10,134 matches
-
regulile etc. Managerii proprietăților industriale apreciază importanța marketingului. Ei sunt conștienți de competiția, cu alte proprietăți locale, dar și cu zonele industriale din zonele/țările Învecinate. În contextul marketingului, cel mai important lucru este Înțelegerea și punerea În aplicare a exigențelor clienților. Este esențială inițierea unui dialog Între proprietar și beneficiar (chiriaș), astfel Încât chiriașul să fie la curent cu facilitățile existente, iar managerii să fie la curent cu cerințele investitorilor. Întrebări 1. Managementul proprietăților industriale nu se referă la: a. construcțiile
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
cu practica endocrină într-un centru universitar. Doctoratul efectuat și susținut la prestigioasa Universitate Catolică din Leuven în domeniul cercetării fundamentale a vitaminei D, publicațiile în reviste internaționale din ISI Master Journal List dovedesc că autorul se ridică la înălțimea exigențelor medicinei moderne. Participarea la studii clinice multicentrice internaționale l-a pregătit pentru rigorile progresului endocrinologiei clinice în condiții de maximă siguranță a copiilor tratați. Cu Tulburările de creștere, dr. Dumitru Brănișteanu completează literatura națională cu o carte utilă, de înalt
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de joc, ce trebuie umplut. [...] totdeauna este vorba de o prestație, de o realizare spirituală, indiferent dacă mă ocup de forme transmise ale creației artistice tradiționale ori sunt provocat de creația modernă. Realizarea construcției jocului de reflecție se găsește ca exigență în opera ca atare.” Raportarea față de ființa operei de artă rezultă înainte de toate pornind de la acest sens mediator al jocului. Și medierea este una totală, ceea ce mediază se anulează pe sine: „opera este cea care se aduce pe sine la
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
care părăsește terenul intelectualității abstracte.” Tot în această perioadă se precizează și mai mult rolul social al poetului investit cu importante atribuții oficiale. Apoi, poezia courtoise, de chansons de geste nu este de închipuit fără audiență, spectacol public, ideea succesului. Exigențele literaturii sacre, predominante în Evul Mediu, pun în mod deosebit și problema criticii literare. Preocuparea centrală este de interpretare a scrierilor sacre. De importanță capitală se dovedește, în acest sens, teoria sensurilor: literal, alegoric, moral și anagogic, punctul de vârf
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
preocupare elementară, permanentă, în toate etapele de maturizare a personalității umane și un element care vrea să fie prezent în toate raporturile interpersonale cotidiene. Reflecțiile mele vor să fie o propunere curajoasă pentru a da mai multă importanță persoanei și exigențelor sale morale, în acest timp de criză a identității sale, cauzată de o slăbire a atenției și a preocupării serioase față de valorile sale, puse în umbră cu ușurință de societatea actuală. Îmi revine adesea în minte o experiență pe care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
PAUL AL II -LEA Introducere Tema globalizării a devenit laitmotivul timpurilor noastre. Schimbarea tehnologiilor și a raporturilor în domeniul muncii au loc cu o viteză atât de mare, încât cultura nu este capabilă să se interogheze și să răspundă acestor exigențe. Este vorba de o situație nouă cu care ne confruntăm și care nu se poate rezolva în mod pasiv. Prin libera circulației a bunurilor, a serviciilor, a capitalului și a locurilor de muncă, intră în circulație și ideile. Se răspândesc
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se poate regăsi pe dinafară. Niciunul nu poate spera să se salveze singur, printr-o „arcă” imposibilă, economică sau ecologică. În fața provocărilor noului fenomen care sfidează persoana umană și demnitatea sa, familia și valorile sale, afirmarea priorității eticii corespunde unei exigențe existențiale a persoanei și a comunității umane. Chiar și omul religios, creștinul, este interogat pentru a discerne și pentru a evalua noutatea culturală a globalizării. În această direcție întâlnim rolul reflecției sociale a lui Ioan Paul al II-lea, pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
tinde să unifice umanitatea, să treacă de la istoria de „trib” (deseori în conflict) la o istorie a umanității în ansamblul ei. Faptul de a fi lăsat mână liberă intereselor economico - financiare, fără a fi dezvoltat paralel regulile de drept și exigențele politicii la nivel trans - național, provoacă probleme grave care lasă loc sărăciei și corupției; globalizarea contribuie la creșterea bogăției materiale în lume, mai ales a țărilor și a categoriilor sociale bogate. Cu toate acestea, decalajul dintre bogați și săraci se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a elaborării conceptului de conștiință care a constituit obiectul dezbaterilor conciliare (în cadrul Conciliului Vatican al II-lea), fiind conștienți de faptul că „o cunoaștere a istoriei unui document magisterial, motivațiile care i-au determinat apariția, situațiile la care se referă, exigențele la care vrea să răspundă, discuțiile care au contribuit la elaborarea lui, uneori mai lungă, pot fi utile pentru a înțelege semnificația lui autentică și profundă”. Obiectivul era acela de a prezenta mesajul Conciliului în lumina adevărurilor naturale acceptate chiar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
tot ceea ce putea să reprezinte o sinteză perfectă a doctrinei morale, De ordine morali a fost abandonat pentru că nu era intenția Papei și a părinților conciliari să alcătuiască un document de acest gen asupra conștiinței creștine și asupra diviziunilor succesive. Exigența care îi animă pe părinții conciliari, adică dialogul cu lumea, determină o schimbare de direcție: se trece de la schematismul teoretic și apoi practic la atenția față de semnele timpurilor și la experiența umană. Astfel se ajunge la numărul 16 din Gaudium
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
structuri. Acesta permite să unim ființa și devenirea unui subiect, statutul său și efectivitatea sa, natura sa proprie și distinctă și necesitatea sa de a fi (al său răspuns nu încă, telos-ul său), recunoașterea sa ca efectualitate concretă, ba chiar exigența și tensiunea sa concretă.” Prin urmare, noțiunea de persoană se prezintă ca „bază și centru al ființei inteligente”, în care există două axe care, în mod obișnuit, urmează o logică antinomică: pe de o parte este „axa a ceea ce suntem
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
face cu experiența subiectivă a autorului. Același autor critică și interpretarea fenomenologică a experienței morale în care este evidențiată conștiința subiectului. Această interpretare neglijează faptul că experiența morală este și experiență practică, nu în sensul că subiectul răspunde liber la exigența valorilor, ci în sensul că subiectul compune el însuși acțiunea proprie. Pasul următor ne va ajuta să surprindem semnificația termenului „experiență”, ținând cont de diferitele interpretări ale experienței morale. 2. Ce este experiența morală? 2.1 Experiența ca o cunoaștere
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de a accede la discursul normativ. Este vorba despre o capacitate ca datorie a omului, creat după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu”, de a nu atinge în mod arbitrar autorealizarea comportamentului său. Experiența furnizează indicii asupra modului în care anumite exigențe morale corespund sau nu cu sensus ecclesiae (sensul Bisericii), adică cu simțul comun al credincioșilor. În mod inevitabil, discursul despre raportul dintre experiență și sensus ecclesiae reclamă modalitatea în care ideea de experiență a fost recepționată în doctrina Bisericii. Unii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
tratare limitată a temei ca extensie și profunzime, am vrut înainte de toate să oferim o privire riguroasă asupra conceptului de „experiență”, în intersectarea ei cu științele teologice și umane. De asemenea, am încercat să evidențiem rolul său important în înțelegerea exigențelor condiției umane (omul nu este doar rațiune, voință, sentiment, ci și fragilitate, nevoie, slăbiciune) și, pe de altă parte, participarea (care nu poate să nu fie benefică) laicilor în procesul de aprofundare a teologiei în general și în particular, în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
1. Atitudinea lui Isus - texte alese: Mt 5,38-48, Mc 11,15-19, Mt 22,15-21 1.1 Primul text: Mt 5,38-48; (Isus vorbește despre iubirea față de dușmani) Despre acest text exegeții au propus interpretări variate care vor să atenueze exigența sa normativă. În această direcție, R. Hays expune interpretările cele mai influente: aceste cuvinte sunt adresate doar ucenicilor și conțin o „etică provizorie” în vederea judecății iminente a lui Dumnezeu; cuvintele valorează doar pentru o categorie particulară de creștini și exprimă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
categorie particulară de creștini și exprimă un „sfat în vederea perfecțiunii”; aceste cuvinte atestă faptul că suntem păcătoși și avem nevoie de harul lui Dumnezeu. Se poate observa că niciunul dintre aceste cuvinte nu este conform viziunii teologice a evanghelistului Matei. Exigențele lui Isus vor să identifice noua comunitate pe care vrea să o întemeieze, în care mânia este învinsă prin reconciliere, setea de plăcere este ținută sub control și iubirea dușmanilor ia locul urii. De aici rezultă că aspectul cel mai
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
menționează de două ori cuplul misionar Priscila și Acvila și «biserica ce este în casa lor»”. Atunci când vorbim despre „biserica domestică „ nu vrem să spunem că toate casele creștinilor aveau și rolul de biserică. Numărul lor era reglementat pe baza exigențelor comunității ecleziale. Pentru a înțelege impactul creștinismului cu lumea greco-romană se cuvine să pornim de la câteva premise semnificative. Înainte de toate, modelul de casă-biserică a primelor comunități creștine nu are echivalent în nicio altă cultură. În această structură, subiectul activității nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de apostol al lui Cristos și suferințele suferite pentru cauza Evangheliei. Acesta este adevăratul semn al apostolatului pentru Paul: capacitatea de a suporta oboseala și suferințele asociate activității misionare (2Cor 11-12). Putem să spunem că Andronic și Iunia răspund acestor exigențe. Erau apostoli înaintea lui Paul și au suferit prigoana pentru cauza Evangheliei. Dacă ne gândim la considerația înaltă pe care Paul o avea față de rolul apostolului, omagiul acordat lui Andronic și Iuniei dobândește o relevanță deosebită, reprezentând o mărturie extrem de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o responsabilitate și o greutate din punct de vedere economic, psihologic și moral. Aceste trei fenomene prezentate în mod sintetic creează un teren nou pentru identitatea familiei actuale, marcată de pragmatism, indiferență, subiectivism și relativism moral, în raport cu educația multimensională și exigențele ei. Atunci când vorbim despre părinți și educația pe care o propun, nu putem face abstracție de criza actuală a familiei care, în opinia sociologilor, se referă la criza modelului tradițional de familie cu funcțiile sale specifice. Acestea se împart, pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru o educație continuă a dimensiunii sentimentale. Ea se referă la orice vârstă, la orice etapă a vieții și la orice tip de raport uman pe care persoana îl instaurează cu ceilalți. Acest tip de educație se referă la câteva exigențe care pretind să fie luate în seamă și puse în acțiune: nevoia de siguranță, nevoia de atașament, nevoia de identitate, nevoia de autonomie, nevoia de stimă și afirmare proprie, care influențează persoana în drumul ei spre maturitate. Ne interesează, la
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru ca dobândirea noilor cunoștințe să fie mereu finalizată spre binele adevărat al persoanei umane. Oamenii de știință trebuie să înțeleagă trupul uman ca pe o dimensiune care aparține unei realități personale unitare, corporale și spirituale în același timp. Se relevă exigența de a oferi itinerarii formative pentru tinerii cercetători, pentru a accentua nu numai pregătirea științifică, ci și dobândirea noțiunilor fundamentale de antropologie și etică. Biserica respectă și sprijină cercetarea științifică atunci când ea urmează o orientare în mod autentic umanistă, și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de creștere a calității serviciilor turistice) Prin lansarea mărcii de calitate (Q), program similar derulat și în Spania, Franța, Elveția se va introduce un sistem eficace de atragere a sistemului privat pentru atingerea unui standard de calitate care să corespundă exigențelor actuale ale turiștilor. Vor fi elaborate norme naționale de certificare a calității serviciilor hoteliere și a acordării mărcii „Q”, aprobate printr-o hotărâre a Guvernului, după care se va desfășura o campanie de sensibilizare a agenților economici cu privire la implicațiile pozitive
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
turistică tip „city-light” cu prezentarea principalelor obiective turistice. Efecte. O informare mai bună a turiștilor. Program de reorganizare a învățământului turistic în concordanță cu criteriile și cerințele UE Are drept obiectiv ridicarea pregătirii profesionale a personalului din turism la nivelul exigențelor actuale pe plan european cu eforturi proprii și cu asistență externă. În cadrul colaborării cu autoritățile de turism din Italia vor fi pregătiți peste 1000 de lucrători în meseriile de bază din turism. Prin colaborarea cu Institutul de Înalte Studii de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
să fie reținute: să nu opunem ruralul și urbanul, ci să căutăm mai curând prilejurile de asociere, asemănările lor, să identificăm ceea ce le face complementare, să luăm seama la periurban (sau rurban), care induce schimbări ale identității colective și noi exigențe privind gestionarea serviciilor publice, să luăm seama la "ghetouri", la cartierele care fac și suportă "secesiunea", creșterea violenței, care au probleme cu integrarea tinerilor, să luăm seama la polarizare, la fractura dintre bogați și săraci. Mobilizarea noastră nu este însă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
doar ale tuturor relelor din orașe, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală care să satisfacă exigențele de demnitate ale tuturor locuitorilor, inclusiv ale populațiilor (auto)marginalizate, prin parteneriate care să pună accent pe gestionarea participativă și pe implicarea cetățenilor, acordând fonduri și alte mijloace comunităților locale și inițiativelor comunitare, întărind capacitățile locale și naționale de reacție
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]