10,287 matches
-
lanțului carpatic al Orientalilor), în lunca dreapta a Oltului. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară omonim ("Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului") Aria protejată adăpostește un habitat natural de tip "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază o gamă diversă de floră și fauna specifică grupării montane a Carpaților de Curbura și zonei depresionare din bazinul mijlociu al Oltului. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), alun ("Corylus
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
Achillea setacea"), gâscarița ("Arabis hirsuta"), asparagus ("Asparagus officinalis"), prazul-cu-cap-rotund ("Allium sphaerocephalon"), flămânzica ("Draba nemorosa"), garoafa ("Dianthus giganteus"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), alior ("Euphorbia cyparissias"), iris ("Iris aphylla"), colilie ("Stipa pulcherrima"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens ssp. glabrescens"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
glabrescens ssp. glabrescens"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), viezure ("Meles meles"), breb ("Castor fiber"); Păsări: stârc roșu
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
natural ce adăpostește o gamă vegetală diversă, alcătuită din elemente specifice regiunilor de stepă; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I) din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), salvie ("Salvia officinalis"), colilie ("Stipa capilata") sau hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), precum și o faună bogată în insecte: albine, lăcuste, fluturi, cărăbuși, furnici. Reportaj
Dealul Zackel () [Corola-website/Science/325491_a_326820]
-
mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), ceapa ciorii ("Gagea villosa"), salvie ("Salvia officinalis"), colilie ("Stipa capilata") sau hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), precum și o faună bogată în insecte: albine, lăcuste, fluturi, cărăbuși, furnici. Reportaj
Dealul Zackel () [Corola-website/Science/325491_a_326820]
-
Bâlea, Lacul Podragu, Lacul Doamnei, Lacul Avrig, Lacul Podrăgel, Lacul Călțun), morene, culmi abrupte, văii, izvoare, pășuni alpine și zone împădurite. Rezervatia naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus tremula
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
de pajiști și stâncărie este alcătuită din rarități floristice cu specii de: sângele voinicului ("Nigritella rubra"), floare de colț ("Leontopodium alpinium Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), iedera albă ("Daphne blagazana"), gențiana ("Gențiana clusii"), rușulița ("Hieradum aurantiacum") sau omagul galben ("Aconitum anthora"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Urasus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
versantul drept al Cheilor Carașului, are o suprafață de 1,10 ha, și este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului. Aria naturală reprezintă o peșteră (cavitate de dimensiuni mari) de interes științific, geologic, speologic și paleontologic, cu resturi de faună fosilă concreționată.
Peștera Răsuflătoarei () [Corola-website/Science/325885_a_327214]
-
văii, peșteri, avene, abrupturi stâncoase, grohotișuri, pereți calcaroși, chei, canioane), poiene, pajiști, tufărișuri și păduri; de intres floristic, faunistic și geologic. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Flora rezervației este alcătuită din specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"); foioase: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"); specii de arbusti: vișin turcesc ("Prunus mahaleb
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
Corylus colurna"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), tămâioară ("Viola jooi Janka"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), brândușă galbenă ("Crocus moesiacus"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), iris de munte ("Iris graminea"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
omonim, la baza desemnării căruia se află buhaiul de baltă cu burtă roșie (un amfibian din specia "Bombina bombina"), specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a IUCN. Aria naturală fondată în anul 1973, are o suprafață de 58,60 de hectare, pe cuprinsul căreia sunt conservate elemente floristice specifice zonei de silvostepă. . Flora are în componență arbori
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
zonă de abrupturi calcaroase, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate, alcătite din roci argilo-marnoase de culoare cenușiu-gălbui, urmate de marne tari și conglomerate tilloide cu blocuri mari de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună fosilă, alcătuite din resturi de lamelibranhiate, gastropode, cefalopode sau brahiopode; precum și cu depozite de resturi fosilifere de plante.
Locul fosilifer Plaiul Hoților () [Corola-website/Science/325938_a_327267]
-
boreale, peșteri în care accesul publicului este interzis, grohotișuri calcaroase și de șisturi, grohotișuri silicioase, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, vegetație lemnoasa de-a lungul cursurilor de apă) ce adăpostesc o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
și fauna sălbatică. La baza desemnării rezervației se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, insecte) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
străbătută de drumul național DN66 care leagă municipiul Deva de orașul Filiași. a fost declarat arie protejată în anul 2005, prin "Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie" (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001) și are o suprafață totală de 11.127 ha. Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpaților Meridionali, între Munții Vâlcan (grupă muntoasă a Munților Retezat-Godeanu), la
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Meridionalilor. Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus") sau frasin ("Fraxinus"). Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus") sau frasin ("Fraxinus"). Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu înmulțire prin spori). Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești și insecte. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Defileul Jiului" (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
comunitară - "Defileul Jiului" (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care șapte specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
de importanță comunitară: Ferice - Plai. Rezervația naturală reprezintă o zonă acoperită cu fânețe piemontane nealterate unde vegetează rarități floristice protejate prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care specii de: anemone ("Anemone narcissiflora") și carlina ("Carlina acanthifolia"). Arealul rezervației asigură condiții prielnice de viețuire unei reptile din familia "Colubridae" - năpârca ("Natrix natrix"); specie faunistică protejată la nivel european prin aceeași directivă a UE
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
totul Lanțul muntos are o topografie carstica, pe cuprinsul lui găsindu-se și o peșteră cu stalactite în Parcul National Nahal Sorek dintre Ierusalim și Beit Shemesh, precum și aria în jurul așezării Ofra, unde s-au găsit fosile de floră și fauna preistorica. În Munții Iudeei, în partea lui centrală, se află circa 70-80 izvoare care curg pe straturi impermeabile și se caracterizează printr-un debit anual redus. În vechime apă lor era de foarte bună calitate. Din perioada Primului Templu și
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
Nava de cercetare marină este o navă specială destinată cercetării științifice pe mări și oceane, a apelor și reliefului submarin, în special în domenii de oceanografie, meteorologie, curenți marini, floră și faună etc. Aceste nave sunt dotate cu aparatură modernă, laboratoare, precum și cu ambarcațiuni auxiliare. În afară de echipaj, la bord se află mai mulți oameni de știință. Unele din aceste nave navighează cu vele, în scopul de a reduce poluarea și zgomotul produs
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Calypso a comandantului Jacques-Yves Cousteau, a efectuat observații în Marea Roșie, Golful Persic și Oceanul Indian, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic. De pe această navă s-au măsurat, în 1961, gradul de radioactivitate a apei marine. Nava sovietică "Vitiaz" de 5700 t a studiat flora și fauna în zonele sale ale Oceanului Pacific, descoperind fosa Marianelor la adâncimea de 11 022 m. În 1962, a participat la o expediție și savantul român Eugen Pora. Între anii 1968-1983 nava americană "Glomar Challanger", prima navă specializată în forajul oceanic la
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
pericolul de inundații este evitat în mare parte, văile fiind subsecvente. Pârâul Sucevița izvorăște din Obcina Mare de la altitudinea de 800 - 900 m și drenează partea de N a teritoriului și N - E, celelalte -Iaslovăț, Gârla Morii, drenând partea centrală. Fauna este reprezentată prin mamifere, păsări, reptile și pești. Bine reprezentate sunt căprioarele (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), vulpea (Caniș vulpes). Mustelidele sunt reprezentate prin nevăstuica (Mustella nivallis), dihorul (Mustella putorius). Rozătoarele au ca reprezentanți: șoarecele de pădure (Apodemus silvaticus
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
satul de reședință al comunei cu același nume din județul Prahova, Muntenia, România. Este un sat învecinat cu Câmpina, de o întindere nu prea mare, situat la o altitudine de 374 m, la nivelul dealurilor. Telega este înconjurată de o fauna minunată a naturii,cu păduri,vai,dealuri,munți. Oamenii de aici trăiesc prin agricultură și creștere de animale. Unii cresc albine pentru miere,și alte animale pentru alte resurse,dar majoritatea se aprovizionează de la supermarketurile din Câmpina.
Telega, Prahova () [Corola-website/Science/325010_a_326339]
-
a celor puternici. Oamenii joacă un rol secundar, ei fiind copleșiți de măreția pădurii. Pădurea seculară este, din punct de vedere simbolic, un element primordial generator de viață, o forță telurică. Ea îl ocrotește atât pe om, cât și o faună fecundă și puțin cunoscută. Cei ce trăiesc în apropierea pădurii preiau o parte din forța ei tenebroasă. Astfel, majoritatea personajelor cărții au o dimensiune misterioasă: prințul Lupu Mavrocosti este pasionat de trecut și caută o comoară ascunsă de strămoșii săi
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]