KorAP: Find »[drukola/base=baraj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...388 389 390 ...517 >

12,919 matches

Corola-website/Law/246129_a_247458

factorilor de decizie în a dispune golirea lacului, de disponibilitatea și capacitatea evacuatorilor de a realiza golirea și de timpul în care această golire se produce. ... d) De această dată evenimentele finale, consecințe ale stării critice (evenimentului nedorit) sunt ruperea barajului sau producerea unui incident cu pagube numai în sistemul propriu al deținătorului. Evident, secvențele pot fi continuate până la consecințele finale, exprimate ca și până acum în pierderi materiale sau pierderi de vieți omenești. ... Figura A III.2 Arborele consecințelor declanșate

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
în sistemul propriu al deținătorului. Evident, secvențele pot fi continuate până la consecințele finale, exprimate ca și până acum în pierderi materiale sau pierderi de vieți omenești. ... Figura A III.2 Arborele consecințelor declanșate de străpungerea voalului de etanșare la un baraj de beton. Anexa IV Exemple de calcul a a hidrografului ruperii (27) Prezentul studiu de caz definește scenariile posibile de rupere a frontului barat al barajului Dridu plecând de la caracteristicile proprii ale lucrării și de la incidentele de comportare din perioada

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
Figura A III.2 Arborele consecințelor declanșate de străpungerea voalului de etanșare la un baraj de beton. Anexa IV Exemple de calcul a a hidrografului ruperii (27) Prezentul studiu de caz definește scenariile posibile de rupere a frontului barat al barajului Dridu plecând de la caracteristicile proprii ale lucrării și de la incidentele de comportare din perioada de exploatare. Scenariile de cedare analizate sunt prezentate în figura AIV.3. ... Figura AIV.1. Dispoziție generală și scenariile de cedare analizate Descrierea barajului (28) Frontul

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
barat al barajului Dridu plecând de la caracteristicile proprii ale lucrării și de la incidentele de comportare din perioada de exploatare. Scenariile de cedare analizate sunt prezentate în figura AIV.3. ... Figura AIV.1. Dispoziție generală și scenariile de cedare analizate Descrierea barajului (28) Frontul barat se compune dintr-un baraj stăvilar, din beton, care constituie descărcătorul de ape mari al barajului și baraje de pământ frontale, comtinuate cu baraje laterale, denumite impropriu diguri. În frontul barat se mai află priza canalului Ialomița

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
ale lucrării și de la incidentele de comportare din perioada de exploatare. Scenariile de cedare analizate sunt prezentate în figura AIV.3. ... Figura AIV.1. Dispoziție generală și scenariile de cedare analizate Descrierea barajului (28) Frontul barat se compune dintr-un baraj stăvilar, din beton, care constituie descărcătorul de ape mari al barajului și baraje de pământ frontale, comtinuate cu baraje laterale, denumite impropriu diguri. În frontul barat se mai află priza canalului Ialomița -Mostiștea. ... (29) Barajul stăvilar este o construcție de

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
Scenariile de cedare analizate sunt prezentate în figura AIV.3. ... Figura AIV.1. Dispoziție generală și scenariile de cedare analizate Descrierea barajului (28) Frontul barat se compune dintr-un baraj stăvilar, din beton, care constituie descărcătorul de ape mari al barajului și baraje de pământ frontale, comtinuate cu baraje laterale, denumite impropriu diguri. În frontul barat se mai află priza canalului Ialomița -Mostiștea. ... (29) Barajul stăvilar este o construcție de beton armat cu dimensiunile în plan de 65 x 125 m

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
cedare analizate sunt prezentate în figura AIV.3. ... Figura AIV.1. Dispoziție generală și scenariile de cedare analizate Descrierea barajului (28) Frontul barat se compune dintr-un baraj stăvilar, din beton, care constituie descărcătorul de ape mari al barajului și baraje de pământ frontale, comtinuate cu baraje laterale, denumite impropriu diguri. În frontul barat se mai află priza canalului Ialomița -Mostiștea. ... (29) Barajul stăvilar este o construcție de beton armat cu dimensiunile în plan de 65 x 125 m și înălțimea

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
AIV.3. ... Figura AIV.1. Dispoziție generală și scenariile de cedare analizate Descrierea barajului (28) Frontul barat se compune dintr-un baraj stăvilar, din beton, care constituie descărcătorul de ape mari al barajului și baraje de pământ frontale, comtinuate cu baraje laterale, denumite impropriu diguri. În frontul barat se mai află priza canalului Ialomița -Mostiștea. ... (29) Barajul stăvilar este o construcție de beton armat cu dimensiunile în plan de 65 x 125 m și înălțimea de 20 m, alcătuită din pile

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
barat se compune dintr-un baraj stăvilar, din beton, care constituie descărcătorul de ape mari al barajului și baraje de pământ frontale, comtinuate cu baraje laterale, denumite impropriu diguri. În frontul barat se mai află priza canalului Ialomița -Mostiștea. ... (29) Barajul stăvilar este o construcție de beton armat cu dimensiunile în plan de 65 x 125 m și înălțimea de 20 m, alcătuită din pile și culei. Barajul are trei deschideri principale, cu lățimea de 15m fiecare, echipate cu stavile segment

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
impropriu diguri. În frontul barat se mai află priza canalului Ialomița -Mostiștea. ... (29) Barajul stăvilar este o construcție de beton armat cu dimensiunile în plan de 65 x 125 m și înălțimea de 20 m, alcătuită din pile și culei. Barajul are trei deschideri principale, cu lățimea de 15m fiecare, echipate cu stavile segment cu clapet 15 x (6 + 2) m și o deschidere care poate descărca debitul pentru irigații, cu dimensiunile 5 x 2,25 m, echipată cu vană segment

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
trei deschideri principale, cu lățimea de 15m fiecare, echipate cu stavile segment cu clapet 15 x (6 + 2) m și o deschidere care poate descărca debitul pentru irigații, cu dimensiunile 5 x 2,25 m, echipată cu vană segment. ... (30) Barajul de pământ mal stâng (tronsonul I) închide albia râului și completează pe înălțime malul înalt din stânga evacuatorului de ape mari (promontoriul natural format din pământuri argiloase). Are o lungime de 1000 m și o înălțime de la fundație de 18 m.

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
de pământ mal stâng (tronsonul I) închide albia râului și completează pe înălțime malul înalt din stânga evacuatorului de ape mari (promontoriul natural format din pământuri argiloase). Are o lungime de 1000 m și o înălțime de la fundație de 18 m. Barajul de pământ mal drept (tronsonul II) închide albia râului din partea dreaptă a evacuatorului de ape mari și apără gospodăriile din zona joasă a localității. Are o lungime de 1170 m și înălțimea de la fundație de 13 m. ... Incidente de exploatare

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
a evacuatorului de ape mari și apără gospodăriile din zona joasă a localității. Are o lungime de 1170 m și înălțimea de la fundație de 13 m. ... Incidente de exploatare avute în vedere la definirea scenariilor de cedare (31) În exploatarea barajului Dridu au apărut o serie de incidente, dintre care se prezintă pe scurt cele care au relevanță în definirea scenariilor de cedare. ... a) urmare a viiturilor din mai și iunie 1991 când a fost necesară o funcționare mai îndelungată a

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
fenomenul de antrenare hidrodinamică la drenuri. S-a estimat un volum de 4-5 mc material solid colectat din rigolă și conducta colectoare. ... c) taluzului aval al promontoriului a fost afectat de alunecări de profunzime medie. Pentru stabilizarea promontoriului și a barajului de pământ mal stâng în zona izvoarelor și a alunecării de teren, s-au executat bretele drenante. Înainte de finalizarea bretelelor, pe taluzul aval al promontoriului a avut loc o alunecare mai profundă, stabilizată prin blocare cu refuz de ciur pe

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
în perioada de exploatare se poate produce saturarea piciorului aval, declanșarea unor alunecări progresive cu dezvoltare spre amonte și apoi o alunecare profundă, generând deversarea cu formare de breșe evolutivă. ... (33) Cel de al doilea scenariu corespunde deversării peste coronamentul barajului de pământ mal stâng, care are înălțimea maximă. Este calificat ca fiind de asemenea destul de posibil (probabilitate de producere 0,75). Deversarea este cauzată de o viitură (în cadrul scenariului s-a considerat viitura cu asigurarea de 0,1%) care nu

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
scenariului s-a considerat viitura cu asigurarea de 0,1%) care nu poate fi tranzitată prin acumulare datorită blocării stavilelor. Starea stavilelor și fenomenele de umflare a betoanelor, care au produs în trecut blocarea batardourilor în nișe, precum și tipul de baraj, din material necoeziv, justificau un asemenea scenariu. Formarea efectivă a breșei se datorează eroziunii externe. Eroziunea se inițiază la piciorul aval și se dezvoltă regresiv până când se formează breșa. În umpluturile necoezive (balast, pietriș și nisip) eroziunea este destul de rapidă

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
cedare și hidrografele ruperii pentru cele două scenarii a) În cazul scenariului 1, timpul de formare a breșei este de 240 minute. Lățimea breșei la nivelul coronamentului variază de la 20 m la 50 m. Adâncimea breșei atinge în final înălțimea barajului de pământ mal stâng și variază de la 2.5 la 12 m. Hidraulic, curgerea prin breșe se face ca deversare pe prag lat. Unghiul taluzelor (pereților) breșei este de 450 și ca urmare lățimea pragului deversor variază de la 15 la

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
Acest scenariu are și probabilitatea de producere mai mare și ca urmare se recomandă ca hidrograful asociat să fie utilizat pentru calculul propagării undei de rupere. ... Anexa V Exemplu de apreciere a pierderilor de vieți omenești produse de ruperea unui baraj (37) Se consideră cazul unei acumulări, realizată cu un baraj de pământ, care are în zona aval la circa 400 m de baraj o așezare cu 12 case și la 1,5 km un sat de 1200 familii. După confluența

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
ca urmare se recomandă ca hidrograful asociat să fie utilizat pentru calculul propagării undei de rupere. ... Anexa V Exemplu de apreciere a pierderilor de vieți omenești produse de ruperea unui baraj (37) Se consideră cazul unei acumulări, realizată cu un baraj de pământ, care are în zona aval la circa 400 m de baraj o așezare cu 12 case și la 1,5 km un sat de 1200 familii. După confluența râului barat cu un curs de apă important, la cca

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
undei de rupere. ... Anexa V Exemplu de apreciere a pierderilor de vieți omenești produse de ruperea unui baraj (37) Se consideră cazul unei acumulări, realizată cu un baraj de pământ, care are în zona aval la circa 400 m de baraj o așezare cu 12 case și la 1,5 km un sat de 1200 familii. După confluența râului barat cu un curs de apă important, la cca 12 km, se află într-un degajament al albiei majore o așezare urbană

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
12 case și la 1,5 km un sat de 1200 familii. După confluența râului barat cu un curs de apă important, la cca 12 km, se află într-un degajament al albiei majore o așezare urbană cu 21000 locuitori. Barajul de pământ, cu înălțimea de 29 m, are o alcătuire omogenă din balast, fiind etanșat la paramentul amonte cu un ecran de beton armat. ... (38) S-a admis că, indiferent de mecanismul de rupere, breșa se formează pe toată înălțimea

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246129_a_247458]
Corola-website/Law/246181_a_247510

care există cerințe normative de rezistență, stabilitate și durabilitate. Codul se aplică pentru proiectarea și verificarea clădirilor și construcțiilor inginerești noi sau a celor existente, în vederea reabilitării sau schimbării funcțiunii acestora. Prevederile codului nu se aplică la proiectarea centralelor nuclearo-electrice, barajelor și podurilor. Prevederile codului se adresează investitorilor, proiectanților, executanților, precum și organismelor de verificare și control (verificarea și/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul și/sau expertizarea lucrărilor de construcții, după caz). 1.2. Ipoteze Ipotezele generale care stau la baza prevederilor

REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 august 2012 privind "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor", indicativ CR 0-2012, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti*). In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/246181_a_247510]
Corola-website/Law/246624_a_247953

publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 766 din 14 noiembrie 2012, prin înlocuirea sintagmei "Administrație" cu sintagma "Agenție". e) tăierea arborilor, arbuștilor și a puieților din perdelele și plantațiile forestiere de protecție antierozională, cu încălcarea normelor silvice, precum și pășunatul pe diguri, baraje și plantații silvice antierozionale; ... f) poluarea zonei amenajărilor de îmbunătățiri funciare și a spațiilor tehnice aferente, a zonei de protecție a lucrărilor sau a terenurilor din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare, evacuarea apelor pluviale, menajere și din activitatea industrială în canalele

LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) îmbunătăţirilor funciare**). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/246624_a_247953]
a spațiilor tehnice aferente, a zonei de protecție a lucrărilor sau a terenurilor din cadrul amenajărilor de îmbunătățiri funciare, evacuarea apelor pluviale, menajere și din activitatea industrială în canalele din amenajările de îmbunătățiri funciare, precum și circulația cu autovehiculele pe diguri și baraje, fără acordul prealabil al Agenției; ... --------- Litera f) a alin. (1) al art. 83 a fost modificată de pct. 7 al art. 19 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 82 din 29 septembrie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 694 din 30

LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) îmbunătăţirilor funciare**). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/246624_a_247953]
uzate și menajere, ale rețelelor de canalizare ale localităților sau ale obiectivelor industriale, ale persoanelor fizice sau juridice, în infrastructura de îmbunătățiri funciare, cu nerespectarea condițiilor stabilite de administratorul acesteia; ... k) efectuarea de săpături, gropi de împrumut sau șanțuri în baraje, diguri ori în zonele de protecție a acestor lucrări, precum și extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără acordul prealabil al Agenției. ... --------- Litera k) a alin. (1) al art. 83 a fost modificată de pct. 7 al

LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) îmbunătăţirilor funciare**). In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/246624_a_247953]