9,818 matches
-
a dovedit că politica lor este neproductivă. La originea problemei stă o falsă metaforă, lupta împotriva terorii, care, deși a afectat grav poziția noastră în lume și a pus în pericol societatea deschisă pe care o avem, este totuși general acceptată ca o reacție firească la evenimentul de pe 11 septembrie. Voi prezenta în amănunt răul produs, arătând că a fost în mare parte cauzat voluntar, printr-o interpretare voit greșită a realității. Nu putem remedia dezastrul până nu abandonăm această falsă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
este în mare măsură prost înțeleasă. Mulți comentatori afirmă că eu nu fac decât să spun în cuvinte frumoase ceea ce e evident. Dar acest lucru nu poate fi adevărat, deoarece cadrul meu teoretic este în conflict cu alte teorii general acceptate, cum ar fi cea care afirmă că piața financiară tinde spre echilibru, iar interpretarea pe care am dat-o unor situații particulare, cum ar fi lupta împotriva terorii, contrazice curentul dominant. Influența lui Karl Popper Am fost influențat în filosofia
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Unele dintre chestiunile pe care le discut au fost analizate în detaliu. Conceptul de autoreferențialitate i-a preocupat pe filosofi din cele mai vechi timpuri. De asemenea, teoria actelor vorbirii își anume faptul că vorbirea constituie acțiunea) a fost larg acceptată. Totuși, consider că mecanismul de feedback în ambele direcții pe care îl numesc reflexivitate nu a fost suficient discutat. Problema morții Pentru a vedea dacă schema conceptuală pe care am propus-o poate avea același înțeles și pentru alții, intenționez
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
îl făcea pe om stăpân pe teritoriul respectiv. Orizontul rațiunii părea nelimitat. Doar odată cu progresul cunoașterii am descoperit că rațiunea are limite. Reflexivitatea este o descoperire relativ recentă - dacă poate fi numită astfel - și e departe de a fi general acceptată. Democrația americană se bazează pe separarea puterilor, nu pe recunoașterea faptului că adevărul absolut ne este inaccesibil. Dimpotrivă, preambulul Declarației de Independență afirmă: „Considerăm aceste adevăruri drept grăitoare”. Mai departe, descrie în detaliu condițiile unei societăți deschise, dar justificarea lor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
suveranitatea aparține poporului, care o încredințează guvernului; când guvernul abuzează de încrederea acordată și încalcă drepturile omului, comunitatea internațională are responsabilitatea de a proteja poporul respectiv. Doctrina a început să câștige popularitate printre membrii Organizației Națiunilor Unite, nefiind însă unanim acceptată. Ea pune două probleme. în primul rând, cine face parte din comunitatea internațională? în al doilea rând, doctrina se aplică doar în cazul unor violări grave a drepturilor omului. Ce putem face în cazuri mai puțin grave și care mai
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
să producă arme nucleare, dar le este acordat „dreptul inalienabil” de a avea tehnologie nucleară benignă. în practică, cele trei state îIndia, Pakistan și Israel) care nu au semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară au ajuns să dețină un statut nuclear acceptat. India și Pakistanul au fost ostracizate o vreme, după care lumea a acceptat faptul împlinit. Același proces poate avea loc în cazul unor state care se retrag din grupul țărilor semnatare ale Tratatului, așa cum a făcut Coreea de Nord și cum ar
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
evită distincția, însă are enorm de pierdut de pe urma acestei simplificări. Dacă nu există nici o diferență între gândire și realitate, cum putem distinge între adevărat și fals? Un enunț este inacceptabil doar dacă nu e conform tradiției dominante. Perspectivele tradiționale trebuie acceptate automat, deoarece nu există un criteriu pentru a le respinge. Lucrurile sunt așa cum par a fi: modul de gândire tradițional nu merge mai departe, neputând stabili relații cauzale între diverse evenimente, pentru că ele s-ar putea dovedi fie adevărate, fie
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
propriului punct de vedere. Această condiție va fi îndeplinită doar dacă democrația duce, într-adevăr, la rezultate pozitive. Avem aici o relație circulară: democrația poate servi drept ideal doar dacă este eficientă și poate fi eficientă doar dacă e general acceptată ca ideal. Această relație trebuie să evolueze printr-un proces reflexiv în care realizările democrației consolidează democrația și viceversa. Democrația nu poate fi impusă printr-un decret. Asemănarea cu știința este izbitoare. Convenția obiectivității și eficiența metodei științifice sunt, de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
publice menite să mențină stabilitatea, concurența și așa mai departe sunt în contradicție cu principiul laissez-faire. Unul din ele trebuie să fie greșit. Secolul al XIX-lea poate fi numit o epocă în care principiul laissez-faire constituia forma economică general acceptată și chiar dominantă într-o mare parte a lumii. Evident, nu era caracterizată de echilibrul teoriei economice, dar economia progresa rapid, se inventau metode noi de producție, se dezvoltau noi forme de organizări economice și frontierele activității economice se extindeau
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
o altă sursă decât individul. Originea ei poate fi tradiția sau o ideologie care a reușit să își câștige supremația asupra altor ideologii. în oricare situație, aceasta este declarată arbitrul suprem în cazul opiniilor conflictuale: cele care se conformează sunt acceptate; cele divergente - respinse. Alternativele nu trebuie cântărite: fiecare alegere este deja făcută. Nici o întrebare nu rămâne fără răspuns; spectrul amenințător al incertitudinii e înlăturat. Modul de gândire dogmatic are multe în comun cu cel tradițional. Postulând o autoritate care este
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
supusă îndoielii sau problematizării. însă tocmai lipsa simplității îl diferențiază de modul de gândire tradițional. Lipsa schimbării este un fapt universal acceptat în modul de gândire tradițional; în cel dogmatic, e un postulat. în locul unui singur punct de vedere general acceptat, există mai multe interpretări posibile, dar numai una dintre ele corespunde postulatului. Celelalte trebuie să fie respinse. Ceea ce complică lucrurile este faptul că modul de gândire dogmatic nu poate admite că impune un postulat deoarece aceasta ar submina autoritatea incontestabilă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
aceasta din urmă trebuie să aibă prioritate. Astfel, arii tot mai largi de activitate pot intra sub controlul său. Cealaltă trăsătură a dogmei este rigiditatea. Modul de gândire tradițional este extrem de flexibil. Cum tradiția este eternă, orice schimbare este imediat acceptată nu doar în prezent, ci ca fiind ceva care a existat din cele mai vechi timpuri. Nu putem spune același lucru și despre modul de gândire dogmatic. Doctrinele sale oferă un reper în funcție de care să judecăm ideile și acțiunile. Prin
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
unității sociale și realitatea exploatării de clasă. Pentru a o elimina, este nevoie de explicații sofisticate care, prin definiție, contrazic faptele. Principala sarcină și criteriul de succes al autorității conducătoare este impunerea universală a ideologiei. Cu cât este mai larg acceptată, cu atât se diminuează conflictul dintre interesul colectiv și politicile urmărite în realitate - și invers. în cel mai bun caz, sistemul autoritar poate face mari progrese spre restabilirea armoniei pașnice a societății organice. Mai adesea, trebuie însă impus un anumit
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
a bărbaților să se ocupe de treburile casei? • Este mai mult de datoria bărbaților decât a femeilor să aducă bani în casă? arată, la nivelul judecăților care au premers unor astfel de surprinderi ale realității, faptul că există constatări larg acceptate, după care rolurile femeilor sunt definite prioritar în spațiul privat, unde au îndatoriri multiple, iar rolurile bărbaților se configurează preponderent în sfera publică, de unde atrag resurse pentru familiile lor. În aceste întrebări există o anume neutralitate afectivă, iar ceea ce atrage
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
p. 281). În România, femeile intrate în politică au adoptat modele comportamentale bărbătești, respectiv, pe lângă ideologia politică, au adoptat și patriarhatul drept supraideologie. Atitudinile și valorile politicilor promovate au fost masculinizate 1. Chiar în ciuda acestor „împrumuturi”, femeile sunt cu greu acceptate (mai curând tolerate) în politica românească, după cum afirmă și Rodica Stănoiu: „Viața la Senat: domnii colegi nu ne salută, iar domnii ziariști pun întrebări gastronomice” (Popescu, 1998, p. 106). Însă doar simpla creștere numerică a femeilor nu este sinonimă cu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
însă de la ideea că, în ciuda existenței unor diferențe între femeile din România, ele sunt unite de anumite nevoi pe care le resimt o mare parte dintre ele. Așadar, ce sunt aceste interese de gen? Cum pot fi ele identificate? Definiția acceptată astăzi în literatura de specialitate ca fiind îndeajuns de largă pentru a cuprinde o varietate de teme este aceea a Maxinei Molyneux, din studiul său despre situația femeilor din Nicaragua din 1985. Astfel, Molyneux apreciază că interesele de gen sunt
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
schimbată rapid ca timp, și fără costuri suplimentare pentru orice altă marfă. O marfă nu poate fi considerată monedă dacă schimbul pe care-l înlesnește nu se produce instantaneu și dacă există costuri legate de acest schimb. Atunci când devine general acceptat, mijlocul de schimb poartă denumirea de "ban""348. Autorul citat pune în evidență și caracterul natural al apariției monedei marfă, datorat în primul rând rolului pe care aceasta îl joacă în viața oamenilor: "Pentru a fi adoptată spontan 349 ca
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ne-o prilejuiește afirmația lui Karl Menger, conform căreia moneda este la origine o instituție socială independentă și nu una de stat. În judecățile sale despre monedă, Menger pleacă de la constatarea că unele mărfuri au devenit "medii de schimb universal acceptate"378. În acest sens, vorbind despre bani se întreabă: Sunt banii un membru organic al lumii mărfurilor, sau reprezintă o anomalie economică? "379 . Este cert că apariția banilor este un proces îndelungat, desfășurat pe mai multe mii de ani, în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cheltuielile pentru transformarea sa în lichiditate maximă sunt egale cu zero; - timpul este acceptat de părți; - nivelul de risc în perioada luată în discuție a transformării, până la lichiditate maximă, este egal cu zero. În legătură cu timpul de stingere a unei creanțe acceptat de către părți, revenim la cele spuse de Keynes. Aceasta ar fi de o oră, sau de o zi sau de trei luni. Discutăm aici despre un termen mediu acceptat în economie, de amânare de plată, pe baza căruia funcționează ceea ce
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monedei pe care le-au dat economiștii români, le amintim pe cele ale lui Kirițescu și Silviu Cerna. Ultimul definește moneda ca fiind "un instrument tehnic de eliminare a inconveniențelor trocului"428 sau "ansamblul mijloacelor de plată, adică totalitatea activelor acceptate unanim, pretutindeni și în mod permanent pentru stingerea datoriilor născute din schimbul de bunuri și servicii"429. Costin Kirițescu arată că: "banii sunt o denumire generică pentru toate felurile de monede și semne de valoare. Banii reprezintă un instrument social
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bani se rezolvă în mod natural și firesc, fiecare fiind îndestulat din fructele muncii în funcție de modul în care se înscrie în ceea ce numim performanța, viteza și expansiunea lumii economice. Este vorba aici despre faptul că îmbogățirea este un lucru firesc, acceptat, dezirabil și dorit de către individ și societate. Suma averilor indivizilor duce la averea colectivă. Pe de altă parte și în lumea liberă există ceea ce Galbraith a numit acceptabilitatea socială a îmbogățirii sau măsura în care comunitatea acceptă statutul de om
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
anume, Îngenuncherea Domnului. Acum, scrie evanghelistul, „a intrat Satana În Iuda, cel numit Iscariotul, care se număra printre cei doisprezece (exact: care era din numărul celor doisprezece)”. La ceilalți doi sinoptici decizia lui Iuda intervine imediat după unctio Bethaniae. Risipa acceptată, ba chiar binecuvânată de Isus, Îl va fi Împins pe ucenic să-i caute pe arhierei și să le propună predarea Învățătorului său. Luca are alt scenariu. Unctio se află În cu totul alt loc din Evanghelie și are o
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
proprie, În vreme ce Crainic propune o viziune hermeneutică mult mai vastă și, aș spune, mai cultural-inteligentă, asupra tradițiilor creștine În general și asupra tradițiilor patristice În particular. II Stăniloae nu era „specialist” Într-un anumit Părinte. Îl interesau toți Părinții greci acceptați oficial de Biserică, pentru că ei alcătuiesc, laolaltă, Tradiția ortodoxă. Lista traducerilor sale patristice este impresionantă. În afara celor douăsprezece volume ale Filocaliei (ale Filocaliei sale), despre care voi vorbi numaidecât, ea conține autorii și titlurile următoare, În ordine cronologică : Grigore Palamas
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
care Îi favorizează apariția. Această reorientare a antirasismului presupune că vom atribui rasismul mai puțin Înclinațiilor proprii unui individ (sau unui grup) și mai mult factorilor de situație. Există destul de mulți indivizi care, În anumite contexte, par „rasiști”, conform criteriilor acceptate ca definitorii pentru ceea ce Înseamnă a fi „rasist”: acesta nu este Însă un motiv pentru a le aplica o etichetă, pentru a-i Închide pentru totdeauna În Închisoarea presupusei lor „naturi corupte”, pentru a-i reduce la starea de reprezentanți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acesteia, așa cum sugerează adepții unei abordări universaliste. Cultura de Întreprindere, definită ca modul de gândire și de acțiune obișnuit și tradițional, Împărtășit În mai mică sau mai mare măsură de toți membrii colectivului de muncă și care trebuie Învățat și acceptat, cel puțin În parte, de către nou-veniți (Jaques, 1972), este sinonimă cu un factor de excelență, rămânând În același timp modul privilegiat de rezolvare a problemelor de adaptare și de integrare. Patrimoniu de referință ce corespunde unui imperativ legat de viitor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]