16,963 matches
-
câteva luni. Am avut tot felul de contracte temporare; banii nu mă interesau prea mult, și nici n-am vrut să-mi asum obligații pe care nu le poți schimba. Să fiu tot timpul... S.A.: ...adică să intri în industria academică occidentală, cu salarii bune, dar și obligații împovărătoare... M.I.: Da, pur și simplu n-am vrut. Nu că n-aveam deloc nevoie de bani, dar banii au devenit în anii ’90 o problemă mult mai marginală decât în anii ’80
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
pe Scholem XE "Scholem, Gershom" , un om pe care îl vedea la Eranos XE "Eranos" în fiecare an? Nu pot să analizez acum ce era Eranos și ce se întâmpla acolo - și despre asta pot să scriu un capitol. Viziunea academică este că oamenii stăteau la Eranos tot timpul, vorbeau și schimbau tot felul de note între ei, știau perfect ce s-a spus. Asta este însă o utopie. Deci ce se petrecea la Eranos? Scholem XE "Scholem, Gershom" , cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
fost în sală, n-a fost în sală, nu se știe, dar era pe-acolo. La Eranos ai timp să vorbești. Cum s-a întâmplat că el n-a auzit asta? Asta e o problemă colosală din punct de vedere academic. Nu cred că Eliade XE "Eliade, Mircea" a vorbit cu Scholem XE "Scholem, Gershom" despre asta. Nu cred că Scholem XE "Scholem, Gershom" a știut despre asta. Scholem XE "Scholem, Gershom" a murit în ’82, am avut o conversație cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Este imposibil să-mi imaginez că nu există așa ceva. Că nu este citat Eliade XE "Eliade, Mircea" sau că nu figurează la indice. Dar nu știu, de fapt, de ce Eliade XE "Eliade, Mircea" a devenit așa de invizibil în spațiul academic. Că nu e invizibil în librării. Eu cred că e vorba și de schimbarea structurală de la generalism la specialitate. Este și problema dosarului politic. Dar în America evreii nu se prea interesează de asta, nici măcar evreii profesori universitari. Pentru ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
am visat la Universitatea din Iași. S.A.: Sigur, Sorbona e o parte din carieră, pe când Universitatea din Iași face parte dintr-un orizont fantasmatic. Deci ți-ai împlinit, mergând la Iași, o fantasmă. E mult mai mult decât un proiect academic... M.I. Așa este! N-am avut nimic scris dinainte, am făcut tot felul de exerciții mentale: cum o să fie, cum o să mă fac înțeles. Și, nu știu cum, am supraviețuit primei prelegeri. Apoi încă o dată și încă o dată. După vreo două zile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
în chilie când dormea. Era în... S.A.: ...ân pridvor. M.I.: Da, și acolo am avut o conversație de vreo două ore. Pentru mine a fost foarte interesant. Asta era ceva din alt veac, dintr-altă planetă. Nu-i ceva interesant academic, ce mi-a spus el despre isihasm știam și eu, nu era informație, dar... Ce-am discutat? L-am întrebat cum este pentru el isihasmul, nu ce este isihasmul. Și mi-a povestit cum a fost în peșteră ani după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
XE "Culianu, Ioan Petru" a fost decisiv elementul structural. Deschiderea sa cosmopolită nu e neapărat o reacție la Eliade XE "Eliade, Mircea" , nu ține decisiv de faptul că era mult mai tânăr, mult mai deschis, mai interesat de mica politică academică, de rolul său de educator și mentor etc. Dacă analizăm modul în care Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" l-a văzut pe Eminescu, aprecierea mea se susține. Exegeza lui e mult mai universală decât era de fapt opera atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
familie trecută prin Holocaust într-un mod foarte dur - asta creează sigur dimensiunea imediată a vieții mele. Chiar dacă n-am experiența cea mai directă, sau n-am avut-o într-un mod mult mai puternic. Eu cred că și studiul academic al Cabalei este influențat într-un mod foarte pregnant de Holocaust. Cred că există momente foarte importante în istorie. Nu pot să pun degetul exact. Nu vorbesc acum într-un mod general că există desigur o traumă, vorbesc de cazuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
accident, că eu m-am însurat cu cineva care vine din Bucovina și are toate amintirile de familie legate de Transnistria și Auschwitz. Dar chiar dacă uit pentru un moment de afacerea personală și mă uit acum în lumea, să spunem, academică. Ce se întâmplă? E influențată într-un mod direct. Dar nu pot să spun că atitudinea mea e mai relaxată, ci că tensiunea mea e o altă tensiune decât a lor. Dar nici nu pot să spun că ei nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
văd, știu eu, imensitatea fenomenului. Asta e una, să vezi imensitatea, dar să subscrii în mod absolut la o viziune și să devii total omogen e alta. Cred că și din punct de vedere personal, și din punct de vedere academic, există o problemă, o problemă dublă; și nu mai e o problemă personală, ci o problemă academică. Dacă rămâi cu un singur unghi și vezi tot timpul că totul este mesianism și totul este teorie despre rău... Sunt cercetători care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
la o viziune și să devii total omogen e alta. Cred că și din punct de vedere personal, și din punct de vedere academic, există o problemă, o problemă dublă; și nu mai e o problemă personală, ci o problemă academică. Dacă rămâi cu un singur unghi și vezi tot timpul că totul este mesianism și totul este teorie despre rău... Sunt cercetători care scriu despre rău în Cabala, toată viața lor scriu numai despre asta. Ce pot să fac? Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
securiștii și activiștii din Facultatea ieșeană. Un intransigent care își etala cărțile pe masă, un independent care nu făcuse târgul cu diavolul devenea prea incomod și trebuia eliminat. Aceasta cu atât mai mult cu cât se opusese pe față carierismului academic pe bază de dosar și de bună colaborare cu „organele”. Momentul 1989 le oferea ocazia nesperată a „reparației”. Invidia și ura i-au dus la ideea exterminării morale și chiar fizice a celui pe care, la un moment (și numai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a fi găsit și la fostul nostru profesor, Constantin Ciopraga, căruia studenții îi puneau în seamă următorul dialog: „ - Noi suntem tineri... noi nu știm nici să iubim... Cum ar trebui să iubim, tovarășe profesor?” Dascălul ar fi răspuns scurt: „ - Decent, academic și urban!”, fiind astfel sugerată masca unui rol cultural pe care C. Ciopraga a știut să-l joace impecabil. Tot pe atunci, autorul monografiei Calistrat Hogaș a primit o „scatoalcă” de la G. Călinescu (în revista „Contemporanul”), dar, spre mirarea noastră
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
securiștii și activiștii din Facultatea ieșeană. Un intransigent care își etala cărțile pe masă, un independent care nu făcuse târgul cu diavolul devenea prea incomod și trebuia eliminat. Aceasta cu atât mai mult cu cât se opusese pe față carierismului academic pe bază de dosar și de bună colaborare cu „organele”. Momentul 1989 le oferea ocazia nesperată a „reparației”. Invidia și ura i-au dus la ideea exterminării morale și chiar fizice a celui pe care, la un moment (și numai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a fi găsit și la fostul nostru profesor, Constantin Ciopraga, căruia studenții îi puneau în seamă următorul dialog: „ - Noi suntem tineri... noi nu știm nici să iubim... Cum ar trebui să iubim, tovarășe profesor?” Dascălul ar fi răspuns scurt: „ - Decent, academic și urban!”, fiind astfel sugerată masca unui rol cultural pe care C. Ciopraga a știut să-l joace impecabil. Tot pe atunci, autorul monografiei Calistrat Hogaș a primit o „scatoalcă” de la G. Călinescu (în revista „Contemporanul”), dar, spre mirarea noastră
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ar fi fost posibilă, bineînțeles, fără participarea studenților din modulul de la Universitatea din A Coruña, ale căror reacții au servit la rafinarea diverselor versiuni ale lucrării. Proveniența lor, atât din țări din cadrul cât și din afara Uniunii Europene, precum și din medii academice diverse, ca dealtfel participarea lor activă la seminarii, mi-au facilitat munca. De asemenea au colaborat și studenții universităților Alexandru Ioan Cuza din Iași și Ștefan cel Mare din Suceava, cărora am avut oportunitatea de a le prezenta capitole din
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
sunt juriști cu competențe recunoscute". Așadar, guvernele naționale au de ales nu numai dintre judecători, procurori și înalți funcționari, ci și dintre avocați de prestigiu și academicieni. Guvernele prezintă un interes mai mare pentru aceștia din urmă, așa-zișii "judecători academici", datorită creativității de care dau dovadă în interpretarea Legii. Însuși judecătorul Mancini a recunoscut că dispozițiile Tratatului cu privire la securitatea funcțiilor membrilor Curții pot fi considerate cel puțin ciudate dacă ar fi să le comparăm cu normele care guvernează alte tribunale
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
mai uzuală în anii 90, o dată cu dispariția "consensului permisiv" și apariția opoziției populare în ratificarea Tratatului de la Maastricht. Începând de atunci, expresia este folosită pe scară largă, atât de către grupurile de interes, partidele politice și cetățeni, cât și în domenii academice și presă (Hix, 2008). Totuși, în ciuda generalizării acestei expresii, perspectivele asupra presupusului deficit democratic al Uniunii Europene sunt variate, iar în următoarele secțiuni vom încerca să le rezumăm pe cele mai importante. Teza absenței unui "demos" Prima critică la adresa democrației
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
o schimbare epocală a sistemului internațional". Încercând o sistematizare a celor de mai sus, afirmăm cu îndrituire că ne găsim în fața unei lucrări de pionierat în literatura românească de specialitate, densă în conținut, scrisă într-un limbaj ales, propriu domeniului academic al Relațiilor Internaționale. Vasile Vese Introducere Lucrarea de față își propune să identifice, din perspectivă constructivistă, implicațiile promovării conceptului de securitate umană la nivel internațional. Actualmente nu s-a ajuns la un consens real cu privire la cum trebuie înțeles acest concept
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
care s-au produs, ineficiența și eșecul în a produce generalizări pe temeiul evenimentelor specifice și modele teoretice pe baza datelor empirice. Invers, în viziunea istoricilor, disciplina relațiilor internaționale era susceptibilă, în cel mai bun caz, să ofere o glosă academică a afacerilor internaționale curente ori, și mai rău, să rămână angajată în nesfârșite și sterile speculații teoretice asupra sistemelor internaționale, speculații care n-aveau nici o relevanță în ceea ce privește complexitatea lumii reale.95 Astăzi se apreciază că identitatea culturală, aplicată la istoria
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fost cazul în tradiția pozitivismului juridic a lui Hans Kelsen în care legea are autonomie, fiind separată de universul moral sau politic care o înconjoară. În privința legitimității, Ian Clark este de părere că aceasta reprezintă un concept cheie pentru disciplina academică a relațiilor internaționale și o caracteristică distinctivă a practicii relațiilor internaționale. 122 Legitimitatea joacă un rol fundamental în desfășurarea relațiilor internaționale, chiar dacă multe texte standard nu o menționează (ex. Kenneth Waltz). Principiile centrale ale legitimității exprimă acorduri sociale rudimentare cu privire la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
din credințe colective în privința definirii grupului și a membrilor care îl compun. Înțeleg identitățile ca fiind relevate prin practicile sociale, dar și în atitudinile politice, modelate de structurile sociale sau geografice și de contextele naționale.219 Diverși analiști și discipline academice diverse nu au aceeași părere vizavi de modalitățile de localizare și de măsurare a identității. Ar trebui găsită în instituțiile europene, în abilitatea acestora de a stimula și de a dezvolta o accepțiune a ceea ce înseamnă să fii european? Sau
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
consensului cu privire la acest subiect. Pluralitatea definițiilor și abordărilor identității se intersectează cu "angajamentele" epistemologice și metodologice predominante din disciplina relațiilor internaționale, fapt ce demonstrează că acest concept trebuie regândit și reanalizat pentru a putea servi obiectivelor de cunoaștere specifice disciplinei academice a relațiilor internaționale, altfel ar putea fi cauza problemelor care decurg dintr-o înțelegere prea îngustă (în acest sens Barry Buzan atrăgea atenția că un concept simplist constituie o asemenea barieră în calea progresului încât aproape că ar putea fi
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu se putea înțelege adecvat mediul de securitate internațional, în care securitatea unei persoane, a unei comunități, a unei națiuni depinde de decizia multora, instituțiile de securitate trebuind să găsească noi moduri de securizare.412 Astfel, la mijlocul anilor 90, discuțiile academice se centrau pe problematica "aprofundării" și "extinderii" semnificației securității și aducerea de noi obiecte de referință ale acesteia.413 Deși chestiunea privind extinderea conceptului de securitate avea potențialul să figureze în agenda studiilor strategice cu mult timp în urmă, nu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o a treia direcție: transformarea sistemică în care relația dintre statele-națiune suverane și instituțiile internaționale trebuie să se schimbe fundamental.426 Această schimbare paradigmatică susținută la cele mai înalte nivele din ONU a reflectat și preocupările unei părți a comunității academice de a redefini și de a lărgi semnificația securității, care a înțeles că un concept simplist de securitate constituie o asemenea barieră în calea progresului încât aproape că poate fi considerat ca făcând parte din problema în sine.427 Cercetători
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]