicau nevoile frontului. A fost constant prezent acolo unde trebuie să observe, să decidă, să ofere soluții și să rezolve cerințele presante izvorâte din starea de război. Mandatul lui Vintilă Brătianu la conducerea Ministerului de Război nu a fost lipsit de asperități și situații dificile, generate în special de condițiile precare ale refugiului și evoluția situației de pe front. Militarii tindeau să ignore conducerea politică, ceea ce în condițiile izbucnirii
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Nicolae Iorga îl considera pe Vintilă Brătianu ca fiind „"adevăratul șef al Guvernului, născocitorul de legi și întreprinderi, dominat de ideea de a crea noua viață economică a României și de a-i așeza în frunte partidul său"”. La preluarea mandatului, țara se găsea într-o situație economică și financiară foarte precară, caracterizată prin: existența unui un buget dezechilibrat și alimentarea lui artificială și dăunătoare, prin apelul continuu la emisiunea Băncii Naționale, prăbușirea continuă și inevitabilă a leului, datorii flotante interne
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
speranța finalizării negocierilor pentru contractarea unui împrumut extern, destinat stabilizării leului, succes care i-ar fi putut reface capitalul politic deja foarte erodat. Eșecul de a obține acest împrumut a silit guvernul liberal condus de Vintilă Brătianu să își depună mandatul, la 3 noiembrie 1928. Liberalismul, constituționalismul și naționalismul au fost pentru Vintilă Brătianu principiile de bază ale concepției sale politice. "„Nu odată de la tribuna Parlamentului a făcut apologia spiritului liberal care a stat la baza organizării și dezvoltării României moderne
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
la Washington, Catacazi a făcut promisiunea că va fi un ministru foarte eficient și acceptabil, făcând o impresie foarte plăcută. Totuși, în foarte scurt timp, a devenit foarte dezagreabil, intervenind în probleme care nu erau în niciun fel corelate cu mandatul său. A intervenit de asemenea în probleme de competența Congresului, deranjând Senatorii și Membri Camerei Reprezentanților și făcând uz de intervenții și solicitări personale, neuzuale din partea reprezentanților altor puteri acreditate pe lângă acest guvern. Aceste acțiuni erau respingătoare și deranjante pentru
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
juridic la Sfatul Popular Regional București. În calitate de primar al Buzăului a realizat câteva lucrări edilitare de excepție: principala piață agroalimentară din Buzău, denumită astăzi "Piața Centrală Av. ", baia comunală, demararea primului proiect de canalizare în centrul orașului. De asemenea, în timpul mandatului său s-au efectuat pavări de străzi în cartierele Poștă și Mihai Viteazul inclusiv alimentarea acestora cu apă și regenerarea pădurii parc Crâng. Este autor al lucrării monografice "Buzăul edilitar (1936)".
Stan Săraru () [Corola-website/Science/313072_a_314401]
-
negocieri duse de Brod, Karako și Malioglu (de asemenea evreu), care încearcau să obțină vize de la turci, britanici, suedezi, sovietici și de la Crucea Roșie, însă în zadar. Guvernul de la Londra a interzis debarcarea pasagerilor în Palestina, aflată din 1922 sub mandatul său, încredințat de Societatea Națiunilor. Motivul oficial al acestui refuz era faptul că pasagerii navei erau de acum încolo "dușmani" ai Mării Britanii, dar, în realitate, din teama reacției arabilor, Anglia nu vrea să faciliteze instalarea evreilor în Palestina. Negocierile
Struma (navă) () [Corola-website/Science/313074_a_314403]
-
făcut parte ca membru în Comisia pentru politici sociale, sănătate și protecția mediului și în Comisia pentru politică externă și relații internaționale. În anul 2003 a devenit președinte al mișcării politice "Uniunea Moldovenilor din Transnistria", fiind reales pentru un nou mandat de cinci ani în 2008. De asemenea, îndeplinește și funcțiile de președinte al Federației Republicane de Volei (din 2004) și președinte de onoare al Federației de Judo și Autoapărare din orașul Tiraspol (2004). Pentru meritele sale, a primit titlurile de
Valerian Tulgara () [Corola-website/Science/313164_a_314493]
-
sârbe de la Pale. El își asumă puterea "de jure", inclusiv comanda armatei. Din 1996 era căutat pentru crime de război de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI). În această calitate era căutat de forțele ONU din Bosnia-Herzegovina, pe baza mandatului Interpolului, care menționa crime împotriva umanității, nerespectarea Convenției de la Geneva (1949) și genocid (în special pentru masacrul de la Srebrenica). După 12 ani de sustragere, autoritățile sârbești au anunțat în 21 iulie arestarea sa, arestare confirmată de TPI. Se spune că
Radovan Karadžić () [Corola-website/Science/313214_a_314543]
-
urmărea să "smulgă mărturisiri" legionarilor arestați. De asemenea contribuise direct la elaborarea listei celor 105 căpetenii legionare ce fuseseră asasinate în 21/22 septembrie 1939, în cadrul operațiunii de represalii ordonate de către Carol al II-lea în urma asasinării lui Armand Călinescu. Mandatul de arestare a fost emis la cererea generalului Ion Antonescu, care în 6 septembrie 1940 fusese investit prim ministru cu puteri sporite de către Carol al II-lea, care abdicase în favoarea fiului său. Pe lângă faptul că distrusese documente de arhivă, Moruzov
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Singurul politician era Victor Iamandi. Restul erau subofițeri de poliție, siguranță și jandarmi, și doi civili, studentul Mihail Vârfureanu și un anume Virgil Diculescu. În urma anchetei Comisiei speciale de anchetă criminală, aceasta a emis inițial un număr de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, (Corneliu Zelea Codreanu, cei trei Nicadori și cei zece Decemviri, dar și de următoarele, cele 252 persoane asasinate în 21/22 septembrie 1939, plus alte 26 asasinate, în
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
vreme, comisia a stabilit că în multe crime mai erau implicați 55 prefecți de județ, 55 comandanți de jandarmi, cel puțin tot atâția comisari, inspectori și ofițeri de jandarmi, plus 20 de executanți ai crimelor respective, comisia urmând să redacteze mandatele de arestare, emițând o parte din ele, care a condus la alte arestări. O parte din mandate, emise pentru închisoarea Văcărești, au fost remise comisiei de către Prefectul Poliției, colonelul Ștefan Zăvoianu, pentru a fi emise pentru Închisoarea Militară Jilava, cerere
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
de jandarmi, cel puțin tot atâția comisari, inspectori și ofițeri de jandarmi, plus 20 de executanți ai crimelor respective, comisia urmând să redacteze mandatele de arestare, emițând o parte din ele, care a condus la alte arestări. O parte din mandate, emise pentru închisoarea Văcărești, au fost remise comisiei de către Prefectul Poliției, colonelul Ștefan Zăvoianu, pentru a fi emise pentru Închisoarea Militară Jilava, cerere ce se baza pe un decret ce prevedea ca închisorile militare să poată primi și persoane trimise
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
ce se baza pe un decret ce prevedea ca închisorile militare să poată primi și persoane trimise în prevenție de comisiile de anchetă ale Ministerului de Justiție. Pe numele restului de 31 de persoane asasinate la Jilava nu fuseseră emise mandate de arestare în regulă, dat fiindcă închisoarea Jilava era închisoare militară. Comisia de anchetă afirmă că din cele 64 de victime, numai 28 aveau mandate de arestare în regulă, emise de comisie pentru Jilava, dintre care 16 fuseseră reținuți de
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
de Justiție. Pe numele restului de 31 de persoane asasinate la Jilava nu fuseseră emise mandate de arestare în regulă, dat fiindcă închisoarea Jilava era închisoare militară. Comisia de anchetă afirmă că din cele 64 de victime, numai 28 aveau mandate de arestare în regulă, emise de comisie pentru Jilava, dintre care 16 fuseseră reținuți de poliția legionară, fără forme legale, pentru restul de 12, comisia de anchetă găsind probe zdrobitoare, a dispus ulterior emiterea de mandate de arestare în regulă
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
victime, numai 28 aveau mandate de arestare în regulă, emise de comisie pentru Jilava, dintre care 16 fuseseră reținuți de poliția legionară, fără forme legale, pentru restul de 12, comisia de anchetă găsind probe zdrobitoare, a dispus ulterior emiterea de mandate de arestare în regulă. Pentru un număr de 6 arestați, respectiv agenții de poliție Bonea Niculescu, Tudor Miron, Constantin Bouleț, Marin Georgescu și Laurențiu Constantinescu, ca și pentru slt. Traian Cinghiță, comisia a făcut o adresă formală către Prefectura Poliției
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]