97,628 matches
-
sale vor fi mărturie după care Dumnezeu va recunoaște că aici pe pământ a slujit aproapelui, a iubit pe Hristos. Fie ca pulberea să se întoarcă în pământul din care a fost zămislit, iar sufletul să se întoarcă la „Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor”. Dormi în pace, drag camarad! Dumnezeu să-ți primescă faptele. Exemplul tău de luptă, dăruire și înaltă trăire, să inspire pe cât mai mulți dintre fiii Patriei. Să nu rămână nici un
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lină, nu mai curge în matca sa. Ochiul său limpede, cu care scruta văzduhul și sfredelea zări, s-a ofilit. Departe, tot mai departe, frumuseți divine se afundă, înstrăinându-l pe om de rostul său și de Creatorul său, Dumnezeu, Tatăl Atotștiitorul, Făcătorul Cerului și al Pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Catapeteasma neamului nostru creștin se clatină. „Desfrâul se desfată în tainice cotloane”. Nemunca și ferocea sete de îmbogățire pe seama altuia întunecă mintea celor fără de Dumnezeu. Cel drept se ofilește așteptând
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și d-acolo. Versuri ușurele scrise-n clipe grele, București, 1921; Poezii, București, 1924; Domnișoara Miau, București, 1926; De inimă albastră. Dom Paladu, București, 1928; Madam Strakinidy, București, [1928]; Versuri, îngr. și pref. Mihu Dragomir, București, 1956. Traduceri: August Strindberg, Tată, București, 1895. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Dramaturgia română, București, 1905, 171-175, 189; Ibrăileanu, Opere, IV, 227-231; Arghezi, Scrieri, XXVII, 188-189; Călinescu, Ist. lit. (1941), 728-729, Ist. lit. (1982), 728-729, 1019; Ciopraga, Lit. rom., 298-300; Perpessicius, Memorial de ziaristică, București, 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
a pas de correspondant dans le folklore français pour traduire ces noms, on retrouve dans leș traductions, en tânt qu'équivalent, le terme " mère " (ou " mères ", au pluriel). Voir Lucian Blaga, Epitaf, în Opera poetica, op. cît., p. 254. Zic: Tata mersul sorilor e bun. El tace pentru că-i e frică de cuvinte. (De mână cu Marele Orb) (Blaga, 2010 : 120) Je dis : Père, la marche des soleils est bonne. Îl se tait : parce qu'il a peur de mots. (Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en quelque sorte la présence du destinataire du discours poétique. Un changement des signes de ponctuation mène, pour la plupart des fois, à un changement de la voix du texte, quelque subtile qu'il soit : Și iar plecăm. De ce a tresărit ? Tata orb, fii liniștit, în jur nu e nimic. (De mână cu Marele Orb) (Blaga, 2010 : 120) Plus tard, lorsque nous repartons, je le vois tressaillir : Père aveugle, sois tranquille, îl ne se passe rien. (Je tiens le grand aveugle par
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sau i-au fost puse în gură de către autor. El n-are trecut, n-are viitor și uneori n-are nici o continuitate în viață. Această observație elementară desființează numeroase studii critice care se ocupă de "Hamlet la Wittenberg", de "influența tatălui lui Hamlet asupra fiului său", de "firavul și tânărul Falstaff", de "adolescența eroinelor lui Shakespeare", de problema "câți copii a avut Lady Macbeth". *4 Timpul și spațiul dintr-un roman nu sunt cele din viața reală. Chiar și un roman
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
, Serafim (16.III.1935, Vancicăuți - Hotin), prozator și eseist. Este fiul Mariei (n. Bordeianu) și al lui Teodot Saca. Rămas orfan de ambii părinți - tatăl cade în august 1944 în război, iar mama moare de tifos în 1945 - , S. va fi crescut de un unchi, apoi de bunica paternă. Face școala primară și pe cea medie în satul natal (1942-1952) și lucrează, după absolvirea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
constănțean, cu proximitatea senzuală a plajelor și cu dramele familiilor de marinari. T. se dedică și experiențelor dramaturgice, piesele fiind adesea conectate prin fire tematice de mediul portuar (Omul din cerc, Mare amară) sau pur și simplu de drame umane (Tata nu mai e ministru, Nici viu, nici mort, Transplant). În Omul din cerc, una din reușitele autoarei (prima versiune, difuzată radiofonic, în regia lui Dan Puican, în 1998, este reluată la Teatrul Național din Iași, în regia lui Ovidiu Lazăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
intitulat „Efectele migrației: copiii rămași acasă” se arată că 170.000 de elevi de gimnaziu, adică 18%, aveau la sfârșitul anului școlar 2006 - 2007 cel puțin un părinte plecat la muncă În străinătate. 80.000 dintre acești elevi aveau doar tatăl plecat, 55.000 aveau doar mama plecată și 35.000 dintre ei aveau ambii părinți plecați. Studiul arată că efectele nocive ale plecării părinților la muncă sunt mai multe și mai mari decât cele pozitive. Autorii studiului sunt de părere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a cules de undeva de prin părțile Buzăului. Eminescu a citit povestea din culegerea de basme a cărturarului numit mai sus, dar Încercarea de a descoperi izvorul, a dat greș. Basmul cuprinde povestea unei frumoase fete de Împărat, izolată de tatăl ei Într-un castel, ca să rupă contactul cu lumea, deoarece frumusețea ei era dincolo de obișnuitul universului uman. De fata de Împărat, aflată la fereastra castelului, se Îndrăgostește Însă un zmeu. Ea Îl respinge Însă din pricina nemuririi lui. Zmeul se duce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este văzută Într-o mișcare abia perceptibilă, pentru că totul se petrece În planul visului. Fata contemplă Luceafărul de la fereastra dinspre mare a castelului. La rându-i, Luceafărul, privind spre „umbra negrului castel”, o Îndrăgește pe fată claustrată În turn de tatăl ei și se lasă copleșit de dor. Dar și fata aspiră spre lumea cosmică, spre absolut, iar spiritul ei simte o nevoie compensatorie a faptului că trăiește Într-un spațiu al izolării. Pe de altă parte, iubirea fetei are un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
goluri a se naște". În dialogul cu Demiurgul, Luceafărul este Însetat de repaos: „Și din repaos m-am născut, / Mi-e sete de repaos", adică de viață finită, de stingere. Demiurul Îl numește Hyperion, după Hesiod, divinitate simbolică, fiul Cerului, tatăl Soarelui și al Lunii, un titan ucis din invidie de alți titani. După Homer, Hyperion este Soarele Însuși. În poem Demiurgul rostește Întâia oară numele lui Hyperion; Demiurgul este cel care afirmă și cunoaște cu adevărat identitatea Luceafărului, idee ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ori la supin. Aspectul acestora este Întâlnit, de altfel și În limba vorbită. Infinitivele substantivizate adâncesc expresivitatea limbajului În direcția sensibilizării imaginii prin relevarea procesualității. Poetul spune: „ - Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea...” Metamorfozarea limbajului se produce la „chemarea” patetică a fetei de Împărat. Un alt termen folosit În locul acestui substantiv ar fi fost inexpresiv. În strofa 11, substantivul „surâs” este provenit dintr-un verb, „a surâde
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Între anii 1814 - 1830 (după cum spune autorul). George Ivașcu afirmă că romanul este „un muzeu viu al societății din prima jumătate a veacului al XIX-lea” Dinu Păturică sosește la curtea postelnicului Andronache Tuzluc, cu o scrisoare de recomandare din partea tatălui său, Ghinea Păturică. Umilindu-se În fața postelnicului, Dinu Păturică este primit În slujba de ciubucciu și lingușindu-l În continuare, urcă pe scara funcțiilor administrative (cap. „Dinu Păturică”). În capitolul „Postelnicul Andronache Tuzluc”, cititorul descoperă ascensiunea acestui „vechi” ciocoi, dintr-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
neputându-se lupta fizic și moral, Înnebunește. Dinu Păturică ajunge În culmea gloriei sale și, ca să se pună bine cu domnitorul, dă o masă la care invită o mulțime de boieri, mai cu seamă dregători. Cu acest prilej apare și tatăl său, Ghinea Păturică, dar nu este recunoscut și este dat afară de către slugi. Tatăl, ca răspuns la mârșăvia asta, rostește un „blestem părintesc”. În țară au loc mișcări revoluționare. Pe de o parte aflăm de mișcarea lui Tudor Vladimirescu, iar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și, ca să se pună bine cu domnitorul, dă o masă la care invită o mulțime de boieri, mai cu seamă dregători. Cu acest prilej apare și tatăl său, Ghinea Păturică, dar nu este recunoscut și este dat afară de către slugi. Tatăl, ca răspuns la mârșăvia asta, rostește un „blestem părintesc”. În țară au loc mișcări revoluționare. Pe de o parte aflăm de mișcarea lui Tudor Vladimirescu, iar pe altă parte, de cea a lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei grecești. Dinu Păturică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unuia dintre solidele romane de Început ale literaturii noastre moderne. COSTACHE NEGRUZZI „Alexandru Lăpușneanul“ Costache Negruzzi a trăit Între anii 1808-1868. S-a născut la Trifeștii-Vechi, lângă Iași, În familia unui răzeș intrat În rândurile micii boierimi. Se spune ca tatăl său era un bibliofil, mare iubitor de carte și a transmis și fiului pasiunea pentru lectură. Viitorul scriitor a Învățat carte grecească la Iași, ca În vremea aceea, când școlile românești nu se născuseră, ori erau o raritate. Într-una
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu se născuseră, ori erau o raritate. Într-una din povestirile publicate În volumul „Păcatele tinereților”, prozatorul povestește cum a Învațat să citească În românește, că limba vorbită Îi era cunoscută (vezi În „Negru pe alb”, „Cum am Învațat românește”). Tatăl l-a dus la un dascăl român de la Socola care l-a dezamăgit cu omonimia lui. (Maică-ta de-i vie/ Spune-i ca să vie/ Colen deal la vie“). Viitorul prozator a Învățat să citească Într-o noapte, buchisind slovele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1821 l-a obligat să se refugieze la Trifești, ori la Chișinău, unde se afla, Într-un exil tipic rusesc, marele poet rus, M. S. Pușkin. Publicarea În 1838 a unui articol intitulat „Vandalism”, atrage după sine exilul la moșia tatălui său. Pentru că era fiu de boier cărturar, ocupa la vremea aceea diverse dregătorii. S-a Împrietenit cu Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu și Împreună au condus, În calitate de directori, Teatrul Național din Iași. Poate influențat de acest eveniment, a scris comedia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e zguduitoare prin cruzimea ei. Episodul este povestit de doamna Ruxanda, domnitorului sub semnul unei agitații extreme. „Ai să dai samă doamnă !..... Că lași pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații.... Uităte doamnă, acesta-i bărbatul meu, tatăl copiilor acestora care au rămas săraci”. Doamna Ruxanda are senzația că și „capul se uita la mine grozav!” din care pricina Îi este frică și nu se mai poate odihni, starea inducându-i un sentiment de spaimă În fața morții. Aflăm
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
schimbe lumea, ca revoluționarii de la 1848. Recurg la violența care a alterat grav existența oamenilor. Și ei o Îndeamnă pe doamna Ruxanda la crimă: „De nu va muri Îndată omul acesta, viață măriei-tale și a copilului... este În primejdie. Moară tatăl ca să scape fiul.” În nuvelă apare pentru prima oară În literatura română personajul colectiv. Masa de oameni adunată la poarta palatului acționează haotic, are glas șovăielnic, nimeni nu-și ia răspunderea, indivizii se ascund unul În spatele celuilalt, conform unui aforism
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lovit cu frâul În cap, zburând cu el până la nori, dovedindu-i ce poate. Astfel pregătit, Prâslea a plecat și el spre Împărăția lui Verde Împărat, după ce Își alesese, la sfatul Sfintei Duminici calul, armele și hainele de mire ale tatălui, nu Înainte de a primi și sfaturile Craiului. Încercat și el de Craiul Îmbrăcat În piele de urs, se dovedește mai viteaz decât frații lui. Dezbrăcat de pielea ursului, tatăl Îi dă o povață, constituită În motivul central al basmului, așa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la sfatul Sfintei Duminici calul, armele și hainele de mire ale tatălui, nu Înainte de a primi și sfaturile Craiului. Încercat și el de Craiul Îmbrăcat În piele de urs, se dovedește mai viteaz decât frații lui. Dezbrăcat de pielea ursului, tatăl Îi dă o povață, constituită În motivul central al basmului, așa zisul sfat părintesc. Prâslea a fost sfătuit de Crai să se ferească În drumul său de omul roșu și mai ales de cel spân „că sunt oameni șugubeți.” Desfășurarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuvântul dat, adică de a se putea integra În viața colectivității. Trecând probele, flăcăul se Înscrie În codul civilizației țărănești, demonstrând generozitate, bunătate, inteligență, tact, capacitatea de a Întreține o familie, valorificând tradițiile moștenite de la străbuni (hainele, armele și calul tatălui său). Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă, deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter. Spânul este simbolul răului, viclean, Înfricoșător, agresiv și violent, având ca principiu de viață ideea că „cea mai mare parte a oamenilor sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și umanizant. Structura compozițională Structura compozitională are ca element constitutiv călătoria Întreprinsă de Harap-Alb ; ea devine un act inițiatic În vederea formării eroului pentru viață. Încă de la Început, fiul cel mic al Craiului Își dovedește calitățile deosebite, fiind afectat de dojana tatălui mâhnit de nereușita fiilor mai mari. Prin milă și bunătate, Prâslea câștigă sprijinul Sfântei-Duminici. Ea Îl va ajuta să-și găsească un cal năzdrăvan. Dovedindu-și voinicia, tânărul primește binecuvântarea și sfatul tatălui, rezultatul unei Îndelungate experiențe de viața. Conflictul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]