9,720 matches
-
forumul să fie privit. 3. „Ridicarea” subiectului din subordonată în subiect în regentă: Forumul merită să fie privit. 4. Elipsa auxiliarului pasiv și suprimarea conjuncției să: Forumul merită privit. (2) Dincolo de limitele acelei dulci-amare victorii, comentariile se cuvin rostite. Acest enunț derivă, de asemenea, dintr-o construcție impersonală cu subordonată subiectivă activă: Se cuvine / ca cineva să rostească comentariile. Pentru obținerea construcției cu dublul subordonat simultan, s-au efectuat următoarele transformări: 1. Pasivizarea: Se cuvine comentariile să fie rostite de cineva
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
corectă. Aprecierea s-a dovedit corectă. (3) S-a nimerit / ca discursul să fie al treilea / altul. Discursul s-a nimerit al treilea / altul. E lesne de observat că transformările ce au loc pentru obținerea unui dublu subordonat simultan din enunțuri cu verb activ-copulativ în subordonată sunt în număr mai mic. Așadar, avem: 1. „Ridicarea” subiectului din subordonată în subiect în regentă: Se arată / ca vara să fie secetoasă. Vara se arată să fie secetoasă. 2. Suprimarea copulativului și a conjuncției
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a nimerit / ca odaia mea să fie mobilată (în opoziție cu nemobilată). Odaia mea s-a nimerit mobilată. (2b) S-a nimerit / ca odaia mea să fie mobilată (de către cineva). Odaia mea s-a nimerit mobilată. Acest fenomen, exemplificat în enunțurile (2a, 2b), se explică prin faptul că există participii care au o dublă citire: activă (când participiul este format de la un verb intranzitiv) și pasivă (când participiul este al unui verb tranzitiv). Mai vădit este acest aspect în exemple de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziția impersonală și cea subiectivă: atât conjuncția să, cât și că. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Se) pare că este rezolvată problema. „Când construcțiile cu verbul a (se) părea au în subordonată o structură pasivă (ca în aceste două enunțuri), procesul de derivare constă în transformarea de: 1. Pasivizare: Se pare să fie rezolvată problema de cineva. 2. Suprimare a agentului: Se pare să fie rezolvată problema. 3. „Ridicarea” subiectului: Problema se pare să fie rezolvată. 4. Suprimarea auxiliarului pasiv
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
impersonală. De exemplu: Copilul trebuie încurajat. Precizăm însă că „nu toate structurile cu verb impersonal care au un dublu subordonat simultan actualizat printr-un participiu acceptă un subiect cu trăsătura [+ Personal]”. Spre exemplu, să înlocuim verbul a se cuveni din enunțul Cineva se cuvine să încurajeze rezultatul cu a se dori (a se vrea), admițând posibilitatea legării lui de un subiect personal: Cineva se dorește (se vrea) / ca să încurajeze rezultatul. După cum observăm, am obținut un enunț nereperat din punct de vedere
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
verbul a se cuveni din enunțul Cineva se cuvine să încurajeze rezultatul cu a se dori (a se vrea), admițând posibilitatea legării lui de un subiect personal: Cineva se dorește (se vrea) / ca să încurajeze rezultatul. După cum observăm, am obținut un enunț nereperat din punct de vedere semantico-sintactic, în care verbul din regentă a căpătat valoare reflexiv-obiectivă, iar subordonata nu se racordează semantic cu propoziția principală. De aceea, pentru obținerea enunțului Rezultatul se dorește (se vrea) încurajat, vom recurge la cea de-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dorește (se vrea) / ca să încurajeze rezultatul. După cum observăm, am obținut un enunț nereperat din punct de vedere semantico-sintactic, în care verbul din regentă a căpătat valoare reflexiv-obiectivă, iar subordonata nu se racordează semantic cu propoziția principală. De aceea, pentru obținerea enunțului Rezultatul se dorește (se vrea) încurajat, vom recurge la cea de-a doua modalitate (care are o cale mai scurtă) de derivare. Construcția de bază, de la care derivă enunțul în cauză, este: Se dorește (se vrea) / ca rezultatul să fie
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nu se racordează semantic cu propoziția principală. De aceea, pentru obținerea enunțului Rezultatul se dorește (se vrea) încurajat, vom recurge la cea de-a doua modalitate (care are o cale mai scurtă) de derivare. Construcția de bază, de la care derivă enunțul în cauză, este: Se dorește (se vrea) / ca rezultatul să fie încurajat. Primul pas îl constituie transformarea de „ridicare”: Rezultatul se dorește (se vrea) să fie încurajat. Urmează suprimarea verbului a fi și a conjuncții să: Rezultatul se dorește (se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
În lipsa unor dispoziții contrare, orice referire în Nomenclatura la un metal comun privește în egală măsură și aliajele care conform Notei 5 de mai sus sunt clasificate cu metalul respectiv. 7 - Clasificarea articolelor compozite: În lipsa unor dispoziții contrare, rezultate din enunțul pozițiilor, obiectele din metale comune sau considerate ca atare, care conțin două sau mai multe metale comune, se clasifică împreună cu obiectele corespunzătoare metalului predominant în greutate. Pentru aplicarea acestei reguli se considera: a) fonta, fierul și oțelul constituind un singur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
structura lexicală/gramaticală potrivită; răspunsul dovedește o bun�� înțelegere a temei; 6 p - elevul se exprimă inteligibil, cu mici pauze pentru a-și căuta structura lexicală/gramaticală potrivită; răspunsul dovedește o înțelegere globală satisfăcătoare a temei; 4 p - elevul folosește enunțuri incomplete, cu pauze lungi și dese ezitări; răspunsul dovedește o defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
-și căuta structura lexicală/gramaticală potrivită; răspunsul dovedește o înțelegere globală satisfăcătoare a temei; 4 p - elevul folosește enunțuri incomplete, cu pauze lungi și dese ezitări; răspunsul dovedește o defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
structura lexicală/gramaticală potrivită; răspunsul dovedește o bună înțelegere a temei; 6 p - elevul se exprimă inteligibil, cu mici pauze pentru a-și căuta structura lexicală/gramaticală potrivită; răspunsul dovedește o înțelegere globală satisfăcătoare a temei; 4 p - elevul folosește enunțuri incomplete, cu pauze lungi și dese ezitări; răspunsul dovedește o defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. ● Pronunția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
-și căuta structura lexicală/gramaticală potrivită; răspunsul dovedește o înțelegere globală satisfăcătoare a temei; 4 p - elevul folosește enunțuri incomplete, cu pauze lungi și dese ezitări; răspunsul dovedește o defectuoasă înțelegere a temei; 2 p - elevul nu poate produce decât enunțuri scurte, fără legătură cu contextul, cu pauze mari între ele; răspunsul dovedește că nu a înțeles tema. ● Pronunția și intonația 10 p - elevul are o pronunție apropiată de pronunția standard; 8 p - elevul are o pronunție bună, cu puține abateri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
descrierea situației existente, a contextului, precum și a motivelor inițierii proiectului. Practic, aici se vor descrie în 1-2 paragrafe concluzii ale unei analize de oportunitate prin care se identifică o problemă ce urmează a fi rezolvată; ... d) "Scopul proiectului" - reprezintă un enunț scurt și concis prin care se comunică stadiul în care va ajunge problema ca urmare a derulării proiectului; ... e) "Obiectivele proiectului" - constituie rezultatele scontate care trebuie obținute în efortul de atingere a scopului proiectului. În acest sens va trebui să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263122_a_264451]
-
structura necesară realizării obiectivelor primordiale ale sistemului de control intern. Mediul de control înglobează integritatea și valorile etice, concepția și stilul conducerii, structura organizatorică, atribuțiile de competență și de responsabilități, politicile și practicile privind resursele umane, precum și competența personalului. Obiectivele - enunțuri generale elaborate de către auditorii interni care definesc rezultatele urmărite prin misiunea respectivă. Obiectivitate - atitudinea mentală imparțială, care permite auditorilor interni să realizeze misiuni astfel încât să creadă în produsul muncii lor și să nu fie nevoiți să facă niciun compromis cu privire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263317_a_264646]
-
obiectivelor infracționale; ... c) faptele de corupție care au fost comise anterior în cadrul domeniului de activitate; ... d) cazurile de conduită necorespunzătoare sau încălcări ale procedurilor, înregistrate la nivelul structurii. ... Articolul 13 Pentru descrierea amenințărilor de corupție, membrii Grupului au în vedere enunțurile utilizate în cadrul Raportului privind riscurile și vulnerabilitățile la corupție specifice structurilor MAI, realizat și pus la dispoziția structurilor MAI de către DGA. Articolul 14 (1) Fișele de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție, întocmite conform modelului din anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252597_a_253926]
-
descrierea situației existente, a contextului, precum și a motivelor inițierii proiectului. Practic, aici se vor descrie în 1-2 paragrafe concluzii ale unei analize de oportunitate prin care se identifică o problemă ce urmează a fi rezolvată; ... d) "Scopul proiectului" - reprezintă un enunț scurt și concis prin care se comunică stadiul în care va ajunge problema ca urmare a derulării proiectului; ... e) "Obiectivele proiectului" - constituie rezultatele scontate care trebuie obținute în efortul de atingere a scopului proiectului. În acest sens va trebui să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262178_a_263507]
-
pedagogic, specializarea învățător-educatoare COMPETENTE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI CLASA a IX-a - 2 ore/săpt. (TC) * 1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme│Mulțimi și elemente de logică matematică │ │a unor noțiuni specifice logicii matematice și/sau Transcrierea unui enunț în limbajul logicii │unui număr real, aproximări prin lipsă sau prin │ │matematice sau al teoriei mulțimilor │adaos; operații cu intervale de numere reale │ │3. Utilizarea reprezentărilor grafice (diagrame, ● Modalități de a descrie un șir; șiruri │ │2. Reprezentarea în diverse moduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe. COMPETENȚE GENERALE ALE DISCIPLINEI 1. Identificarea unor date și relații matematice și corelarea lor în funcție de contextul în care au fost definite 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice 3. Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete 4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora 5. Analizarea și interpretarea caracteristicilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
a diferit de 0, unde a și b sunt numere ● Noțiunea de divizor; noțiunea de multiplu. │ │5. Deducerea unor proprietăți ale │Divizibilitatea cu 10, 2, 5 │ │operațiilor cu numere naturale pentru a 1. Identificarea în limbajul cotidian sau │Mulțimi │ │în enunțuri matematice a unor noțiuni Selectarea și utilizarea unor modalități│incluziune); submulțime │ │adecvate de reprezentare a mulțimilor și a ● Operații cu mulțimi: intersecție, reuniune, │ │4. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea ● Reprezentarea pe axa numerelor a unei │ │unor probleme, a soluțiilor unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]