9,824 matches
-
Mircea Geoană, președintele unui important partid din România, e foarte atent la cuvinte, nu le aruncă pur și simplu așa, alandala, pentru a le auzi ecoul, cum fac mulți alți politicieni români. Domnia sa nu spune: „Ei, chestia asta mița fost șoptită dețo păsărică“, nu spune nici măcar: „O păsărică mița șoptit lucrul ăsta“. Nu se exprimă colocvial, cu alte cuvinte, evită să dea o atmosferă de cârciumă unei discuții atât de importante. Domnul Mircea Geoană se exprimă elevat, spune: „O păsărică mița
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
dacă o cunosc sau nu, cu toții îi admiră frumusețea și eleganța, acea combinație rară de frumusețe, inteligență și lumină... Ea îi atinge amical mâna stângă, ca și cum ar fi dorit să-l țină de mână și aplecându-se asupra sa îi șoptește ceva. Toată lumea aude cum un telefon mobil cade pe podeaua luxoasă și se sparge în zeci de bucăți. Era telefonul lui. Cu un gest disperat, Ann încearcă să se aplece pentru a-i culege resturile de pe jos, dar John nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pretenții mult mai mari, cum că ar fi fost pregătită de mult în ,,laboratoarele" nu știu cărei puteri mondiale. În general conspiraționistul are o atitudine a-tot-știutoare, imposibil de suportat și mai ales el nu vorbește tare, ,,să nu ne audă ăștia". El șoptește cu aerul că spune adevăruri fundamentale, pe care numai inițiații în tainele mersului lumii le pot cunoaște. Evident că explicațiile sunt false și asta se vede de la distanță, prin simplul fapt că totul este explicabil. De fapt aceasta este caracteristica
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai ales în China și România. O agenție de rating chinezească s-a grăbit să scadă cotația pentru SUA, ca și cum ei ar face regulile în finanțele lumii. Despre ,,ai noștri", ce să mai vorbim! Au început, din nou, să-și șoptească în barbă cu aerul bine cunoscut al celor care știu ei ce spun: "Eee, vedeți?... Tot China o să învingă!... Știam noi!...". Comunistoizii chinezi și români s-au bucurat prea devreme. Declarația amintită nu poate fi judecată decât ca un mijloc
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu valorizează în nici un fel asemenea gesturi. Dimpotrivă! Cel care se pune în asemenea situații traversează un deșert al complicității și răutății într-o lume indiferentă care în loc de un cuvânt de încurajare va prefera să tacă sau cel mult să șoptească pe la colțuri arătându-te cu degetul: ,,Ăsta (sau asta) e ăla (sau aia) care a pârât la presă ... știi ... atunci cu cadourile la Școala 10". Distanța dintre opinia publică de la noi și nivelul gestului este mare. Puțini, o minoritate, vor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
oameni? Au inventat apa caldă? Sau curentul electric? Poate sunt niște genii în economie, laureați ai Premiului Nobel? De fapt, după cum aflăm, unii dintre ei sunt doar soți, amante, amanți, copii sau nepoți. Au pus un afiș politic sau au șoptit o pâră în urechea unui șmecher. Atât și nimic mai mult. Este vreunul dintre ei în situația lui Constantin Stroe care cu îndârjire a păstrat și a relansat în România o întreagă industrie auto? Lui îi datorăm acum aproape 30
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aleea ce coboară către intrare și de pe drumul forestier către Zamora, ce însoțește calea ferată. Acolo se ivește semeață, la buza rîpei, cu turnul rotund înțepînd pădurea, scăldînd în lumină desișul frunzelor de foioase și negurimea brazilor. Înainte de 1989, lumea șoptea prin Cumpătu despre această vilă și numai cîțiva băștinași, bătrîni, nu se sfiau să mai povestească cîte ceva despre Maestru. Întîmplarea face să-i cunosc pe descendenții familiei de la care Enescu a cumpărat terenul, onorabili medici iubitori ai profesiunii. Domeniile
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
Teatru (ITI) prezenta un studiu făcut de Yuri Kordonski, Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc pe Conu" Leonida față cu reacțiunea a lui Caragiale. Sentimentele despre care vorbeam mai sus, pe care nu le pomenesc și nu le înșir, mi-au șoptit că nu pot să nu fiu de față. "Luca, Luca, Lucățel, Băiatul lui Marinel, Cumințel și frumușel, Nu mai e nimeni ca el, Luca, Luca, Lucățel." Rostind în barbă, a cîta oară, aceste vorbe de alint, mi-am amintit în
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
a acceptat să stea la masă cu indivizi de calitatea celor care-au ajuns să-l toarne în presă, președintele nostru își binemerită soarta! Oare dragele sale servicii de informații, pe care le preamărește cu fiecare prilej, nu i-au șoptit nimic în legătură cu reputația trustului ,Ziua"? Nu știu cum se face, dar în preajma mai-marilor țării ajung aceiași și aceiași ,baroni de presă", aceiași și aceiași pescuitori în ape tulburi ce-și spun ,directori de conștiințe" și condeieri de elită. Am să mă refer
Scurt discurs despre zebrificare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11380_a_12705]
-
fi scris aceste rânduri, dacă mai zilele trecute nu vedeam un reportaj tv fără nici un viol, fără vreo crimă sau accident rutier și, în general, fără pic de senzațional. Nu-mi venea să cred... Însăși prietenul meu Haralampy mi-a șoptit cu malițiozitate: - Să mă trezești când se termină vedenia asta... - Adică și tu?, am exclamat parafrazându-l oarecum pe strămoșul (?) Cezar. Da, era un reportaj romantic în care am văzut căzând primele frunze ruginite prea devreme - primele semne ale Toamnei
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]
-
în culori vii și suave, în linii de o delicatețe ireală, viața însăși. Și miracolul întrupării lui Isus. Îngerul cu aripi mari, pastelat colorate, îngerul cu chip de tînăr frumos și pur, se pleacă ușor în fața Fecioarei Maria și îi șoptește taina cea mare. O vestește, o anunță ca pe o regină frumoasă, inocentă, blîndă și înțeleaptă, că este aleasă să poarte în pîntec pe fiul lui Dumnezeu. Viața. Și ea se pleacă ușor, tot cu mîinile împreunate pe piept, ca
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
săli era de doar 12 metri, în loc de minim 30. Neavând spațiu suficient de retragere, Lahovari a fost ,pus la zid". Spada lui Filipescu a intrat 20 de centimetri (!) în corpul adversarului său. Lahovari a murit în brațele valetului său francez, șoptind cuvintele: ,Ils m'ont asassiné." Acest eveniment a declanșat o amplă dezbatere în spațiul public românesc și francez privind oportunitatea și condițiile de desfășurare a duelurilor. În urma acestui duel, fruntașul Partidului Conservator Nicolae Filipescu a fost condamnat la șase luni
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Henric IV, înjunghiat de Ravaillac și a cărui statuie călare de lângă Pont Neuf totdeauna o salut în gând ca pe a unui bărbat politic de geniu, viu, în carne și oase. Dar Bucureștiul? Ce-o fi meritând el? ...Un parastas! șoptește alături de mine râzând onorabilul, venerabilul domn Sacne, marele jurist bucureștean... Nu am avut niciodată idei năpraznice de dreapta. Sătul însă de mizeria noastră de pe malul Dâmboviței, n-o mai tolerez nicăieri. Mi-e greu să privesc, fără o revoltă pe
Materia primă cea mai ieftină by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11368_a_12693]
-
Ministerului Energiei Electrice. Arthur Dumbravă, directorul acestei înjghebări circumstanțiale de tălmăcit în românește manuale de electricitate rusești traduse din limba germană, și unde lucrau doi evrei și doi români, m-a întrebat în trecere, cum mă chema înainte. În loc să-i șoptesc confidențial, Șnabel, am murmurat "tot așa" iar schema s-a redus cu un post. Să fii însă evreu, să n-ai habar, și să o afli nitam-nisam, poate constitui o dramă. Tatei îi trecuse pe la urechi că Tudor Vianu ar
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
Sentimentul acesta de reținere în fața unui cuvânt sau gest asupra căruia nu se mai putea reveni, mi-a fost brusc trezit... de senzația impresionantă pe care am trăit-o în Galeria șoaptelor. La un capăt al galeriei, prietenul meu a șoptit foarte încet o maximă solemnă. Reflectată de-a lungul pereților, maxima solemnă a ajuns până la mine, aflat la celălalt capăt, ca o amenințare asurzitoare rostită cu urlete de vijelie. Iar acum, în aceste clipe ultime de zăbavă... încă o dată s-
Galeria șoaptelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13713_a_15038]
-
într-un moment unic începutul și sfîrșitul unui univers artistic dens și plin de vitalitate, din punctul de vedere al experienței umane, al vieții imediate a artistului, ele reprezintă o încercare dramatică de rămînere în lume și o confesiune emoționantă, șoptită cu o mare discreție și delicatețe. Ca și Luchian, cel care își lega penelul de mîna care nu îl mai asculta, Georgeta Năpăruș, imobilizată și cu mîna grea, se luptă în ultimele sale clipe deopotrivă cu materia din afară și
O expoziție Georgeta Năpăruș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16618_a_17943]
-
Memoriei. Mai știu, de exemplu, că unii, cînd își simt apropiat sfîrșitul, enunță dorinți, cuvinte finale cu un tîlc general pentru toți pămîntenii întîlniți de-o viață... De aceea, tac, nu zic nimic. Stau cu urechea încordată, cînd îl aud șoptind Și totuși se mișcă...Ce-o fi? Probabil că domnul Sache, ca vechi jurist, ca avocat în cine știe ce proces de pe vremuri, înaintînd spre bară, va fi folosit vorbele istorice ale lui Galileo Galilei din iarna medievală cînd dogmele nu admiteau
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
aceasta mai ales unuia care - după cum mărturisește poetul - s-a simțit și se va simți totdeauna mai bine la Slobozia decât la Londra?... De ce, vă întreb, în pragul iernii ce se apropie. Și când, cel mai nimerit ar fi să șoptim împreună cu autorul Democrației naturii, această Indulgență de iarnă: Ferește-mă Domne de cei ce-mi vor binele./.../ de dictatorii încurcați în strunele harfei de cei supărați pe propriile lor popoare acum când vine iarna și n-avem nici ziduri înalte
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
jăluire-adâncă... Au înflorit castanii la Soroca În primăvara plină de-ntristare; Parcă-s policandre verzi în care ard Mii lumânări zvârlite din altare. Nu se deschid ferești ca să-i sărute Ca-n alte dăți, din fiecare casă, În ușile unde șopteau în noapte, Pragul, nu-i prag, e piatră care-apasă. De-aici, din depărtările pe unde Durerea-și poartă-n amintire pașii, Sub volbura de lacrimi ce duc ochii, Aud pe strada mea cum trec vrăjmașii. Au înflorit castanii la Soroca
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
este sfânt!”. El gustase în tinerețe din plăcerile păcatului iar acum, când își dedicase viața lui Isus, multe erau ispitele care-l asaltau; 14 ani s-a luptat cu o anume ispită, iar în primii 4 ani cel rău îi șoptea: „Dumnezeu nu există, încetează să te rogi”. El răspundea: „Chiar dacă aș cădea în nelegiuirea de a ucide pe cineva sau orice alt rău aș face, de la picioarele Domnului meu Isus Hristos nu mă depărtez!!” Ucenicii Domnului Isus pot păcătui, pot cădea
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
cu Basarabia în glas. Un poet mesianic, un poet al tribului său, obsedat de trei mituri: Limba română, Mama și Unitatea neamului. Un poet elegiac, dar, în ciuda fragilității înfățișării sale și a vocii sale - moi și stinse, menite parcă să șoptească o rugăciune, nu să pronunțe propoziții aspre ca vechii profeți - un poet dârz, un cuget tare, un spirit incoruptibil. Mulți i-au înțeles stilul și mesajul, alții i-au reproșat mereu faptul că nu este un poet postmodern. Judecată rea
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
însoțea special la Paphos, am urcat un deal care se ridica semeț - nu departe de țărmul mării - până aproape de vârf, unde se întindea un platou frumos amenajat unde am parcat mașinuța ce ne plimbase aproape în toată insula. Mi-a șoptit fetița mea: „Mami, aici o să-ți placă mult, o să găsești atâția prieteni dragi ție” și mi-a zâmbit îmbrățișându-mă cu dragoste. Imediat mi-am dat seama despre ce este vorba dar, între timp, văzusem și plăcuța indicatoare care ne
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
mișcă, se umplu de știri, de române fluviu,/ de lacrimi și foiletoane, aprige pamflete și reportaje de pe front, de țipetele dezarticulate ale poetului/ cîndva tînăr și genialoid, azi - un raft incert de bibliotecă. ăîncă puțină îți spui, ăîncă puțină îți șoptești, ași ai învinsă/ ziua străbate cu greu, Premiul Nobel pentru pace trișează/ și el anul acesta, firma I.B.M. lansează mașină de scris/ cu cap rotativ,un fel de craniu cu 30-40 de guri./ Ai învins de mult -/ împăratul a fost
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
Marină Constantinescu Moartea unui prieten m-a adus pe aleile Cimitirului Bellu. Căldură anestezia durerea. După ce mi-am luat adio de la prietenul meu, am plecat, cu cîteva lumînări în mînă, spre zona unde se odihnesc actorii noștri. M-am auzit șoptind: "uite-l pe Cotescu, uite-l pe Toma, pe Gina, pe Amza!" Parcă ar fi fost în viață și aș fi adus la cunoștință prezența lor în cotidianul cel mai banal. Cu ani în urmă, frisonam, cei mai mulți dintre noi, dacă
Statia de legătură by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17666_a_18991]
-
parte, fragmente, le știam pe dinafara, începeau astfel: Veritur interea coelum ruit oceano nox... (abea pe urma urmînd cele citate mai sus: involvens umbră magna etc. - între timp cerul se învîrte și noaptea năvălește din ocean... Erau texte și texte. Șoptite după împrejurări mai grele sau mai suportabile. Ce repetăm însă cel mai des în sinea mea în timpul cîte unei cuvîntări lungi plină de slogane, singur-singur, neauzit, nebănuit de nimeni, opunînd textul că o pavăza contra palavragelii ideologice, ieșind, scăpînd din
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]