11,853 matches
-
pot să spun, că un văr de al meu a fost În situația asta), erau trimiși și pe front. Umblau În haine civile, ale lor, cu o banderolă galbenă aici și erau folosiți la deminare. Vărul ăsta al meu a călcat pe o mină, că nu se pricepea - era poet de meserie și a murit, bineînțeles, prin deminare. Erau folosiți la niște munci periculoase. Alții erau folosiți la munci mai puțin periculoase, dar, În general, tot grele, pentru care nu aveau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Într-o dimineață, adică În a patra sau a cincea zi, când am zis că nu mai pot, am intrat În zona aia arată, am pus piciorul... și acolo era sârma ghimpată, dar numai de vreo 40 de centimetri, am călcat peste ea și m-am dus și am pus mâna pe o sârmă și nu s-a Întâmplat nimic. - Pe la ce oră? - Dimineața, pe la 8, 9, 10. Deci ăsta a fost un alt șoc extraordinar. Dar mai devreme avusesem un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de neschimbat Cuvântul, ceea ce Marele Arhitect a zămislit prin informația primordială, Cuvântul uitat prin cunoaștere și uitare, prin marele păcat, uitare care a îndepărtat omenirea de adevărul vieții și al morții, al câștigării vieții prin moarte, cu moartea prin moarte călcând, cum au spus proorocii și pe care îl repetăm de mii de ani în ritual dogmatic, prin tradiție inclusiv creștină. Numai cine nu cunoaște poate orbecăi, comportându-se ca la vârstele imature. Într-o zi, oricine poate să se schimbe
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
târască pe-originarul spațiu ruinat care îi descompune în regnuri și în oameni Aici cuvântul însuși se surpă-n gol spre gol se cațără-n fiorduri fatidice și moare cei care vin din urmă au totul fără scop și-l calcă fără scrupul în picioare Cum fără de cuvânt ideea nu există o lume se reia o lume spun pentru perechea ei de jos întâmplătoare 886. Primăvara e plină de veselie, toamna liniștește-n taină cu umbrele ei stinse, Haosul inversul ordinii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Alături teiul vechi mi se deschise: Din el ieși o tânără crăiasă, Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise, Cu fruntea ei într-o maramă deasă, Cu ochii mari, cu gura-abia închisă; Ca-n somn încet-încet pe frunze apasă, Călcând pe vârful micului picior, Veni alături, mă privi cu dor. Și, ah, era atât de frumoasă, Cum numa-n vis o dată-n viața ta Un înger blând cu fața radioasă, Venind din cer, se poate arăta; Iar păru-i blond
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ați închinat acel frumos medalion din Istoricul Școlii Normale „V. Lupu”. Despre acest „Istoric” am publicat o recenzie în Anuarul Muzeului Județean pe 1981, care i-a plăcut d-lui prof. Uglea. E de altfel singura recenzie despre volum. Acum, călcând pe urmele manuscrisului Dv., vă restitui originalul și un exemplar din forma nouă, pe care am considerat-o necesară, pentru a vedea lumina tiparului. Un alt exemplar dactilografiat l-am predat Muzeului și va fi inclus în volumul de etnografie
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
așteptăm, pentru că altceva nu-i de făcut ! Celălalt material al Dv., închinat lui Ilie Mihăilescu, trebuie completat, ca la „bădița Alexandru”. E vorba de date bio-bibliografice. Unele mai există la „Galeria oamenilor de seamă”, dar pe acolo n-am mai călcat de ani de zile, pentru a nu deranja !... Am citit de curând Ionică Fluieraș. Autorul are mult talent. Ar trebui rugată D-ra Viorica Mihăilescu fiica, să ne mai ofere unele știri despre ilustrul ei tată. Exemplarul Dv. dactilografiat îl am
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
au vibrat atât de intens dragostea de adevăr, de frumusețe morală, nevoia de demnitate, de cinste, de corectitudine și dorința de a le exprima liber, a trebuit să trăiască în epoca minciunii în care aceste valori erau atât de brutal călcate în picioare. În opera sa, impresionant de vastă, nu numai câ nu se găsește nici un cuvânt de proslăvire, dar nici măcar de aprobare sau de acceptare a acestei epoci. Este deci ușor de imaginat și de înțeles suferința permanentă care ia
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ca tâmpul comisarii U.E.; tot comisari se numesc ca pe vremea stăpânirii ruso-sovietice. Una e să asculți comisarii de nevoie și alta e de voie. Tu vrei să stai sluj, simți o plăcere deosebită să te lași beștelit, terfelit, spurcat, călcat în picioare, tras de urechi, dus cu preșul și cu zăhărelul; ca să obții ce? ceea ce ai obține și dacă ai fi demn. Ce schimbare a survenit în codul tău genetic, de a luat-o razna gena demnității spre slugărnicie? Nici
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
iertat nici până astăzi, avea în vedere, desigur, și doctrina politică care ne-a transformat umilința în viciu: „Capul plecat sabia nu-l taie”, poziție care te obligă să privești în pământ (unii ar zice că așa vezi pe unde calci!) și să-ți expui spinarea încovoiată la bici și la poveri prea mari. Am stat aproape toată istoria „sub vremi”, rar am reușit să ne ridicăm deasupra vremurilor, dar atunci când am reușit, combustia internă a dat în clocot, ca în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și recunoscut de forurile internaționale ca atare. S-ar fi zis că gestul Președintelui, care trebuia să se bucure de apreciere și respect, va rămâne singular, ca o notă falsă într-o orchestră de prestigiu. Când acolo, dintr-o dată, politicienii călcați pe bătătura simțirii, au avut revelații patriotarde, s-au trezit din letargie și, uimiți, și-au zis : uite, D-le, avem țară ! Preșidenția, Guvernul, și Parlamentul au bătut palma pe edificiul interesului național și au dat a înțelege că nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ar place să cred că Parlamentul acesta, cum e el (e ca noi, că doar noi l-am ales, cu tot cu cei 322 !)dacă a zis o vorbă, vorbă rămâne și chiar dacă a făcut-o sub o impresie de moment, nuși calcă cuvântul, nu se schimbă de azi pe mâine, că atunci ar terfeli obrazul României, și nimeni nu va mai da pe cuvântul nostru nici cât pe-o ceapă degerată. Că te-a îndemnat frica pentru unitatea țării, că ai vrut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la postul de prim-ministru. Dacă președintele Băsescu n-a știut de înțelegere (să-l credem pe cuvânt) și Boc zice acum că a făcut o greșeală, nici nu le displace atât de mult încât s-o desfacă, s-o calce în picioare și să fugă de Tribun ca dracul de tămâie. Dar, văzându-i la Țebea, la o comemorare fără cifră rotundă îți poți zice liniștit că înțelegerea s-ar putea transforma într-o alianță electorală, benefică ambelor partide. Ce
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
soarta îi oferă cel puțin o șansă în viață de care omul ar trebui să profite, să n-o lase să treacă pe lângă el, în speranța că îi vor cădea la picioare ocazii după ocazii, și el, suveran, să le calce în picioare. E adevărat că unii, privilegiați, merg din șansă în șansă, știu să profite, se agită urcând pe scara măririlor sus, sus, fără rău de înălțime, considerând că acolo le este locul, sunt predestinați să plutească pe sârma vieții
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ușureze sarcinile mari și grele, să-l pedepsească pe arendașul grec și, până a nu fi amenințați cu arma de bătrânul Iuga, nu au întreprins nici un act de distrugere, ba, mai mult, un țăran le atrăgea atenția celorlalți să nu calce straturile de flori. De ce am amintit de toate acestea? Ca să vă spun cât de lipsit de bun simț este videoclipul cu Stolojan într-un lan de grâu, cel care 20 de ani n-a folosit odată cuvintele țăran, pământ, agricultură
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și știu să facă din cioară papagal. Ca să încheiem într-o notă optimistă, să ne amintim de o odă închinată unui purcel la tavă: „Tu aveai obraz subțire, / Nu șorici ca unii oameni.” 16 iunie 2009 Guvernare „de firmă” Motto: „ ...Calcă baciul ca pe gratii Și-i strunește blând cu gura: - Cătinel, feciorii tatii, Ca să n-o pornim de-a dura!...” G. Topârceanu, Balada munților) Întâlnirea de la Turnu Măgurele (să fi fost aleasă la întâmplare locația, cum se zice acum?) cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fără să observe acești cocârjați și ascunși sub pulpanele altora, că verticalul îi vede și el pe toți ceilalți. Este de neînțeles cum se pot transforma oamenii, când e vorba de putere, ar vrea s-o înhațe cu amândouă mâinile, călcând în picioare tot ce consideră că-i stă împotrivă, inventând argumente prin care demonstrează că locul acela râvnit i se cuvenea. Nimic din felul în care decurgeau faptele înainte de congres, nu lasă să se întrevadă că Ludovic Orban se va
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cauză a morții acestei tinere este exploatarea nemiloasă, transformarea angajatului în sclav care-i bun atât cât suportă. Veți fi crezut poate că nu-i adevărat, când s-a spus, ca avertizare și propagandistic, că, pentru un profit maxim, se calcă (la propriu) pe cadavre. Familia va primi scuze, condoleanțe, și un ajutor de înmormântare, lumea va uita, vor uita după trei zile, și cei care n-ar trebui să uite, se vor trezi la un nou deces și iar se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Pe 19 mai, în Piața Victoriei, s-a jucat o altă horă a solidarității: solidaritatea celor amenințați cu sărăcirea completă, în opoziție cu „poporul gras”, care vrea să rămână și cu averea și cu puterea, chiar cu riscul de a călca pe cadavre. Acest 19 mai a separat definitiv opoziția de putere și a șters iluzia că societatea românească este otova, având aceleași interese, idealuri și preocupări. S-a crezut fals, de către guvernanți, că politica de pomeni electorale și de alte
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ar fi la conducere, ar fi mai cu milă față de România cea de toate zilele), nici nu-ți dai seama că peste capul tău, fără tine, nici întrebat, nici consultat, se face politica marilor și mai micilor puteri, te lași călcat în picioare ca o târâtoare, lipsită de voință și putere de reacție. Lipsa de orizont și perspectivă (Niculae, unde mergem noi, domnule?), atât în politica internă, cât și în politica externă, ne situează ă sondajele o confirmă ă între țările
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
putere de reacție. Lipsa de orizont și perspectivă (Niculae, unde mergem noi, domnule?), atât în politica internă, cât și în politica externă, ne situează ă sondajele o confirmă ă între țările care nu trebuie luate în seamă, care pot fi călcate în picioare și tăvălite prin mizeriile lumii. Uite, n-ar fi lipsit de interes să se organizeze cu forurile diriguitoare o dezbatere la o carte veche, dar actuală: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, ca să-și întipărească în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ca ales, că ești președinte sau primar, sau altceva în care lumea votantă te-a ales, cum te-a ales, rămâi acolo, bătut în cuiele unui sistem prost croit. Adică cum? Faci toate blăstămățiile, îți bați joc, îți faci cheful, calci în picioare toate angajamentele, spurci și ofilești tot pe unde calci și, culmea, rămâi în funcție hlizind ca tontu’, că uite, bă, voi ăștia, nu aveți ce să-mi faceți. Pe tine alesule, ar trebui să te intereseze că ai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lumea votantă te-a ales, cum te-a ales, rămâi acolo, bătut în cuiele unui sistem prost croit. Adică cum? Faci toate blăstămățiile, îți bați joc, îți faci cheful, calci în picioare toate angajamentele, spurci și ofilești tot pe unde calci și, culmea, rămâi în funcție hlizind ca tontu’, că uite, bă, voi ăștia, nu aveți ce să-mi faceți. Pe tine alesule, ar trebui să te intereseze că ai scăzut, din câtă gogoașă umflată ai fost, la un 13%, iar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
teroriști”, ca să-i țină într-o închisoare de care nu știi, când ai baze militare americane și scut antirachetă să te apere de ... Iran și de alți teroriști nominalizați de SUA, nu ți se pare firesc să fii mototolit și călcat în picioare, desconsiderat și luat în râs. Evident, Rusia tratează cu UE, cu NATO și cu SUA, fără ca măcar să știm ce loc și rol avem noi în aceste tratative. Știm noi ce compensații cere Rusia pentru infiltrarea în Georgia, în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
voturi. 23 august 2010 Elemente de mecanică politică Motto: Dictum sapienti sat est (lat. „Omului deștept îi ajunge o vorbă”) (Plautus, poet latin) Acum i se spune alternanță la guvernare, într-un sistem politic în care partidele și partiduțele se calcă pe bătături, avide de putere, urmărind schimbarea și schimbarea schimbării, într-o dialectică de cabinet, însă, pe vremuri, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, când rege era Carol I, i se spunea rotativă guvernamentală, într-un sistem politic cu două
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]