10,371 matches
-
Ortodoxie, ar fi putut ceda călugărilor spre locuire fosta curte nobiliară, demodată ori devenită inutilă. Strâns legată de destinele Cândeștilor, aflați în plin proces de maghiarizare, istoria mănăstirii cu greu poate fi urmărită după mijlocul secolului al XVI-lea. Profanarea altarului printr-o inscripție zgâriată în anul 1592 ar reprezenta un indiciu temporal referitor la sfârșitul funcționării acesteia. Absența straturilor de văruială ar duce la concluzia că lăcașul a fost pur și simplu părăsit, fără să fi fost preluat anterior de
Biserica cnezilor Cândea din Suseni () [Corola-website/Science/326722_a_328051]
-
ea aparține artei moldovenești din vremea lui Ștefan și Rareș, chiar dacă amestecul formelor arhitecturale din Moldova și Transilvania în chiar structura construcției îi dau un caracter de unicat. Planul treflat (triconic) cu abside laterale semicirculare, împărțit în naos, pronaos și altar, o face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta transilvăneană. Bolțile cu nervuri de piatră, cum o dovedesc consolele de pornire păstrate încă în pereți
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
și Transilvania în chiar structura construcției îi dau un caracter de unicat. Planul treflat (triconic) cu abside laterale semicirculare, împărțit în naos, pronaos și altar, o face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta transilvăneană. Bolțile cu nervuri de piatră, cum o dovedesc consolele de pornire păstrate încă în pereți, acoperișul altarului în boltă stelară, pe nervuri, chenarele ferestrelor și ușilor vădesc, de asemenea, o influență
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta transilvăneană. Bolțile cu nervuri de piatră, cum o dovedesc consolele de pornire păstrate încă în pereți, acoperișul altarului în boltă stelară, pe nervuri, chenarele ferestrelor și ușilor vădesc, de asemenea, o influență a goticului transilvănean, datorată participării unor meșteri autohtoni - poate bistrițeni - la construcția ei. De remarcat portalele specific moldovenești, în arc frânt pe fațada vestică și dreptunghiulare
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
castrului de la Cășeiu. Fragmente din monumente funerare romane, cu frânturi de inscripții neinteligibile se mai văd încă în zidurile bisericii. Astfel, pe un fragment din colțul nord-vestic se poate citi:”(DJM//...RCELL BRITA//...XLV//...ARIA... IXETAVR//)”. În partea vestică a altarului se află un alt fragment cu inscripție: “D.M. LASA .EQST AVR, TSINTA VIX XXXI AVR. AE” În interiorul bisericii există câteva fragmente de reliefuri romane. Biserica nu are pisanie. Pictura veche nu se păstrează, ci doar un mic fragment de pictură
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
cu inscripție: “D.M. LASA .EQST AVR, TSINTA VIX XXXI AVR. AE” În interiorul bisericii există câteva fragmente de reliefuri romane. Biserica nu are pisanie. Pictura veche nu se păstrează, ci doar un mic fragment de pictură în partea de apus a altarului, deasupra proscomidiarului, reprezentând chipul unui sfânt. În 1717, potrivit unei tradiții, biserica a fost distrusă de tătari și “refăcută abia după un sfert de veac” - scrie Kádár în monografia sa. Informația este aproximativă, întrucât biserica nu era refăcută nici în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
și datează, probabil, cel mai devreme la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. În pereții bisericii, la interior și exterior, apare cărămidă de la reparațiile ulterioare. Sub tencuieli sunt multe sgrafitte. Pe latura de SE a altarului, pe primul strat de tencuială, se citește printre alte nume (subl.n.) “Ermonah Antoni Mol(doveanu)Vleat 7227 (1718)”. Se mai disting anii 7100 (1592) și 1735. La început biserica a fost tăvănită, urmele grinzilor de susținere a tavanului fiind
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
Antoni Mol(doveanu)Vleat 7227 (1718)”. Se mai disting anii 7100 (1592) și 1735. La început biserica a fost tăvănită, urmele grinzilor de susținere a tavanului fiind vizibile în pronaos și naos. Bolta pe nervuri a fost realizată doar în altar. Într-o fază ulterioară au fost executate în naos și pronaos bolți semicilindrice din lemn. Cercetările din perioada 13-28 octombrie 1971 au dus la identificarea unor morminte în interior, uneori suprapuse, dar fără material care să susțină datarea. Cercetările din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
la Putna, poate chiar episcop sau mitropolit înainte de a ajunge episcop la Vad, Anastasie, unul din oamenii de încredere a lui Petru Rareș era cunoscător de limbi străine, diplomat abil și oștean curajos care își împărțea priceperea și vremea între altar și câmpul de luptă, între meditație și negociere, între vizite canonice și misiuni diplomatice. În toamna anului 1529 a participat alături de pârcălabul Ciceului, Simeon Dracșin, și de vistiernicul Toma la asediul cetății Bistrița, fiind unul dintre cei care au negociat
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
Nu se știe de ce, dar averea dobândită de-a lungul veacurilor începe a se irosi. Proprietățile acesteia se vând rând pe rând pentru a putea face reparațiile necesare bisericii. În anul 1838 cutremurul a deteriorat destul de mult biserica. Zidul de la altar era crapat în multe locuri, din când în când cădeau cărămizi din turlă, așa că în anul 1849 biserica se închide definitiv, nemaiputându-se repara. ] În anul 1861 Cezar Boliac face un raport către Ministerul Cultelor în care arată jalnica situație
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
și Biserica Domnească din Curtea de Argeș. Dimensiunile probabile erau de peste 30 de metri lungime și 15 metri lățime. Naosul avea forma crucii grecești, cu bolțile desemnate în interior și în exterior, pe acoperiș, de unde rezultau și cele două frontoane laterale rotunjite. Altarul avea două abside laterale înalte până la cornișa principală, în loc de a fi joase, ca la biserica nouă, care se inspiră în această privință după bisericile bizantine din Orient. Pronaosul nu poate fi precizat din vechile fotografii. Peste ele se ridicau două
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
Planul clădirii actuale este dreptunghiular în cruce greacă, cu arcade oarbe caracteristice. Turlele mărețe se înalță desăvârșind perfecțiunea generală a monumentului. Biserica actuală este lungă de 34,65 m, lată de 16m. Lungimea este măsurată din centrul absidei principale a altarului până în partea de răsărit a pridvorului. Temelia este din blocuri de piatră de calcar paralelipipedice, neegale și e înaltă de 2,30 m. Corpul clădirii este de la temelie în sus format din zidărie de cărămidă aparentă alternând cu blocuri de
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
din blocuri de piatră cu un ornament simplu. Deasupra chenarelor se află arcade semicirculare din cărămidă aparentă. În rând cu ferestrele sunt făcute arcade oarbe, identice cu cele din jurul ferestrelor. În ansamblul lor, ferestrele și arcadele sunt așezate astfel: spre altar cinci arcade oarbe, apoi în mijloc cele trei ferestre de la naos, trei arcade oarbe, cele două ferestre de la pronaos și lângă pridvor o arcadă. Deasupra acestora cam la 1,5 m distanță este un nou șir de arcade mai mici
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
se ridică, în exterior, și de o parte și de alta a bisericii, bolțile de zidărie caracteristice bisericilor cu planul de cruce greacă. În arcada acestor bolți sunt câte trei ferestre. O asemenea boltă este și deasupra intrării în pronaos. Altarul are trei despărțituri (abside), cea din mijloc fiind mai lungă și mai mare decât celelalte. Absida centrală are trei ferestre, câte una pe fiecare latură. Deasupra ferestrelor se află câte două arcade oarbe mari, și mai sus de ele sunt
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
latură. Deasupra ferestrelor se află câte două arcade oarbe mari, și mai sus de ele sunt pe fiecare latură a absidei câte patru arcade oarbe mai mici. La absida laterala a diaconiconului se află ușa prin care se pătrunde în altar. Biserica are trei turle de cărămidă. Două sunt mai mici, octogonale, așezate pe pronaos și una mai mare cu 12 laturi așezată pe naos. Sunt înalte și se termină sus cu cruci cu șapte brațe. Pe fiecare latură a turlelor
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
cărămidă. Acoperișul este în trei etaje. Pe partea centrală a bisericii și pe bolțile de lângă turla cea mare, acoperișul este mai înalt. Pe părțile laterale ale bisericii, este un acoperiș mai jos, la înălțimea acoperișului pridvorului. La absidele laterale ale altarului este acoperiș separat, mai jos decât al pridvorului. Învelitoarea este de aramă și pe biserică și pe turle. Pridvorul este deschis, susținut de opt stâlpi dintre care șase sunt octogonali și de piatră, ar cei doi de la colțurile din față
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
este din bronz în două canaturi. Pe ea sunt executate artistic motive geometrice. Pronaosul este despărțit de naos prin doi stâlpi masivi cu baza dreptunghiulară având lungimea de 2,25m și lățimea de 1,25m. În rând cu el, către altar sunt așezați alți patru stâlpi exagonali, care susțin turla cea mare. Astfel în interiorul bisericii sunt șase stâlpi așezați în așa fel încât biserica este împărțită în lungul ei în trei: partea centrală mai largă și părțile laterale, care corespund absidelor
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
alți patru stâlpi exagonali, care susțin turla cea mare. Astfel în interiorul bisericii sunt șase stâlpi așezați în așa fel încât biserica este împărțită în lungul ei în trei: partea centrală mai largă și părțile laterale, care corespund absidelor laterale ale altarului. Stranele din biserică sunt din stejar sculptat. Catapeteasma este din ipsos lucrată în 1933. Pictura este opera pictorilor francezi Menpiot și Bories. Chipurile sfinților nu sunt după ermina ortodoxă, ci sunt rotunjite și frumoase, după moda apuseană. La pictură s-
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
și ascultare. Pentru a-și începe cei șase ani de studii pentru a deveni preot și pentru a creste în ierarhia monastica, călătorește la mănăstirea St Francisc de Assisi. Trei ani mai târziu la 27 ianuarie 1907 devine slujitor al altarului că preot. În 1910, Fratele Pio a fost desemnat că preot de către arhiepiscopul Paolo Schinosi în Catedrală Benevento. Patru zile mai târziu ține prima sa Liturghie la biserică parohiei consacrată Fecioarei Maria (En:). Deoarece sănătatea să devine precară i s-
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
În timpul celebrării acestei liturghii Padre Pio părea extrem de slăbit și într-o stare foarte delicată.Vocea să era foarte slabă și după Liturghie s-a văzut că era atât de slăbit încât aproape că s-a prăbușit în timp ce cobora treptele altarului și a trebuit să primească ajutor de la numeroșii confrați capucini prezenți la slujbă. Aceasta va fi ultima Liturghie susținută de Padre Pio. În dimineața zilei de 23 septembrie 1968, Padre Pio și-a făcut ultima spovedanie și și-a reînnoit
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
de , în care se află turnul și biserica principală. Principala biserică a mănăstirii a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea. Arhitectul ei este Pavel Ioanov, care a lucrat la ea între 1834 și 1837. Biserica are cinci turle, trei altare și două capele laterale, unul dintre cele mai valoroase elemente dinăuntrul ei fiind iconostasul placat cu aur, celebru pentru sculptura sa în lemn, crearea căreia a durat cinci ani și a fost efectuată de patru meșteri. Frescele, finalizate în 1846
Mănăstirea Rila () [Corola-website/Science/326749_a_328078]
-
din Felmer, datat 1926. În septembrie 2007, asociația HOG Felmern a reușit să încheia reparația acoperișurilor celor două turnuri și a acoperișului casei parohiale. Au început și lucrări de renovare interioară a bisericii. Se intenționează realizarea unui nou tablou pentru altar, pentru a-l înlocui pe cel furat cu câțiva ani în urmă. Ansamblul bisericii evanghelice fortificate este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Brașov la nr. crt. 631 cod LMI: BV-II-a-B-11697, având la nr. crt. 632 cod LMI: BV-II-m-B-11697
Biserica fortificată din Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/326770_a_328099]
-
rețea cu nervuri, ferestre ogivale cu muluri cu 3 și 4 lobi, iar portalurile din S și V au ancadramente profilate. În jurul anului 1500, tavanul din grinzi a sălii bisericii este înlocuit cu o boltă pe nervuri aparținând goticului târziu. Altarul baroc este datat 1773. Tabloul median este opera pictorului medieșan Valepagi. Amvonul, stranele, cristelnița și orga au fost realizate, de asemenea, în sec. al XVIII-lea. În biserică se află pietre funerare din 1599 și 1633.
Biserica medievală din Slimnic, Sibiu () [Corola-website/Science/326784_a_328113]
-
cu un baldachin, deasupra căruia se află un bazorelief înfățișând Răstignirea, se regăsește pe peretele nordic. Acest element arhitectonic este prezent și în bisericile de la Bazna, Ighișu Nou, Dupuș, el fiind o rezultantă directă a operelor goticului popular transilvănean. Peste altar poate fi observat blazonul familiei Apafi de pe cheia de boltă, blazon înconjurat de inscripția "GENTILE SCUTUM APPAE". Spre nord se vede intrarea către sacristie prin intermediul unui arc frânt, după care urmează intrarea spre turnul de scară al cărui acces este
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]
-
Transilvania pornind din Italia și Franța. Prin descoperirea făcută de cercetătorul Victor Roth pe peretele estic al corului, a unui graffiti, se poate data drept termen "ante quem" al realizării picturii anul 1405. Biserica are în proprietatea sa un frumos altar poliptic a cărui compoziție este următoarea: central sunt înfățișați Sf. Clara închinându-se cu pruncul și Arhanghelul Mihail, în jurul lor fiind pictate sfintele martire Agnes și Margareta, Barbara și Ecaterina precum și scene din viața Mariei. Pe predelă se vede pictat
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]