10,836 matches
-
de pe front au fost transformate în StuG IV. StuG IV a fost folosit între anii 1944 și 1945 atât ca vânător de tancuri, cât și ca tun de asalt. Vehiculul a fost repartizat, la fel ca și StuG III, în cadrul brigăzilor independente de "Sturmartillerie" (Artilerie de asalt), detașamentelor de vânători de tancuri "Panzerjäger", precum și detașamentelor de tancuri și tunuri de asalt din cadrul diviziilor Panzer, Panzergrenadier și de infanterie germane.
Sturmgeschütz IV () [Corola-website/Science/319965_a_321294]
-
de comedie românesc din 1970, regizat de Mircea Drăgan. Rolurile principale sunt interpretate de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Jean Constantin și Iurie Darie. Acest film este primul din seria B.D. și prezintă două cazuri rezolvate de Brigada Fapte Diverse (prescurtată B.D.) a unei secții de miliție din România comunistă: furtul unui cățel și dispariția unei broșe. În ambele cazuri, rezolvarea acestor mărunțișuri a dus la descoperirea unor infracțiuni de mai mare importanță și anume uciderea șefului unui
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
unui serviciu comercial de la o întreprindere (unde se petreceau delapidări) și furtul sistematic de mărfuri din Magazinul Universal Victoria. Filmul este împărțit în două părți: "Hoțul de cîini" și " Profesorul de mimică" și prezintă rezolvarea a două cazuri de către membrii Brigăzii Fapte Diverse a unei secții de miliție: căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpșună (Sebastian Papaiani), sergentul-major Cristoloveanu (Dumitru Furdui) și câinele lup Costel. În prima parte, "Hoțul de cîini", maiorul Dobrescu (Iurie Darie) repartizează Brigăzii Fapte Diverse spre rezolvare reclamația
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
a două cazuri de către membrii Brigăzii Fapte Diverse a unei secții de miliție: căpitanul Panait (Toma Caragiu), plutonierul Căpșună (Sebastian Papaiani), sergentul-major Cristoloveanu (Dumitru Furdui) și câinele lup Costel. În prima parte, "Hoțul de cîini", maiorul Dobrescu (Iurie Darie) repartizează Brigăzii Fapte Diverse spre rezolvare reclamația doamnei Rizescu de pe strada Parfumului nr. 114 bis privitoare la furtului cățelului ei de companie, Pufi. În seara precedentă, mai precis între orele 19-21, doamna Rizescu se afla în vizită la o prietenă. În acel
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
domanei Rizescu și a cățelului, cei doi indivizi au pătruns în locuință, au ieșit pe fereastră și l-au ucis pe șeful Serviciului Comercial. Acuzat de violare de domiciliu, Patraulea este arestat și el. După furtul cățelului, maiorul Dobrescu repartizează Brigăzii Fapte Diverse spre rezolvare reclamația doamnei Venera Manolache de pe strada Mimozelor nr. 208 privitoare la dispariția unei broșe în valoare de 300 de lei. Reclamanta menționează că în aceeași zi vecinii au cumpărat un frigider. Deplasându-se la fața locului
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
își punea pe față o mască și se deghiza în manechin la Magazinul Universal Victoria, de unde, cu complicitatea unor angajați ai magazinului, sustrăgea de două săptămâni, în fiecare noapte, mărfuri în valoare de 3.000 - 10.000 de lei. Membrii Brigăzii Diverse organizează un flagrant, iar hoții sunt prinși și arestați. Trandafir este și el arestat pentru obținerea de venituri ilicite și posesia de bunuri furate. În paralel, urmărirea lui Apostolescu, un individ care făcuse mai multe afaceri cu aur și
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
primea autoturisme de la diferite persoane pentru a le face rodajul și le încredința unor infractori pentru a fi folosite la săvârșirea unor infracțiuni. Consiliul Culturii și Educației Socialiste a comandat realizarea a două filme cu milițieni (primele două din seria Brigada Diverse) pentru ca să repare imaginea dură a unui plutonier de miliție din filmul «Reconstituirea» regizat de Lucian Pintilie. Inițial erau programate să fie realizate doar două filme din colecția Brigada Diverse, dar ca urmare a marelui succes pe care l-au
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
comandat realizarea a două filme cu milițieni (primele două din seria Brigada Diverse) pentru ca să repare imaginea dură a unui plutonier de miliție din filmul «Reconstituirea» regizat de Lucian Pintilie. Inițial erau programate să fie realizate doar două filme din colecția Brigada Diverse, dar ca urmare a marelui succes pe care l-au avut primele serii la public, a fost filmată și o a treia. După cum este specificat pe genericul de început, acest film a fost realizat cu sprijinul Inspectoratului General al
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
și o a treia. După cum este specificat pe genericul de început, acest film a fost realizat cu sprijinul Inspectoratului General al Miliției, fiind folosiți pe post de consultanți colonelul Valeriu Buzea și căpitanul George Sandu. Filmul a purtat inițial titlul „Brigada mărunțișuri”. Filmările au avut loc în perioada mai - octombrie 1970. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.400.000 lei. O parte din scene au fost filmate în diferite locuri din București care au fost demolate în anii '80
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
lansându-se în cântece de chef („Eu sunt Fane Încurcă-Lume” de Ion Cristinoiu care a asigurat muzica întregului triptic) și colecția de măști a lui Bob Călinescu.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Brigada Diverse intră în acțiune" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. În opinia lui, Seria „Brigada Diverse” ar fi fost realizată la inițiativa autorităților politice ca o contrapondere la filmul "Reconstituirea" (1970). Acțiunea filmului are loc
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
colecția de măști a lui Bob Călinescu.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Brigada Diverse intră în acțiune" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. În opinia lui, Seria „Brigada Diverse” ar fi fost realizată la inițiativa autorităților politice ca o contrapondere la filmul "Reconstituirea" (1970). Acțiunea filmului are loc în „socialismul consolidat” în care nu există „crime teribile, hoții de mare anvergură, comploturi antistatale, pentru simplul motiv că așa ceva
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
loc în „socialismul consolidat” în care nu există „crime teribile, hoții de mare anvergură, comploturi antistatale, pentru simplul motiv că așa ceva nu se poate întâmpla în Republica Socialistă România, unde covârșitoarea majoritate a cetățenilor muncesc cinstit”. Din cauza lipsei marilor infracțiuni, Brigada Diverse este forțată să se ocupe cu mici găinării, iar răufăcătorii nu au nicio șansă de scăpare în fața milițienilor inteligenți. Ofițerii și subofițerii de miliție din film sunt prezentați ca „oameni inteligenți, educați, culți, cu simțul umorului, corecți prin vocație
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
interpretați de actori simpatizați de public; autoritățile politice ar fi dorit astfel să facă uitată imaginea milițienilor din viața reală, considerate de jurnalist a fi „brute microcefale, corupți și răi, comportându-se discreționar și mitocănește cu cetățenii”. Câteva cadre din "Brigada Diverse intră în acțiune" (scena înapoierii cățelului doamnei Rizescu de către Patraulea, cea a studierii arhivelor Miliției de către același infractor și cea în care cei trei borfași participă la cursul de educație cetățenească) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979
Brigada Diverse intră în acțiune () [Corola-website/Science/319974_a_321303]
-
, scris și "Bacsila", (n. 23 decembrie 1867, Caransebeș - d. 10 iunie 1931, Viena) a fost un general român în armata austro-ungară, care a avansat până la gradul de general de brigadă și comandant al brigăzii nr. 144 de infanterie (144. IBrig). , fiul unui locotenent în armata austriacă din frontiera militară, a intrat în anul 1885 din liceul militar de la Weisskirchen ( Moravia) în Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt unde a desăvârșit
Traian Băcilă () [Corola-website/Science/332984_a_334313]
-
, scris și "Bacsila", (n. 23 decembrie 1867, Caransebeș - d. 10 iunie 1931, Viena) a fost un general român în armata austro-ungară, care a avansat până la gradul de general de brigadă și comandant al brigăzii nr. 144 de infanterie (144. IBrig). , fiul unui locotenent în armata austriacă din frontiera militară, a intrat în anul 1885 din liceul militar de la Weisskirchen ( Moravia) în Academia Militară Tereziană din Wiener Neustadt unde a desăvârșit studiile sale militare, și
Traian Băcilă () [Corola-website/Science/332984_a_334313]
-
mai 1907. Băcilă a devenit la 3 ianuarie 1914 colonel și comandant al regimentului de infanterie "Ernst Freiherr von Loudon" nr. 29 în Viena și Becicherecu Mare. Scurt timp după aceea, ofițerul a fost brigadier cu rang de colonel al brigăzii nr. 61 de infanterie din corpul de armată nr. 5 sub Feldmarschalleutnant Ferdinand cavaler de Goglia. În timpul Primului Război Mondial general-colonelul ("Generaloberst") baronul de Böhm-Ermolli ordonase la sfârșitul lunii iulie 1916 rezervele corpului de Armata nr. 5, cu ele regimentul nr 72
Traian Băcilă () [Corola-website/Science/332984_a_334313]
-
de fier de clasa a 2-a a fost ridicat pentru calitatea sa ca ofițer și vitejia sa ca soldat în ziua de 1 august 1917 (rang din 2 septembrie al anului) la gradul de General ("Generalmajor") și comandant al brigăzii nr. 144 de infanterie. După colapsul monarhiei, generalul a fost pensionat la 1 ianuarie 1919, dar nu sa mai întors în patrie, ci a rămas din motive familiale în Viena, unde a și murit. Soția sa Adele, o învățătoare, a
Traian Băcilă () [Corola-website/Science/332984_a_334313]
-
în „Armata de Operații”, care încadrau: patru comandamente de armată, șapte comandamente de corp de armată, douăzeci de divizii de infanterie și două divizii de cavalerie. Conform instrucțiunilor de mobilizare, diviziile de infanterie trebuiau să fie formate din 40 de brigăzi de infanterie, cu un total de 80 de regimente a trei batalioane fiecare. În plus, cele zece divizii active (de la 1 la 10) mai aveau fiecare un regiment de vânători și o brigadă de artilerie. Cavaleria era formată din două
Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) () [Corola-website/Science/333018_a_334347]
-
trebuiau să fie formate din 40 de brigăzi de infanterie, cu un total de 80 de regimente a trei batalioane fiecare. În plus, cele zece divizii active (de la 1 la 10) mai aveau fiecare un regiment de vânători și o brigadă de artilerie. Cavaleria era formată din două divizii cu 6 brigăzi, (fiecare brigadă fiind formată din două regimente de roșiori) și cinci brigăzi de călărași (câte una pentru fiecare din corpurile 1-5 de armată). Pentru conducerea acestor forțe se constituia
Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) () [Corola-website/Science/333018_a_334347]
-
un total de 80 de regimente a trei batalioane fiecare. În plus, cele zece divizii active (de la 1 la 10) mai aveau fiecare un regiment de vânători și o brigadă de artilerie. Cavaleria era formată din două divizii cu 6 brigăzi, (fiecare brigadă fiind formată din două regimente de roșiori) și cinci brigăzi de călărași (câte una pentru fiecare din corpurile 1-5 de armată). Pentru conducerea acestor forțe se constituia Marele Cartier General, având rolul de a sprijini Comandantul de Căpetenie
Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) () [Corola-website/Science/333018_a_334347]
-
de 80 de regimente a trei batalioane fiecare. În plus, cele zece divizii active (de la 1 la 10) mai aveau fiecare un regiment de vânători și o brigadă de artilerie. Cavaleria era formată din două divizii cu 6 brigăzi, (fiecare brigadă fiind formată din două regimente de roșiori) și cinci brigăzi de călărași (câte una pentru fiecare din corpurile 1-5 de armată). Pentru conducerea acestor forțe se constituia Marele Cartier General, având rolul de a sprijini Comandantul de Căpetenie - regele Ferdinand
Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) () [Corola-website/Science/333018_a_334347]
-
cele zece divizii active (de la 1 la 10) mai aveau fiecare un regiment de vânători și o brigadă de artilerie. Cavaleria era formată din două divizii cu 6 brigăzi, (fiecare brigadă fiind formată din două regimente de roșiori) și cinci brigăzi de călărași (câte una pentru fiecare din corpurile 1-5 de armată). Pentru conducerea acestor forțe se constituia Marele Cartier General, având rolul de a sprijini Comandantul de Căpetenie - regele Ferdinand - în conducerea acțiunilor militare. Asigurarea aspectelor administrative și a celor
Ordinea de bătaie a Armatei României (1916) () [Corola-website/Science/333018_a_334347]
-
Articolul UNIC Domnului colonel Roșca Vologhiță Paul i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea și trece în rezervă cu noul grad. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ București, 29 martie 2016. Nr. 345. ------
DECRET nr. 345 din 29 martie 2016 privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, la trecerea în rezervă, unui colonel din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270452_a_271781]
-
Articolul UNIC Domnului colonel Pană Ion Daniel i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea și trece în rezervă cu noul grad. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ București, 29 martie 2016. Nr. 343. -------
DECRET nr. 343 din 29 martie 2016 privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, la trecerea în rezervă, unui colonel din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270450_a_271779]
-
Articolul UNIC Domnului colonel Amza Sabin Constantin i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea și trece în rezervă cu noul grad. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ București, 29 martie 2016. Nr. 344. -------
DECRET nr. 344 din 29 martie 2016 privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, la trecerea în rezervă, unui colonel din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270451_a_271780]