10,526 matches
-
-ul este că nu face diferența Între activitățile economice care Îmbunătățesc nivelul de trai al populației și cele care nu o fac. Într-o critică usturătoare a noțiunii de PIB, publicată În revista The Atlantic În urmă cu câțiva ani, analiștii economici Clifford Cobb, Ted Halstead și Jonathan Rowe au asemănat acest instrument cu „o mașină de calculat care poate aduna, dar nu poate scădea”48. Într-o perioadă În care „producția” - oricare ar fi ea - a fost considerată un sine
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care nu au fost anticipate cu un decenniu În urmă, europenii argumentează că aceste probleme sunt cel mai bine tratate cu o combinație de acțiuni polițienești, diplomatice și fonduri pentru dezvoltare mai generoase și mai sofisticate. În orice caz, spun analiștii europeni, dacă cei 155 miliarde de dolari cheltuiți În prezent de cele douăzeci și cinci de țări europene pentru apărare ar fi folosiți pentru crearea unei forțe continentale de reacție rapidă - acest efort este deja În curs de desfășurare - ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se află deja Într-un stadiu avansat de integrare, Încât nimeni nu mai crede că ea s-ar putea dizolva, și ar reveni la forma guvernelor separate ale statelor-națiune, conținându-și singure drumul În această eră globală. Mai degrabă, majoritatea analiștilor politici cred că dacă aceasta constituție va Întâmpina probleme serioase, statele membre vor reînvia diversele ei aspecte În alte tratate și directive până În momentul În care conținutul acestui acord devine obligatoriu pentru comunitate. Adoptarea Constituției Uniunii Europene Îi dă statutul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Început să-și găsească locul În dezbaterile cu privire la guvernare. Teoreticienii politici argumentau că birocrația rațională și ierarhică nu permite nici feedback și nici sugestii de la toți actorii implicați - atât agenți guvernamentali, cât și cetățeni. O nouă generație de teoreticieni și analiști politici favorizează o abordare a guvernării bazată pe proces, care să Înlocuiască vechiul model ierarhic Închis cu un nou model de sistem deschis. Ei argumentau că guvernarea efectivă ține În mai mică măsură de impunerea, de sus, a deciziilor predeterminate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În mare parte un caracter defensiv. Opinia publică, din ce În ce mai negativă În ceea ce privește eficacitatea guvernelor de a livra serviciile, a dus la apariția mișcării de dereglementare, privatizare și descentralizare a activității publice. Există totuși și un alt aspect al acestei chestiuni. Unii analiști argumentează că sectorul privat a avut un rol determinant În alimentarea nemulțumirii cetățenilor - până În punctul de a genera o criză a Încrederii publice, care nu era În Întregime justificată -, pentru a obține noi (și enorme) oportunități comerciale, care au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puțin experimental, ideea de a guverna Împreună cu OSC În rețelele politice europene. OSC se bucură de un suport public larg și aduc un nou spirit al democrației participative procesului politic. Uniunea Europeană este criticată adeseori pentru eșecul de a diminua ceea ce analiștii politici numesc „deficitul democratic”. Având În vedere că studiile de opinie publică arată un sprijin destul de scăzut pentru Uniunea Europeană, birocrații de la Bruxelles au foarte mult de câștigat și puțin de pierdut, din Îmbrățișarea OSC ca parteneri În rețelele politice europene
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de integrare „inspiră alte experimente regionale din Asia până În America Latină” și spune că „ambiția Uniunii Europene trebuie să fie aceea de a proiecta În exterior ceea ce este mai bun despre modelul nostru și anume concepția noastră despre societatea civilă”43. Analiștii americani de politică externă nu sunt de acord că se poate discuta rațional cu personaje negative și Întreabă cum ar trata domnul Patten cu regimuri falimentare, cum ar fi Coreea de Nord și Irak sau regimuri cu probleme În care vechi prejudecăți
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
formidabile forțe militare independente În Europa rămân la nivelul discuțiilor. Iluziile nu vor echipa sau Înarma un portavion, nu vor construi un scut antirachetă și, În general, nu vor inspira suficientă teamă tiraniilor acestei lumi72. Mulți oficiali guvernamentali americani și analiști militari, ca să nu mai menționăm politologii și-au pierdut răbdarea cu ceea ce ei consideră o politică externă prostească a Uniunii Europene, sprijinită pe o prezență militară aproape inexistentă. Observatorii politici britanici s-au alăturat corului crescând de nemulțumire din Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
necontenite care sângerau atunci fără încetare Moldova. Coloniștii români s-au stabilit în acest fel în mare număr în regiunea cuprinsă între Nistru și Prut, atunci depopulată și aproape abandonată propriei ei sorți, și ei au prosperat desigur acolo, pentru că analistul polonez Sarniski raportează că pe vremea sa unul din cele trei drumuri mari care duceau de la Nistru la Nipru purta numele de „Drumul moldovenesc”. Mai târziu o altă cauză a provocat noi emigrări: spre sfârșitul secolului al XVI-lea și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
A explica un fenomen social înseamnă, în consecință, a pune în evidență rolul, contribuția pe care acesta o aduce la funcționarea unui sistem oarecare și care îi justifică existența. De la început sunt necesare câteva precizări în legătură cu originea schemei funcționale. Mulți analiști sunt tentați să considere că schema funcțională își are originea în biologie, suspectând-o chiar, din acest motiv, de „organicism”, adică de transfer ilicit al conceptelor elaborate în legătură cu organismul biologic la înțelegerea fenomenelor sociale (Turner, 1978). Mi se pare însă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o alta de formă. Din perspectiva conținutului, un sistem este rațional atunci când, confruntat cu o problemă, reușește să adopte soluția cea mai bună, soluția rațională. O asemenea perspectivă, cu toate avantajele sale, implică însă și o dificultate de principiu pentru analist. Decizia că un sistem este sau nu rațional, din punctul de vedere al conținutului comportamentului său, poate fi realizată doar de pe pozițiile unui alt sistem care se află în posesia unei cunoașteri mult mai puternice decât sistemul de evaluat. Doar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a găsi soluții adecvate, dar nu garantează validitatea unei soluții sau a alteia. Paradigma normalității sistemului discutată mai sus reprezintă în fapt tocmai un model de organizare cognitivă ce poate duce la un asemenea comportament rațional. În această perspectivă, analistul nu se plasează într-o poziție cognitivă superioară sistemului. Nici el „nu știe” cum ar fi mai bine de acționat. El analizează doar formele de organizare a sistemului, căutând să maximizeze capacitateaacestuia de a fi rațional, eficient din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
el a fost intenționat, planificat. Și nici chiar dupărealizarea acestuia, autorul nu este, de regulă, integral conștient de semnificația sa. Este suficient să înțelegem starea de spirit a lui Rembrand sau Picasso pentru a înțelege picturile lor? Evident că nu. Analistul de artă nu consideră că, dacă ar putea să „intre” în pielea lui Picasso, ar putea să înțeleagă în mod complet pictura acestuia. Același lucru este valabil pentru toate cazurile de produse, începând cu cele teoretice - filosofia, știința - și sfârșind
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reține nici măcar un nume de referință În exegeza marxistă. Elita intelectuală românească a căutat pe toate căile să estompeze sau să ocolească răspunsurile la provocările societății din perspectiva marxistă. Nu este nimic insolent În afirmația noastră dacă susținem că singurul analist marxist de valoare rămâne tot C. Dobrogeanu-Gherea. Cincizeci de ani de Învățământ, de cercetare și de publicistică În domeniile științelor sociale și umane puternic marxizante nu s-au soldat măcar cu o lucrare fundamentală În domeniu. În schimb, putem cita
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perspectivă sociologică, ca „un fapt social global” (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983, 61). Obiectul analizei din acest studiu Îl reprezintă atât istoria sociologiei, cât și modul În care sociologii operează În acea epocă evaluarea istoriei sociologiei. Atât obiectul, cât și sociologii analiști de atunci trebuie incluși În „faptul social global” al analizei prezente. Istoria nu trebuie judecată moral și ideologic simplist, ci Înțeleasă prin plasarea ei În contextul social global. Într-un regim autoritar, care impunea cu mijloace represive propria sa ideologie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marxist-leninistă”. Această formulare este, după părerea mea, fundamental falsă. La o analiză mai atentă a producției sociologice din această perioadă, devine clar că sociologia din această perioadă, În majoritatea ei, nu este fundată pe paradigma marxist-leninistă. Cum se Întâmplă adesea, analiștii actuali iau drept adevăr declarațiile sociologilor care fac obiectul analizei. Este adevărat că mulți sociologi din perioada comunistă declară adesea că sociologia lor este „marxistă” sau că e „fundată pe marxism-leninism”. Dar aceste declarații au avut funcția mai degrabă de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de șapte fundații private, la continuarea cercetărilor contribuind și alte instituții, printre care National Institute for Child Health and Human Development. Multe rezultate ale anchetei au fost implementate În domeniul public și au constituit o bază de date pentru alți analiști. Așa cum relatează onest cei doi profesori de la Chicago, lucrările menționate și, implicit, cea mai recentă (cea din 2001) se bazează pe aceleași anchete. În afară de acest aspect, li se reproșează de către unii specialiști lipsa de validitate a rezultatelor colectate prin autorelatări
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
distante și mai critice cu privire la părinți. Societatea germană se confruntă, potrivit sociologilor francezi și germani, cu schimbări sociale mai radicale și, În același timp, cu raporturi mai conflictuale Între generații decât cele constatate În societatea franceză. Plecând de la această constatare, analiștii sociali au emis ipoteza că aceste două fenomene sunt corelate. Conflictele dintre generații adâncesc barierele de comunicare și accelerează schimbarea socială, care se desfășoară mai brutal, mai brusc. Din contră, atunci când relațiile dintre generații sunt mai facile, mai ușoare, permițând
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și a părinților În vârstă și care sunt dependenți. Prin excesul sau, din contră, prin insuficiența lor, practicile de Întrajutorare sunt potențiale surse de conflicte. Ambivalența pe care aceste tipuri de practici o suscită provoacă tensiune, dar și dependență intergenerațională. Analiștii sociali au subliniat și costul psihologic pe care Îl generează solidaritatea Între generații: femeile din generația-pivot resimt mai des decât bărbații aceste dificultăți (Attias-Donfut, 2000, 671). Există, după părerea noastră, o corelație directă Între solidaritate și dificultățile de ordin psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost frapat de capacitatea sa de a se menține Într-o zonă a discreției și nonintervenției, dar și de a diagnostica tranșant prestațiile autoritare sau deriva perversă. Cartea de față se vrea un ghid pentru clinicienii de grup, consultanții echipelor, analiștii instituționali care sunt blocați, În munca lor, de indivizi megalomani, infantili și primitivi, preocupați să lupte Împotriva celor care construiesc ceva, să spargă solidaritățile, să rupă legăturile sociale. Cartea debutează cu o profesiune de credința : André Sirota se anunța, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
practicilor educative. Embolia este o acțiune prin care un corp străin se insinuează, prin efracție, Într-un spațiu care nu-i este destinat, obstrucționând și Împiedicând funcționarea unui organism, blocându-l În evoluția sa. Grupurile de discuție, animate de un analist exterior, sunt organizate pentru a examina evoluția unei misiuni instituționale, elucidarea unor situații problematice și se organizează cu participarea benevolă a unor membri dintr-o instituție. În asemenea spații sociale de analiză constructivă se pot lansa persoane care pun sub
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proprie postmodernitătii, perversul devine o victimă complice și un martor al acestui marasm. Dar În societatea postcomunistă, ne Întrebam noi, care a format cohorte de indivizi școliți În tehnica alianțelor distructive și În arta complotului ? André Sirota se dovedește un analist și un cunoscător deosebit de avizat al acestui subiect. Experiența sa de analist și consilier de grup, dar și experiențele sale personale i-au furnizat nu numai exemple, material de analiză, ci și prilejul de a reflecta asupra subiectului. Adept declarat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marasm. Dar În societatea postcomunistă, ne Întrebam noi, care a format cohorte de indivizi școliți În tehnica alianțelor distructive și În arta complotului ? André Sirota se dovedește un analist și un cunoscător deosebit de avizat al acestui subiect. Experiența sa de analist și consilier de grup, dar și experiențele sale personale i-au furnizat nu numai exemple, material de analiză, ci și prilejul de a reflecta asupra subiectului. Adept declarat al analiștilor de grup Balint, Bion, Anzieu, Kaës, Enriquez, elevi ai lui
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un cunoscător deosebit de avizat al acestui subiect. Experiența sa de analist și consilier de grup, dar și experiențele sale personale i-au furnizat nu numai exemple, material de analiză, ci și prilejul de a reflecta asupra subiectului. Adept declarat al analiștilor de grup Balint, Bion, Anzieu, Kaës, Enriquez, elevi ai lui Maisonneuve și BarusMichel, a ajuns el Însuși o autoritate, un nume de referință În domeniu. Adrian Neculau Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Călătorie În marea burghezie, Iași, Institutul European, 2003 (188
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a „beneficiarilor”, a evidențierii consecințelor transferurilor economice asupra inegalităților interși intrageneraționale. Acestea din urmă sunt abordate dintr-o perspectivă macrosocială, la fel ca și interacțiunile dintre transferurile publice și cele private (Coenen-Huther, Kellerhals și Allemen, 1994). Anchetele sociologice Întreprinse de analiștii francezi arată că, prin variația parametrilor de frecvență a darurilor financiare și de valoare totală a acestora, ia naștere un fenomen social interesant: deși unii părinți dispun de un nivel scăzut al veniturilor comparativ cu cel al copiilor, ei continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]