13,008 matches
-
județul Brăila ca monumente istorice de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură, ansamblul de arhitectură populară din satul Corbu Vechi, delimitat de perimetrul caselor lui Nicolae Chirpac, Ion Dănilă și Virgil Sandu. Celălalt este clasificat ca sit arheologic, aflat la de gura de vărsare a Buzăului, lângă satul Voinești. Situl cuprinde o așezare și o necropolă datând din secolele al XVI-lea-al XVII-lea.
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
dintre puținele biserici-sală romanice ale secolului XIII. Particularitățile monumentului au preocupat pe mulți cercetători iar enigmele lui au putut fi dezlegate abia prin săpăturile întreprinse în 1970-1971 de către arheologul Mariana Dumitrache, care prezintă rezultatele lor într-un studiu amplu "Cercetări arheologice și ale istoriei arhitecturii în zona Rupei", apărut în Forschungen zur Volks- und Landeskunde, vol. 21, nr. 2, 1978. În prezentarea monumentului preluăm cele constatate asupra istoriei construcției, concluzii obținute pe baza investigațiilor cercetătoarei. Poziția retrasă a așezării explică și
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
ulterior abandonat de locuitori după inundațiile din 1970. Pe teritoriul administrativ al comunei Bordei Verde se găsesc un Sit Natura 2000 și o "Arie de protecție specială avifaunistică" - ROSCI 0259 Valea Călmățuiului, precum și un monument istoric de interes local - situl arheologic de la Lișcoteanca-„Moș Filon” (cod LMI ). În perioada comunistă, terenurile au fost colectivizate în cadrul cooperativelor agricole de producție, situație care a durat până în 1990, când terenurile au fost retrocedate vechilor proprietari. Ocupația de bază a locuitorilor comunei a fost și
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
XIX-lea și de o dezvoltare accentuată începând cu a doua jumătate a aceluiași secol. Un singur obiectiv din comuna Bordei Verde este inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local. Este vorba despre situl arheologic de la Lișcoteanca, situat pe un bot de terasă de la marginea de vest a satului, în punctul denumit „Moș Filon” (cod LMI ). El cuprinde o așezare neolitică aparținând culturii Boian, faza Giulești; o altă așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (fazele A1
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
neolitică aparținând culturii Boian, faza Giulești; o altă așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (fazele A1 și A2); precum și morminte sarmatice (secolele al II-lea-al III-lea e.n.) și pecenege (secolele al X-lea-al XI-lea e.n.). Importantele cercetări arheologice dintre anii 1971 - 1974 și 1979 - 1980 au condus la descoperirea, pe teritoriul comunei Bordei Verde, în situl arheologic de la „Moș Filon”, lângă Lișcoteanca, a celor mai vechi urme de cultură materială cunoscute până în prezent pe teritoriul județului Brăila, aparținând
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
sarmatice (secolele al II-lea-al III-lea e.n.) și pecenege (secolele al X-lea-al XI-lea e.n.). Importantele cercetări arheologice dintre anii 1971 - 1974 și 1979 - 1980 au condus la descoperirea, pe teritoriul comunei Bordei Verde, în situl arheologic de la „Moș Filon”, lângă Lișcoteanca, a celor mai vechi urme de cultură materială cunoscute până în prezent pe teritoriul județului Brăila, aparținând de cultura Boian II, faza Giulești, care datează din mileniul V î.e.n. În siturile arheologice din jurul satului Lișcoteanca („Moș
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Bordei Verde, în situl arheologic de la „Moș Filon”, lângă Lișcoteanca, a celor mai vechi urme de cultură materială cunoscute până în prezent pe teritoriul județului Brăila, aparținând de cultura Boian II, faza Giulești, care datează din mileniul V î.e.n. În siturile arheologice din jurul satului Lișcoteanca („Moș Filon”, „Movila Olarului”, „Movila din Baltă” și „Satnoieni”) au fost descoperite artefacte din diferite epoci istorice, ilustrând atât continuitatea locuirii permanente în zonă, cât și valurile migratoare care s-au deplasat de-a lungul văii Călmățuiului
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Singurele resurse naturale ale solului și subsolului sunt nămolurile cu calități balneoterapeutice ale locului Tătaru. Pe suprafata teritoriului administrativ al localității Dudești nu există zone naturale sub regim de protecție. În ceea ce privește zonele construite protejate, în comuna Dudești există două situri arheologice inventariate de Comisia Naționalî a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice: movila BARBA LATA și MOVILELE GEMENE, ambele fiind morminte tumulare, cu datare incertă și propuse la categoria valorica „C”. În localitatea Dudești există o zonă verde de recreere și sport
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
nivelul producției animale. Astfel din cele două complexe de taurine nu mai funcționează nici unul. În localitatea Dudești activitatea economică de bază este agricultura, care datorită caracterului ei sezonier conduce la perturbări în ocuparea forței de muncă. 8. Necesitatea protejării siturilor arheologice În teritoriul administrativ al localității Dudești există două situri arheologice: Movila Barbă Lată și Movilele Gemene și este necesar a fi protejate pentru căa sunt morminte tumulare. Conform legislației în vigoare, dacă în perimetrul acestor movile se vor întreprinde lucrări
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
nu mai funcționează nici unul. În localitatea Dudești activitatea economică de bază este agricultura, care datorită caracterului ei sezonier conduce la perturbări în ocuparea forței de muncă. 8. Necesitatea protejării siturilor arheologice În teritoriul administrativ al localității Dudești există două situri arheologice: Movila Barbă Lată și Movilele Gemene și este necesar a fi protejate pentru căa sunt morminte tumulare. Conform legislației în vigoare, dacă în perimetrul acestor movile se vor întreprinde lucrări de constucții și/sau de îmbunătățiri funciare care le pot
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de organizare pe care o putem vedea și astăzi, a luat ființă în jurul anului 1100, cănd primii coloniști sași sosiți în Transilvania s-au așsezat aici. Urmele de locuire ale zonei sunt însă mult mai vechi, fiind cunoscute multe șantiere arheologice pe aria comunei Ungra. Este de amintit vechiul castru român Pons Vetus. UNGRA este situată sub dealul Stajeii, care atinge o cotă de 589 metri, tocmai în dreptul ruinelor vechiului castru român amintit mai sus. Bătrânii satului își amintesc de existența
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
Dezvoltare Județeană dar și cea Regională au pus bazele unui parteneriat în vederea dezvoltării pe termen lung a microregiunii Rupea-Cohalm. Patrimoniul cultural-istoric al microregiunii Rupea-Cohalm cuprinde ansambluri fortificate ale bisericii evanghelice, biserici ce atestă diversitatea religioasă a zonei, case memoriale, situri arheologice, fragmente de ziduri fortificate. Prin acestea microregiunea se evidențiază că una dintre cele mai bogate zone ale județului din punctul de vedere al patrimoniului cultural, dispunând de un important potențial pentru turismul cultural. La Ungra, zestrea etnografica este deosebit de bogată
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
Șmig au fost publicate la scurtă vreme după descoperire de Friedrich Teutsch în ziarul "Românul" și în numărul III al publicației "Korrespondenzblatt der Vereins für Siebenbürgische Landeskunde", apărută la Sibiu, în 1880[5]. Piesele au fost prezentate ulterior în "Repertoriul arheologic pentru Ardeal" al lui Iuliu Marțian[6]. Analize succinte ale pieselor din tezaurul descoperit la Șmig se găsesc în cărțile "Getica. O protoistorie a Daciei" a arheologului Vasile Pârvan[7] și "Der Stand der Vorgeschichte forschung in Rumänien" a lui
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
2] Csánki Dezsö, "Magyarország Történelmi földrajza a Hunyadiak Korában", vol. V, p. 893. [3] Iorgu Iordan, "Nume de locuri românești în Republica Populară Română", p. 45-46. [4] Dorin Popescu, "Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea romană", în "Materialele și Cercetări Arheologice", II, București, 1956, p. 200, 204, 208-209. [5] Friedrich Teutsch, în "Korrespondenzblatt der Vereins für Siebenbürgische Landeskunde" p. 110-111. [6] Iuliu Marțian, "Repertoriul arheologic pentru Ardeal", p. 666. [7] Vasile Pârvan, "Getica. O protoistorie a Daciei", p. 329. [8] Ioan
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
p. 45-46. [4] Dorin Popescu, "Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea romană", în "Materialele și Cercetări Arheologice", II, București, 1956, p. 200, 204, 208-209. [5] Friedrich Teutsch, în "Korrespondenzblatt der Vereins für Siebenbürgische Landeskunde" p. 110-111. [6] Iuliu Marțian, "Repertoriul arheologic pentru Ardeal", p. 666. [7] Vasile Pârvan, "Getica. O protoistorie a Daciei", p. 329. [8] Ioan Nestor, "Der Stand der Vorgeschichte forschung in Rumänien", p. 120. [9] Roska Marton, "Erdely Regeszeti Repertoriuma", vol. I, p. 249-250; Kurt Horedt, în "Mitteilungen
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
și rîului pe care este așezată, care în slava veche însemna "frumos". Sosirea ungurilor s-a produs prin secolul al X-lea, aceștia fiind urmați de pecenegi și de cumani, care vin dinspre est. Odată cu secolul al IX-lea documentele arheologice se înmulțesc. Conform cronicii Gesta Hungarorum între anii 896-900, teritoriul cuprins între Mureș și Someș, până la Poarta Meseșană aparținea voievodului Menumorut. După pătrunderea ungurilor, în actele oficiale prima menționare a numelui Crasna apare în jurul anului 1164 când la un act
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
în iernile geroase (precum un baraj natural) împiedică formarea curenților de aer rece care se formează pe Valea Almașului și Valea Agrijului. Aceasta face ca temperaturile iernii să fie mai ridicate cu 4-6 °C, comparativ cu cele două văi. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul acestei așezări au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în locul cunoscut de localnici sub denumirea de "Pustă", s-a descoperit o monedă dacică, din argint. În
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
Goia, care delimitează și tratează monografic Zona etnografică Meseș, în care Cizerul este cuprins. De istoria mai recentă a acestor meleaguri s-a apropiat Nicolae Breje și Petru Galiș, fii ai satului, în contextul unor lucrări monografice locale. O descoperire arheologică din secolul 19 a relevat existența unui turn rotund de pază din perioada romană în Vârful Gropoiului, între Cizer și Boian. Turnul, cu diametrul de 10 m, era construit din piatră cu mortar. În jurul turnului s-au găsit țigle și
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
s-a ținut la 15 septembrie 1885 adunarea generală a Reuniunii învățătorilor români din Sălaj. În Cizer se mai puteau vedea inainte de 1990 câteva colibe din bârne aduse în sat, din Susani. Tot în Susani există tumuli funerari, necercetați arheologic, în locul "la Holumburi". Portul popular din Cizer a fost studiat și documentat în anul 1941 de etnograful Gönyey Sándor. Etnografa Palotay Gertrud a făcut în 1947 o analiză a portului din zona Călatei cuprinzând și portul din Cizer. Un al
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
vizita împăratului Caracalla, ocazie cu care a fost reparat și drumul de legatură între Porolissum și Napoca. Castrul roman este așezat pe platoul dealului Pomet (cota 502 m), la granița satelor Jac și Moigrad, ceea mai mare parte a complexului arheologic găsindu-se pe teritoriul actual al satului Jac. După cum se menționează și în “Cronica cercetărilor arheologice din România”, în raportul săpăturilor arheologice făcut de către cercetători ai muzeului județean de Istorie și Artă Zalău, cât și de prof. dr. Nicolae Gudea
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
Napoca. Castrul roman este așezat pe platoul dealului Pomet (cota 502 m), la granița satelor Jac și Moigrad, ceea mai mare parte a complexului arheologic găsindu-se pe teritoriul actual al satului Jac. După cum se menționează și în “Cronica cercetărilor arheologice din România”, în raportul săpăturilor arheologice făcut de către cercetători ai muzeului județean de Istorie și Artă Zalău, cât și de prof. dr. Nicolae Gudea de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în urma cercetărilor făcute de-a lungul anilor asupra castrului roman de la
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
platoul dealului Pomet (cota 502 m), la granița satelor Jac și Moigrad, ceea mai mare parte a complexului arheologic găsindu-se pe teritoriul actual al satului Jac. După cum se menționează și în “Cronica cercetărilor arheologice din România”, în raportul săpăturilor arheologice făcut de către cercetători ai muzeului județean de Istorie și Artă Zalău, cât și de prof. dr. Nicolae Gudea de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în urma cercetărilor făcute de-a lungul anilor asupra castrului roman de la Porolissum au fost identificate o serie
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
au fost identificate o serie de elemente și construcții specifice unui castru roman, cum ar fi: zidurile de fortificație, clădirea comandamentului, un spital, ateliere pentru făcut și reparat arme și armuri, magazii, rezervor de apă și numeroase bărăci militare. "Materialul arheologic foarte bogat a permis precizarea caracterului fortificație, ordinea de staționare a principalelor trupe și mai ales caracterul roman occidental al culturii materiale din castru" se menționează în raportul citat mai sus. Zona așezărilor civile se găsește pe prima terasă la
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
fost descoperite mai multe locuințe civile, un zid de sprijin, o fântână și mai multe ateliere de olărit și ars cărămizi. Aceste ateliere situate dinspre “Ciorgăul zmăului” spre izvoarele de la “Grajdurile Pometului” indică o activitate ceramică foarte intensă, iar materialul arheologic de aici, foarte bogat și interesant, indică puterea economică a centrului de olari de aici. Amfiteatrul roman de la Porolissum este situat pe panta de sud-vest a dealului Pomet, la 100 de metri de latura din această parte a castrului. Acesta
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
doua, a construcției din piatră, începută în anul 157 d.Chr. Aici se organizau cu ocazia unor zile festive spectacole pentru distracția populației: lupte de gladiatori (munera), vânătoare de animale (venatio), acrobații, jocuri scenice și chiar execuții publice. În cadrul complexului arheologic au fost identificate mai multe clădiri sacre, temple închinate zeilor omagiați de către locuitorii orașului: templul lui Jupiter (Iovi Optimo Maximo Dolicheno), zeul oficial roman; templul zeului Liber Pater; un mic sanctuar închinat zeiței Nemesis și un templu subteran al zeului
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]