98,632 matches
-
să deschidă calea Catastrofei Finale -, acesta a cerut ca Tyr să-și pună mâna drept garanție Între colții săi; zeul i-a oferit de bunăvoie această garanție și, pentru interesul suprem al tuturor, l-a Înlănțuit Încălcându-și promisiunea și pierzându-și astfel mâna. Deși detaliile nu sunt prea clare, ne aflăm cu siguranță În fața unei tradiții și a unei concepții străvechi. Trebuie să observăm mai Întâi că astfel de mutilări se regăsesc și la personaje din alte mitologii. În Irlanda
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cea a unui personaj din istoria mitică a Romei: Mueius Scaevola. Cum a pus Însă În evidență Dumézil (1997, pp. 198 sqq.), Tyrxe "Tyr" și Scaevola nu au În comun doar pierderea mâinii, ci și faptul că amândoi și-au pierdut-o voluntar și conștient pentru a aduce un beneficiu esențial În folosul comunității. Se creează astfel impresia că la baza acestor mutilări despre care vorbesc toate mitologiile, stă un sacrificiu voluntar al unui zeu salvator. 9. ZEUL CELEI DE-A
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
spus, aici au ajuns atât zeii primei funcții, cât și zeii celei de-a doua. Există Însă o informație care ne ajută să intuim că această unificare nu este foarte Îndepărtată, sau că, cel puțin În perioada istorică, nu se pierduse Încă de tot cunoașterea situației originare. Ne referim aici la un fragment În care Adamxe "Adam" din Brema (Gesta Hammaburgensis Ecclesiae Pontificum, IV, 25-26) descrie templul păgân din Uppsala (cf. Dumézil, 1997, pp. 186 sqq.): Acel popor vestit are un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte”. Unii termeni s-au pierdut. Neculce Întrebuințează acest termen: „Șerban Vodă Cantacuzino voia să scoată din Domnia Moldovei pe Dumitrașcu Cantacuzino, ca să puie În locul lui pe clucerul Constantin Cantemir, un bătrân de 70 ani; acestuia Îi impunea, În schimbul domniei, să nu se atingă de copii
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
că feciorii lui, că nu sunt toți așezați la minte, că o samă sunt cam slobivi”. Termenul caracterizează nu alienarea În sine, ci un comportament slobod, destrăbălat. În sec. al XVIII-lea, acest termen nu se mai utiliza. S-a pierdut și termenul de „Îndrăcire”, termen care ilustra odinioară alienarea. Variante ca: „i-a luat dracul mințile” sau „Îndrăcit”, care „are pe dracul Într-Însul” s-au păstrat În limbajul popular actual, dar mai cu sens schimbat. Cel mai general termen
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
1705 a fost numit Ciorbuli Ali Pașa În postul de mare vizir, Într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: acest infidel sau este nebun sau să știți că În scurt timp Își va pierde mințile. Și aceasta, adaugă el, o deduc din frecvența mișcării a ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale și din suspinarea sa continuă”. Și din acest prognostic s-a adeverit În mai puțin de una sau două
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
teritorii complet noi. Aceasta implică, desigur, și capacitatea de a evalua pericolele și de a prevedea riscurile. Dar cel care se teme de riscuri nu va putea simți savoarea sării vieții adevărate. „Cine vrea să-și păstreze viața o va pierde”, ne spune evanghelia. Și adaugă: „Cine o va pierde pentru mine o va găsi”. Cine nu este gata să-și piardă garanțiile imaginare și firavele sale certitudini nu va putea gusta din adevăratul banchet care este Cuvântul lui Dumnezeu. Pofta
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a evalua pericolele și de a prevedea riscurile. Dar cel care se teme de riscuri nu va putea simți savoarea sării vieții adevărate. „Cine vrea să-și păstreze viața o va pierde”, ne spune evanghelia. Și adaugă: „Cine o va pierde pentru mine o va găsi”. Cine nu este gata să-și piardă garanțiile imaginare și firavele sale certitudini nu va putea gusta din adevăratul banchet care este Cuvântul lui Dumnezeu. Pofta de aventură comportă încă un element: gratuitatea. Cine vrea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
teme de riscuri nu va putea simți savoarea sării vieții adevărate. „Cine vrea să-și păstreze viața o va pierde”, ne spune evanghelia. Și adaugă: „Cine o va pierde pentru mine o va găsi”. Cine nu este gata să-și piardă garanțiile imaginare și firavele sale certitudini nu va putea gusta din adevăratul banchet care este Cuvântul lui Dumnezeu. Pofta de aventură comportă încă un element: gratuitatea. Cine vrea să descopere nu trebuie să încerce să exploateze imediat descoperirea sa. Dacă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
certitudini imutabile, în special cu formulări care nu pot epuiza conținutul experienței în general și al experienței de credință în special. Dacă Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al adevărului și al libertății, nu avem motiv să ne temem că vom „pierde” ceva esențial în timpul călătoriei. Putem pierde numai ceea ce a devenit inutil sau care de mult timp era inutil. Credința se întărește numai în acest exercițiu de lectură riguroasă și în această căutare a unui adevăr puternic. Credința noastră este precum
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
care nu pot epuiza conținutul experienței în general și al experienței de credință în special. Dacă Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al adevărului și al libertății, nu avem motiv să ne temem că vom „pierde” ceva esențial în timpul călătoriei. Putem pierde numai ceea ce a devenit inutil sau care de mult timp era inutil. Credința se întărește numai în acest exercițiu de lectură riguroasă și în această căutare a unui adevăr puternic. Credința noastră este precum trupul nostru. Are nevoie de exerciții
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de imaginația autorilor săi. Istoria biblică este adevărată, nu inventată, nici legendară. Biblia povestește lucruri care s-au întâmplat „cu adevărat”, lucruri pe care credința noastră se poate sprijini cu încredere. Istoria mântuirii este istorie „adevărată”, altfel credința noastră își pierde fundamentul. Personajele despre care ne vorbește Biblia ori au existat ori credem în himere. Este într-adevăr dificil să ieșim din această dilemă. 2. A scrie un roman sau a scrie precum în romane? Ajunși la acest punct, trebuie să
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Israel a supraviețuit încercărilor exilului datorită acestui efort de reflecție teologică. Al treilea aspect Distrugerea Samariei în anul 721 î.C. și apoi cea a Ierusalimului în anul 586 î.C. au fost evenimente dramatice și traumatice. Mulți „și-au pierdut credința”, s-ar spune astăzi, sau cel puțin și-au văzut speranțele spulberate de un Dumnezeu care părea că și-a abandonat poporul la o tristă soartă. Conform unui text din Ezechiel (37,11), mulți dintre deportați erau foarte descurajați
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
spulberate de un Dumnezeu care părea că și-a abandonat poporul la o tristă soartă. Conform unui text din Ezechiel (37,11), mulți dintre deportați erau foarte descurajați și spuneau: „Ni s-au uscat oasele, speranța noastră este distrusă, suntem pierduți”. Is 49,14, care datează din aceeași epocă, pune pe buzele Ierusalimului cuvinte asemănătoare: „Yhwh m-a părăsit, Domnul meu m-a uitat” (cf. și Is 40,27). Pentru a lupta împotriva disperării și a descurajării, Gn 1 pornește de la
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ales, aceasta e intenția care i-a condus pe redactori în scrierea relatărilor patriarhale. Cu mare probabilitate, ultima redactare a acestor povestiri este postexilică, când Israel nu mai avea o țară sa. Conform teologiei clasice a Deuteronomului, Israel și-a pierdut țara pentru că nu a împlinit legea și a „rupt” alianța cu Dumnezeul său (cf. Dt 28). Cauza exilului este infidelitatea lui Israel (cf. 2Rg 17). Mai rămâne vreo speranță pentru Israel? Da, răspund povestirile patriarhale (în redactarea lor finală), pentru că
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
le venea împotrivă (o parte din 14,27-28). La răsărit, israeliții au descoperit cadavrele pe malul mării (14,30). Versiunea aceasta este verosimilă având în vedere existența unui eveniment asemănător cu privire la bătălia de la pârâul Chișon (Jud 4). Acolo cananeenii au pierdut bătălia pentru că li s-au înnămolit carele în câmpia mlăștinoasă din jurul pârâului. Astfel, Debora și Barac l-au înfrânt pe Sisera, generalul lui Iabin, regele Hazorului. Istoria cunoaște și alte victorii asemănătoare ale infanteriei împotriva carelor și a cavaleriei. Viziunea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
când s-a gândit că a ajuns momentul să urmeze la tron tatălui său deja bătrân (1Rg 1,5). Soarta sa nu a fost mai fericită decât a lui Absalom. Succesorul lui David a fost Solomon, nu Adonia, care a pierdut nu numai tronul, ci și viața (1Rg 2,12-25). Solomon a intrat triumfător în Ierusalim, nu pe un car tras de cai, ci pe măgărița lui David (1Rg 38). Măgarul - care pentru noi reprezintă cu totul altceva decât gloria regească
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și utilizarea sistematică a fierului la începutul primului mileniu î.C. a făcut posibilă agricultura pe pământuri până atunci necultivate pentru că instrumentele de fier, mai solide decât cele de bronz, permiteau despădurirea și ararea terenurilor aride. Slăbite, cetățile cananeene au pierdut în final bătălia împotriva acestei „noi generații” care a repopulat țara începând cu partea mai muntoasă. Conform acestei ipoteze, n-ar fi existat nici o „invazie” din afară. Israel nu ar fi venit din pustiu ca să cucerească țara pentru că a fost
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
căi de mijloc: victoriile sau înfrângerile sunt totale. Este pusă în joc viața și moartea, compromisurile și tergiversările sunt excluse. Din acest motiv, dușmanii lui Israel trebuie să dispară complet. După o bătălie, nu există niciun supraviețuitor printre adversari. Cine pierde bătălia moare, numai cine învinge poate trăi. Insist din nou: aceasta este o lege nu a realității, ci a epopeii. Homer în Iliada face la fel. Ne surprinde faptul că găsim aceeași situație în Biblie. Nu ar trebui să fie
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
textului care notează pierderea a circa 200000 de oameni -mai exact 185000 - cifră considerabilă, aproape de negândit pentru acea epocă (la Waterloo, în 1815, toți combatanții erau împreună circa 300000 și au murit aproximativ 48000). Dacă într-adevăr Senaherib ar fi pierdut într-o singură noapte o asemenea armată, nu se înțelege cum a reușit să se întoarcă la Ninive și să domnească acolo încă douăzeci de ani. Pierderea unei asemenea armate ar fi incitat imediat toate provinciile să se răzvrătească și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în „Lumina”, revista Liceului Comercial din Silistra. Tot atunci publică prima poezie în grai aromân, în revista „Armatolii” din București. Urmărit de neșansă, își vede imprimată o culegere de poeme, Înmuguriri, în 1940, dar, în învălmășeala evacuării Cadrilaterului, volumul se pierde la tipografie. Altă culegere, Doruri zăbrelite, alcătuită în închisoare, nu a ajuns să fie tipărită, dispărându-i la locul detenției. Câteva poezii îi apar în Antologie lirică aromână (1975), altă încercare de a-l include în antologia Un veac de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
hiperbolică, cealaltă simplă, delicată și exprimată într-o notă ce se apropie de șoaptă - își dispută întâietatea de-a lungul întregii sale opere, regăsindu-se, într-un chiasm semnificativ, în poemele de celebrare a iubirii universale: „Nimic din ceea ce am pierdut / n-am avut / cu astfel de vorbe trebuie să sfârșească / viața unui om // [...] mă întreb astfel dacă în această / săracă viață am pierdut ceva / și-mi răspund cu barba albă în piept / nu te speria ai pierdut totul ai cucerit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
regăsindu-se, într-un chiasm semnificativ, în poemele de celebrare a iubirii universale: „Nimic din ceea ce am pierdut / n-am avut / cu astfel de vorbe trebuie să sfârșească / viața unui om // [...] mă întreb astfel dacă în această / săracă viață am pierdut ceva / și-mi răspund cu barba albă în piept / nu te speria ai pierdut totul ai cucerit / ceea ce este peste puterile tale / n-ai avut niciodată nimic / dar ce-ți dăruiesc eu cu mâna blândă / cerșetor la marginea lumii // vine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
din ceea ce am pierdut / n-am avut / cu astfel de vorbe trebuie să sfârșească / viața unui om // [...] mă întreb astfel dacă în această / săracă viață am pierdut ceva / și-mi răspund cu barba albă în piept / nu te speria ai pierdut totul ai cucerit / ceea ce este peste puterile tale / n-ai avut niciodată nimic / dar ce-ți dăruiesc eu cu mâna blândă / cerșetor la marginea lumii // vine din instinctul meu paradisiac / al iubirii / acest instinct / nu mai are nevoie de vorbe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
calvinismului, decis să apere puritatea doctrinei de imixtiunile heterodoxe. Convins că limba română este în stare să exprime conceptele teologice și poate servi la oficierea serviciului divin, episcopul nu șovăie să o introducă în biserică, unde slavona începuse a-și pierde supremația. La Râmnicu Vâlcea, ca și la Târgoviște, publică, în românește, scrieri de bază pentru slujbele bisericești. Contribuția sa ține mai mult de prezentarea artistică (ilustrarea cu gravuri, realizarea unor frontispicii, de asemenea majusculele, vinietele, executate în xilogravură). În 1708
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]