97,255 matches
-
uscată. Or, păstăile uscate nu stîrnesc milă, aidoma acelui instrument inutil, care nu mai poate sluji și care trebuie aruncat. Dar semințele ori amintirea sunetului rămîn. Decenii de-a rîndul, profesorul Rațiu a dat în păstrare studenților partea lui de știință a armoniei tonale, modale sau seriale, pentru ca și ei să o lase mai departe, la rîndu-le studenților lor. în învățămînt nu se moare pe de-a-ntregul. întotdeauna mai rămîne ceva în viață, dacă se caută adevărul. Un profesor de la care
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
și un exeget al fizionomiei fenomenului sonor contemporan, având ca deziderat descoperirea ideilor într-o operă și nu regăsirea operei în unele idei. Dascăl, judecător, animator, educator, mijlocitor, arbitru infatigabil, Adrian Rațiu s-a dovedit a fi artistul cu multă știință și gust, fără prejudecăți și pizme. Mai presus de toate însă el a fost compozitorul unor opusuri ce au trasat anumite cîmpuri de forță în muzica românească: Concert pentru oboi, fagot și orchestră de coarde, Concertino per la Musica Nova
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
de sărbătoare a lunii. Primul argument ce încurajează o astfel de lectură îl furnizează chiar natura celor două personaje ale povestirii, un diavol cu acte în regulă și o vrăjitoare cu state vechi de funcțiune: "de mititică se dedese la știința farmecelor și la meșteșugul vrăjitoriei, și pentru păcatele ei, fusese blestemată să se preschimbe în hodoroagă cerșetoare și să nu-și mai ia înfățișarea ei de mai-nainte decât atunci când o putea păcăli pe dracul, ba încă, și atunci, numa
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
Neîndoios că Omul fără însușiri are un caracter dechis, nedefinit. Există, totuși, o convingere care rămâne necompromisă, necontestată: pentru a actualiza posibilitățile utopice ale umanității, trebuie examinate toate aspectele modernității, de la cele regresive și violente, la opusele lor, arta și știința, astfel încât să se ajungă la identificarea elementelor noi ce vor folosi, asemenea betonului armat, la construirea unei noi societăți.
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
acorda nici un fel de favoruri și că nu avea posibilitatea de a influența mersul lucrurilor în România, nici măcar în asemenea situații punctuale. S-a exprimat public deosebit de critic și de răspicat în momentul în care mari personalități ale gândirii și științei românești au fost eliminate din Academia Română, pentru că nu corespundeau din punct de vedere politic, solicitând reprimirea acestora. A refuzat să gireze cu prezența sau cu numele său organizarea unui festival al muzicii românești de către noii conducători ai breslei compozitorilor, pe
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
a împiedica asemenea acte în interiorul țării. Dar mulți spun că secesionismul catalan este doar „un joc de imagine”, din moment ce „catalanii nu ar putea supraviețui singuri. Sub nici o formă nu se pot finanța în afara statului spaniol”, arată Andrea Balda, specialist în științe politice și relații internaționale la Universitatea „Alfonso X El Sabio”, din Madrid. Un alt referendum pentru independență a dat emoții Marii Britanii și întregii Europe, care au stat cu ochii pe rezultatele consultării populare prin care scoțienii au decis în final
Secesionismul, o „soluţie” primejdioasă () [Corola-website/Journalistic/296293_a_297622]
-
emite factură pentru orice activitate prestată, lucruri de care în multe cazuri românii nu sunt conștienți, ceea ce le provoacă neplăceri cu autoritățile. Xenofobie păguboasă Țările est-europene asigură Germaniei numărul necesar de specialiști angajați în domenii de vârf ca matematică, informatică, științe naturale și tehnologie. Totuși, multe companii care beneficiază de pe urma muncii înalt calificate a românilor arată cu degetul spre xenofobia încă persistentă, în special în landurile estice ale țării. În același timp, și analiștii economici avertizează că zonele unde „reticența față de
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
să se confrunte cu o „scădere devastatoare” a forței de muncă înalt calificate, notează „EurActiv.com”. Un raport realizat de Institutul de Cercetări economice din Köln arată că încă mai este nevoie de 137.100 de lucrători calificați în domeniul științelor naturale sau tehnicii, chiar dacă numărul străinilor care lucrează în aceste segmente a crescut cu 11,3% între 2012 și sfârșitul anului 2014. Raportul menționat confirmă faptul că imigranții din Europa Centrală și de Est, în special Polonia, România și Bulgaria
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
... a însemnat înfometarea cu bună știință a unor întregi populații, execuții sumare și întemnițarea în condiții îngrozitoare, cel mai adesea până la moarte, a milioane de oameni, în lagăre și colonii de muncă. Istoria dramatică a ceea ce este cunoscut sub denumirea generică de „Gulag” începe cu ceea ce
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
și poduri. Acești oameni erau folosiți de asemeni pe post de cobai pentru diverse teste (inclusiv nucleare) sau pentru decontaminări radioactive. În aceleași condiții îngrozitoare au funcționat, pe lângă lagărele de muncă, altele: „șarașka” (laboratoare secrete de cercetare, unde oameni de știință întemnițați dezvoltau în secret noi tehnologii), „psihușka” (închisori pentru izolarea și ruinarea psihică a prizonierilor politici), lagărele speciale pentru copii, pentru invalizi și pentru mame cu minori. Acestea din urmă erau percepute ca neaducătoare de foloase, devenind implicit deseori ținta
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
doi savanți care au adus contribuții de mare importanță la cercetarea limbii și culturii române, au fost siliți să plece din țară din pricina obtuzității și unei rău intenționate aplicări a legilor vremii, lipsind astfel cultura românească de oameni valoroși, devotați științei și culturii naționale. Cioran, Eliade, Ionesco, Vintilă Horia, Enescu sunt doar câteva nume dintr-un val uriaș de exilați din timpul și din perioada imediat următoare celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea adevărate valori intelectuale, exilați care au continuat
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
repere profesionale în toate domeniile vieții sociale și culturale românești. Stau mărturie personalități remarcabile care și-au început drumul la „Matei Basarab”. Se remarcă astfel celebrul architect Ion Mincu, întemeietorul Școlii Superioare de Arhitectură din București, reputatul cercetător în domeniul științelor medicale și director al Institutului „Pasteur” Constantin Levaditi, membru al Academiei din Paris, marele scriitor Duiliu Zamfirescu, literatul de renume Constantin Banu, care a pus bazele revistei „Flacăra”, for de dezbatere ce și-a câștigat un binemeritat renume în peisajul
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
un mare succes de drept internațional, cuprindea, pe lângă concesiuni oneroase de natură economică (fiind doar începutul unui șir lung de astfel de îngenuncheri, care continuă și astăzi), și un codicil secret; o anexă despre care doar Regele Carol I avea știință și conștiință. Nici un alt om politic nu era la curent cu prevederile acestei anexe secrete care, în esență, prevedea angajamentul României de a fi aliatul Imperiului în cazul când acesta ar fi fost atacat de un terț. O alianță militară
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
de ocupație, nu de eliberare a Basarabiei” (2010) și revenirea la prevederea Declarației de Independență, potrivit căreia „limba oficială în Republica Moldova este limba română”, decizie validată de Curtea Constituțională în decembrie 2013. Asemenea hotărâri, care poartă girul autorității Academiei de Științe a Republicii Moldova, au avut rolul de a restabili adevărul istoric și de a contribui la întărirea concordiei în societatea moldovenească Ele rămân, cu certitudine, cuceriri ale dezvoltării democratice și ale parcursului european al Moldovei. În pofida progreselor mai mult sau mai
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
toate... glumesc, adăugându-și termenul de „Național”, „Popular” sau „Democrat”. Să mergem spre alte zări. Ce întâlnim? Tot felul de partide, care de care mai nostime și mai ciudate! Comedianul danez Jacob Haugaard a inventat „Uniunea Elementelor Leneșe cu Bună Știință”, cu care a câștigat sufragiile și a intrat în Parlament pe baza unor promisiuni absurde, de genul „dreptului la impotență” sau al „ameliorării vremii”. Un alt partid a fost coagulat de acrița Gracie Allen, care, în urmă cu decenii, își
Meşteri inventatori de partide by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296357_a_297686]
-
Instituție supremă de cultură și de știință a României, Academia Română, cel mai înalt for al țării, este o entitate recunoscută pentru rolul pe care l-a avut de-a lungul istoriei naționale, dovedindu-se, prin competență și luciditate, un îndreptar al vieții spirituale românești. O trecere în
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
declarată, printr-o lege specială, institut național, sub numele de Academia Română. Ca for de consacrare, pilon important în cercetarea românească și participant activ la viața societății, Academia Română a reunit dintotdeauna personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii. Dat fiind rolul ei major în societatea românească, instituția a fost condusă de reprezentanți de frunte ai științei și culturii, mulți dintre ei și oameni de stat. Ion Heliade-Rădulescu a condus Academia Română în perioada 1867-1870. Se remarcase
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
participant activ la viața societății, Academia Română a reunit dintotdeauna personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii. Dat fiind rolul ei major în societatea românească, instituția a fost condusă de reprezentanți de frunte ai științei și culturii, mulți dintre ei și oameni de stat. Ion Heliade-Rădulescu a condus Academia Română în perioada 1867-1870. Se remarcase în societatea românească drept unul dintre cei mai reputați scriitori, filologi și oameni politici. Considerat uni important ctitor al culturii naționale
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
românească drept unul dintre cei mai reputați scriitori, filologi și oameni politici. Considerat uni important ctitor al culturii naționale (a militat pentru unificarea limbii române), a fost membru fondator al Academiei Române și primul său președinte. Un reprezentant e seamă al științelor exacte, economistul și matematicianul Ion Ghica, a fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. A fost din 1874 membru titular al Societății Academice Române și președinte al acesteia, apoi, după ce instituția a
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
de 11 ani, începând din 1948, l-a avut renumitul biolog și botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent al instituției, fondatorul școlii naționale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator față de desființarea Academiei de Științe din România și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a aflat în
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator față de desființarea Academiei de Științe din România și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a Asociației Oamenilor de Știință din România. Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a aflat în fruntea Academiei Române între 1966-1975, după ce fusese anterior membru titular încă din 1938. Poziția în fruntea celui mai important for al țării venea să încununeze o contribuție
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
Un alt matematician de talie internațională, Miron Nicolescu, s-a aflat în fruntea Academiei Române între 1966-1975, după ce fusese anterior membru titular încă din 1938. Poziția în fruntea celui mai important for al țării venea să încununeze o contribuție majoră la științele exacte mondiale, recunoscută ca atare prin calitatea de vicepreședinte al Uniunii Internaționale de Matematică. Cercetarea științifică românească a fost prezentă la vârful Academiei Române și prin mandatul lui Theodor Burghele, care a condus instituția între 1976-1977. Cunoscut medic chirurg și urolog
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
stat, deținând funcția de ministru al Sănătății. Reputat șef de școală chirurgicală și medic remarcabil, Theodor Burghele a abordat o variată gamă de probleme, atât în cercetare, cât și în diferitele studii publicate. Din aceeași galerie de iluștri reprezentanți ai științei românești face parte și Ionel Haiduc, care a condus Academia Română în perioada 2006-2014, ca pe o recunoaștere a meritelor sale de chimist și profesor. Un moment de certă însemnătate a fost anul 2013, când, în calitatea sa de președinte al
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
pe compozitor alături de cele mai mari genii muzicale ale lumii (Beethoven, Johann Strauss, P. Ceaikovski și mulți alții). Este mândru de originea sa românească, pe care nu și-a renegat-o niciodată. În 2008, la Moscova, când Academia Națională de Științe Cinematografice din Rusia i-a acordat trofeul „Șoimul de Aur”, Eugen Doga declara cu sinceritate: „Eu aparțin spațiului românesc, iubesc Moldova, creez pentru binele ei și nu am fost tentat să renunț la ea nici măcar pentru un colț de Rai
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
dialogului. Și totuși, iată că, pe un asemenea fundal intens nefavorabil și evident neproductiv, la București a avut loc nu demult o reuniune a societății civile pe tema complexă și incitantă a relațiilor româno-ruse. Inițiativa, temerară, aparține Centrului Rus pentru Știință și Cultură, directorului Centrului, doamna Natalia Mujennikova, care au realizat, prin masa rotundă pe tema „Rolul diplomației publice în întărirea relațiilor de prietenie și colaborare dintre Rusia și România”, o performanță de invidiat și de către oamenii politici și diplomați, și
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]