10,085 matches
-
la țigănci și plecarea definitivă. Intrarea în grădina țigăncilor reprezintă o ieșire din Real și o intrare intermediară în „Ireal”, personajul părăsind cotidianul și trecând într-o lume vrăjită, atemporală. Ieșirea din grădina țigăncilor este întoarcerea într-o lume aparent cotidiană, căruia personajul nu-i mai aparține și în care se simte înstrăinat. Logica literară a nuvelei este întreruptă brutal la mijlocul textului, odată cu plecarea de la țigănci, intrându-se într-o logică a absurdului ca și „Căldură mare” a lui Caragiale. Lumea
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
și piesa lui Victor Eftimiu "Înșir'te, mărgărite". A lucrat timp de un an, ca ucenic la un atelier de pictat firme. În 1924, într-o noapte friguroasă de octombrie, a hotărât să se întoarcă acasă, dezamăgit de mizeria traiului cotidian. Această perioadă, în care părinții i s-au mutat în Vaslui, actorul a numit-o "„întoarcerea acasă”". La îndemnul mamei, se înscris la liceul particular „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, sărind peste câte două clase. Aici a debutat literar în paginile
Ștefan Ciubotărașu () [Corola-website/Science/305822_a_307151]
-
este denumirea unei mișcări antimonarhice din data de 8 august 1870 cunoscută în presa cotidiană sub numele de "tulburările de la Ploiești", evenimente pe care "I.L. Caragiale" le tratează cu ironia lui caracteristică în nuvela "Boborul" și în comedia "Conu Leonida față cu reacțiunea" numindu-le "intrigi boierești". Formarea acestei mișcări conspirative este determinată de dezamăgirea
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
copaci (excepție fac tigrișorii și indivizii adolescenți). Reprezentanții subspeciilor sudice înoată foarte bine (parcurg fără probleme 6-8 km) și, pe vreme secetoasă, fac baie regulat. Năpârlesc de două ori pe an — în martie și în septembrie. În urma unor studierii activității cotidiene a patru tigri siberieni (un mascul și trei femele) ținuți în captivitate în grădina zoologică din Harbin, au fost determinate unele particularități ale comportamentului individual al tigrilor. S-a constatat că tigrii petrec în jur de 50-60% din timp dormind
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
pentru demnitatea sa și libera dezvoltare a personalității sale”. Problema securității umane are două aspecte: în primul rând ea implică lipsa unor pericole precum foametea, îmbolnăvirile, represaliile; în al doilea rând, implică protejarea individului contra unor evenimente nedorite ale vieții cotidiene ( îmbolnăvirile, accidente la locul de muncă, în societate). Prin securitatea umană se subînțelege un fenomen cu multe componente: securitatea economică, securitatea alimentară, securitatea ocrotirii sănătății, securitatea ecologică, securitatea personală, securitatea publică, securitatea politică. Securitatea este abordată ca un concept multidimensional
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
Peisaj pe Mureș, Bărci pe Mureș). Creația sa a umbrit activitatea modestului Stefan Jäger care continua să asiste la viața de zi cu zi a populației germane documentând traiul rural cu nostime scene de gen, mici documente colorate ale vieții cotidiene idilizate, presărată de petrecerile tradiționale ale țăranilor din satele șvăbești. Figura lui a intrat în conștiința bănățenilor datorită tripticului documentar realizat la începutul secolului XX (Colonizarea șvabilor în Banat); lucrarea a trecut pe plan secund calitățile de peisagist și portretist
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
vorba de castele, conace sau imobile urbane, de colecționari profesioniști sau amatori - ele se constituie în imagini documentare care atestă gustul și gradul de cultură și civilizație existent în această zonă în epoca respectivă și oferă măsura standardului de viață cotidiană. Din punct de vedere stilistic, de la vasele de ceramică italiană cu accente manieriste și porțelanul rococo produs în manufacturile de la Meissen sau Viena, de la sticlăria boemiană Biedermeier până la ceasurile franceze Empire, parcurgând neostilurile caracteristice istorismului din a doua jumătate a
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
le putea lega în succesiune cronologică. Databil din secolul XV, „Turnul din Babel”, tablou atribuit lui Geerhard van Haarlem, apropiat prin viziune de primitivii olandezi, excelează prin minuția tehnică, prin grandoarea perspectivei și prin preocuparea accentuată pentru amănunt. Aspectele vieții cotidiene, care au stat în centrul preocupării plastice, și-au găsit exprimarea printr-un larg registru de forme, datorate diversității școlilor de pictură. Peisajul animat, reprezentat în colecția noastră prin lucrarea lui Philips Wouwermans, „Tabăra militară”, se impune atenției prin spontaneitatea
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
mai puțin riguroase, scopul lor fiind de a obține o credință rațională, și de a săvârși fapte bune. De asemenea, respectând etica jainistă, ei își aleg de obicei profesii care respectă și protejează natura și care ocolesc în totalitate violența cotidiană. Jainiștii dezvoltă un tip de meditație numită "Samayika", a cărei denominație înseamnă în limba sanscrită "calm" și derivă din cuvântul "samaya" (suflet). Scopul Samayikei este obținerea unei senzații transcendente de liniște imperturbabilă, care depășește variabilitatea ființei umane și identifică sufletul
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
este un mod de disciplinare a sufletului omenesc. Esența ceremonialului este de natură spirituală și presupune o anumită stare sufletească din partea participanților. Cei ce se adună să ia parte la ceremonial trebuie să lase afară toate necazurile și grijile vieții cotidiene înainte de a intra în "chashitsu" pentru a petrece clipe de liniște într-o atmosferă calmă. Ceremonia ceaiului reprezintă prepararea și servirea ceaiului verde sub formă de pudră în prezența oaspeților, conform unui ritual specific. O ceremonie completă include "kaiseki" (懐石
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
de 20.000 de exemplare, adică de două ori mai mult decât tirajul vândut de obicei cu ocazia publicării unui nou joc, un adevărat record conform declarației lui Xavier de Bure, directorul general al editurii. "Le Figaro" publică primele grile cotidiene de la începutul lui iulie, urmat în cursul verii 2005 de "Libération", "La Provence", "Nice Matin", "20 Minutes", "Métro" și "Le Monde". Magazinul "1, 2, 3... Sudoku" scoate primul său număr în noiembrie 2005. Fenomenul Sudoku a prins și în Elveția
Sudoku () [Corola-website/Science/301481_a_302810]
-
a "the Rubik's cube of the 21st century"). Spre exemplu, Wayne Gould furniza la sfârșitul lui 2005 grile pentru aproximativ 70 cotidiane în 27 de țări. Pe 28 noiembrie 2005 , Televiziunea elvețiană din zona francofonă lansa o emisiune televizată cotidiană, "Su/do/ku", unde doi candidați se întrec timp de 5 zile, în fiecare zi 3 reprize a 8 minute. Se organizează campionate naționale, ca de exemplu primul Campionat al Franței de Sudoku (Paris, 18 decembrie 2005) câștigat de Juliette
Sudoku () [Corola-website/Science/301481_a_302810]
-
în conștiința contemporanilor ca un om incomod, ursuz, ermetic și greu de abordat. Și aceasta pentru că, „"într-o lume politică superficială, în care adesea forma conta mai mult decât fondul, în care schimbarea opiniilor și traseismul politic era o realitate cotidiană, Vintilă Brătianu și-a susținut cu convingere și chiar cu încăpățânare ideile."” Sterie Diamandi îl caracteriza astfel: „"Fire dreaptă și naivă, era lipsit de abilități și diplomație, nepriceput în cunoașterea oamenilor și manipularea lor. Victimă a bunei sale credințe, a
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
dramatic cu amănuntele propriului trai, cu cenușiile lui zile de funcționar mărunt. Singura bucurie în viața aceasta ternă e colecția de fluturi pe care o adună răbdător, piesă cu piesă, într-o risipă de culori delicate care îi luminează lumea cotidiană. E un singuratic, nu are și nici nu-și dorește să aibă prieteni. Merge în locurile unde se adună oamenii din sat să se distreze. Dar el nu se distrează și rămâne singur în mijlocul celorlalți, care îl plictisesc și de
Colecționarul () [Corola-website/Science/313007_a_314336]
-
titulatură cu valoare imperială. Se considera nu numai o figură divină ci un inițiator, un creator, strămoșul unei descendențe îndelungate. Qin Shi Huangdi, alături de primul ministru, a pus la punct un sistem de reguli care coordona până și detaliile vieții cotidiene și conținea pedepsele pentru încălcarea lor . Chiar și viața privată nu scapă de tentaculele legii Qin care trebuia respectată în tot imperiul. Primul Împărat a perfectat un cod de legi strict, care responsabiliza atât făptașul, cât și până la cinci membri
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
între binele-reprezentat de normele etice noi și răul-izvorând din tradițiile remanente ale vechii orânduiri, contrapuneri pe care autorul nu le motivează prin evoluția vieții personajelor, ci le subordonează voluntar scopului propriei narațiuni.Eroii muncitori din aceste povestiri, înfăptuiesc mărețe victorii cotidiene, singura lor motivație fiind dorința ca numele lor să apară pe panoul de onoare și să smulgă randament maximal din propria forța de muncă în cinstea și onoarea tovarășului Rákosi.Piesele din volumul de nuvele "Eszmélet" (Trezire), (1953) sunt exemple
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
culturale ale indivizilor din propriul său grup etnic. Făcând o selecție voluntară din totalitatea de lucruri, comportamente, valori etc. de care are cunoștință, individul își formează propriul lui stil de viață, și propriul habitus. Manifestarea voinței individuale la nivelul vieții cotidiene (individul alege ce limbă să vorbească, ce să mănânce, cum să se îmbrace, cum să gesticuleze, să umble sau să danseze etc.) determină configurația vieții în comun: deoarece individul își creează viața, societatea în ansamblul ei este în continuă și
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
sau iranian se putea atașa unui alt clan sau unei alte structuri politice (unui alt hanat) în funcție de interese care nu țineau cont de diferențe lingvistice. Ajungând în cea de-a doua jumătate a secolului XIX să-și împartă viața de cotidiană cu comunități de ruși, acești oameni au realizat că erau altfel decât rușii; ceea ce a fost un prim pas pre profilarea unor identități colective. Coabitând zi de zi cu rușii, iar mai târziu, după Revoluția din Octombrie, ajungând să fie
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
o integrare a celorlalte grupuri etnice din România. Efectele acestor măsuri sunt observabile și după căderea regimului comunist atât în ultimul deceniu al secolului XX cât și în mai mică măsură în secolul XXI. Deasemenea sunt greutăți la nivelul comportamentelor cotidiene și a felului în care etnicii români se percep pe ei înșiși ca grup și percep celelalte grupuri etnice din țară . Un rol important în formarea identității naționale românești l-a ocupat prezentarea uneori mitică a unor evenimente ale istoriei
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
din cauzele de bază a conflictelor umane la nivelurile emoționale, sociale și politice. Ei adaugă, că o înțelegere de "anatta" oferă o descriere mai corectă a condiției umane, și că o astfel de înțelegere ne permite să pacificăm Dorințele noastre cotidiene. Diferite școli de budism au păreri împărțite asupra ce anume continuă după moarte. Școala Yogacara din Budismul Mahayana spune că sunt rezervoare de conștiințe ce continuă să existe după moarte. În unele școli, în special Budism tibetan, perspectiva este că
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
scrierile sale din această perioadă au fost inclus în cărți editate separat: «Ce este Rusia» (schițe de voiaj, Мoscova, 1896), «Cazul lui Artabanov» (roman, Мoscova, 1896), «Stafiile» (roman și diverse povestiri, 1897). În 1896 Crușeveanu a înființat la Chișinău ziarul cotidian „Basarabeț” (în , în ), singurul cotidian în limba rusă din Chișinău care, inițial s-a afiliat la jurnalistica liberală, mai târziu devenind o publicație de extremă dreaptă. Acest ziar a fost principalul incitator la Pogromul din Chișinău din aprilie 1903. Din
Pavel Crușeveanu () [Corola-website/Science/314656_a_315985]
-
iubita lui Oaki. Reușește doar când e prea târziu(Oaki și Maria fiind un cuplu), iar Robert își formeaza o relație cu Mădă. De asemenea, Dan este nevoit să își ia o a treia identitate, psihologul Tomescu,care face ședințe cotidiene familiei Predescu. Alte personaje importante ar fi Bobo, prietenul din copilărie a lui Oaki care în ciuda greutății sale, minte mereu că ar avea prietene și directoarea liceului, poreclită de copii, Cruela. Bobo a fost primul care a cunoscut-o pe
Nimeni nu-i perfect () [Corola-website/Science/313674_a_315003]
-
sale, la 20 aprilie 1892 Edouard Drumont a înființat, cu sprijinul financiar al omului de afaceri Guérin, si cu colaborarea unui administrator evreu renegat, Gaston Crémieu, devenit Wiallard, propriul său ziar, „La Libre Parole”, care a ajuns la un tiraj cotidian de aprox. 10,000 exemplare și cu care a lansat, între altele, o campanie împotriva politicienilor , ziariștilor și a sutelor de parlamentari implicați sau suspectați de corupție în scandalul afacerii Panama. În 1892 începuseră proceduri legale împotriva diverselor persoane oficiale
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
1988;Rowe,1987). Tindem de asemenea să credem că personalitatea este unică. Constatăm similarități între oameni și cu toate acestea sesizăm că indivizii posedă caracteristici speciale sau combinații de caracteristici care-i disting unii de ceilalți. Ca atare în virtutea experiențelor cotidiene avem tendința să percepem personalitatea ca un cluster stabil și unic de caracteristici care poate însă suferi modificări ca răspuns la diferite solicitări externe. Cu toate acestea este greu să oferim o definiție asupra căreia acceptul psihologilor să fie unanim
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
psihologie sunt teoriile psihanalitică, behavioristă, umanistă, cognitivă, teoria trăsăturilor și cea a învățării sociale. Datorită lipsei unui consens, acest capitol introductiv se axează pe corelarea acestor definiții teoretice cu ceea ce simțul comun desemnează prin termenul de 'personalitate'. La nivelul utilizării cotidiene, personalitatea reprezintă acele caracteristici unice, care ne deosebesc de ceilalți, fie ele evidente în comportament sau neexprimate comportamental, care au o oarecare durabilitate în timp și cu ajutorul cărora conduita persoanei devine relativ predictibilă. Fiecare teoretician oferă o versiune unică, o
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]