12,214 matches
-
perspectivelor mitico-magice sau pulsionale. În 2001 într-o lucrare de sinteză, Philososphie des images 1, Jean Jacques Wunenburger corelează ideea de imaginar, imaginii surprinzând astfel majoritatea aspectelor în care imaginarul poate să se dezvolte. Totuși în cazul analizei realizate de filosoful francez trebuie să facem două precizări. Prima constă în faptul că Wunenburger ocolește cu intenție termenul de imaginar în lucrarea sa, el nerealizând o identitate imaginar-imagine, lucru de altfel de neconceput, ci doar reconsideră posibilitatea de cunoaștere a lumii prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
atât la realități psihologice, cât și la adevărul spiritual. Imaginile imită modele exemplare (...) A avea imaginație însemnă a vedea lumea în totalitatea ei; căci puterea și menirea imaginilor constau în faptul că arată tot ce rămâne refractar conceptului"5. Și filosoful român leagă imaginarul tot de termenul imaginație, în schimb el subliniază puterea de a vedea lumea într-un mod holistic specifică imaginației. De această dată imaginația nu este o formă de non-cunoaștere ce determină doar construcții fantastice, ci dimpotrivă o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a ceea ce se află dincolo de imagine, a încărcăturii specifice unei imagini. Încercările de interpretare au determinat o nouă direcție ce surprinde zona inconștientă a imaginarului. Un element important în modalitatea în care este perceput imaginarul este perspectiva lui Mircea Eliade. Filosoful român reconsideră imaginarul, introducându-l între modalitățile epistemice ca o modalitate viabilă de cunoaștere: "Gândirea simbolică nu este apanajul exclusiv al copilului, al poetului sau al dezechilibratului; ea este consubstanțială ființei umane; precedă limbajul și gândirea discursivă. Imaginile, simbolurile, miturile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Culianu reprezintă o știință a imaginarului prin apartenența lor la structurile luminoase ale imaginarului, pe când universul fantastic este cu precădere inconștient și de aici o formă de imaginar tenebros. Motivul pentru care apar aceste confuzii sunt de ordin organizatoric, lucrările filosofului român fiind de analiză a mentalităților și o încercare de definire a imaginarului. Prin această analiză a mentalității și universului magic este realizată și o reconsiderare a începuturilor științei moderne sau a discursului rațional. Conflictul dintre rațional și magic este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este recuperată opera lui Aristotel împreună cu interpretările arabe ale acesteia. Trebuie să amintim câteva dintre numele a căror operă a fost determinantă pentru sfârșitul Evului Mediu și perioada Renașterii. În primul rând trebuie amintit Abū Ībn Sină (Avicena), medic și filosof de origine persană (980-1037) numit în de către arabi "al treilea Aristotel". Opera sa pornește de la filosofia aristotelică și influențează gândirea filosofică scolastică. "Petrus Hispanus însuși îl utilizează în elaborarea unei teorii a cunoașterii, iar Thomas de Aquino preia de la Avicena
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
iar Thomas de Aquino preia de la Avicena distincția dintre esență dintre esență și existență în lucrarea sa De ente et essentia. Albertus Magnus îl citează de sute de ori"10. O altă persoană care trebuie amintită este Ibn Rušhd (Averroes) filosof prin intermediul căruia școala arabă de filosofie se mută în Spania la Cordoba. Acesta a fost om de știință, filosof, jurist și prin complexitatea personalității sale a rămas ca una dintre influențele principale ale filosofiei arabe în spațiul european. Interesant este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
et essentia. Albertus Magnus îl citează de sute de ori"10. O altă persoană care trebuie amintită este Ibn Rušhd (Averroes) filosof prin intermediul căruia școala arabă de filosofie se mută în Spania la Cordoba. Acesta a fost om de știință, filosof, jurist și prin complexitatea personalității sale a rămas ca una dintre influențele principale ale filosofiei arabe în spațiul european. Interesant este că dincolo de filosofii arabi prin intermediul acestei culturi a pătruns în Europa și cultura ebraică. Chiar dacă evreii au fost mult
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
școala arabă de filosofie se mută în Spania la Cordoba. Acesta a fost om de știință, filosof, jurist și prin complexitatea personalității sale a rămas ca una dintre influențele principale ale filosofiei arabe în spațiul european. Interesant este că dincolo de filosofii arabi prin intermediul acestei culturi a pătruns în Europa și cultura ebraică. Chiar dacă evreii au fost mult timp marginalizați influențele lor din punct de vedere filosofic nu au fost puține. Iar în principal acestea au pătruns în cultura medievală prin intermediul influențelor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Johnson sau Milton. Totuși forma relativ liberală de conducere a Angliei a determinat stări conflictuale și lupte pentru putere. Una dintre cele mai cunoscute este cea dintre Contele de Essex și Robert Cecil, luptă care l-a marcat și pe filosoful Francis Bacon. Contele de Essex era, în jurul anului 1590, favoritul reginei Elisabeta, după ce avusese o ascensiune foarte rapidă. Cu trei ani înainte, la numai douăzeci de ani, el era maestru al cavaleriei în timpul campaniei din Țările de Jos. În 1588
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au fost prezentate în mod metaforic. Sub impactul filosofiei latine ce domina secolele respective se depășește faza pulsional ritualică încercându-se prin raționalizare și hermeneutică să se dezvolte noi valențe de sorginte filosofică. Unul dintre primii apologeți Justin Martirul și Filosoful a încercat să înființeze o școală în care să predea doctrina creștină pornind de la modelul școlilor romane 35. Școala din Alexandria 36 (Clement, Origen) care urmează metoda hermeneutică a lui Filon, convergență a gândirii ebraice și stoice, creează o sinteză
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și raționalitatea imaginarului 68 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional Întotdeauna când s-a vorbit despre Renaștere s-a realizat legătura dintre evoluția acesteia și modul în care a fost reconstituită opera filosofilor din Grecia Antică. Ruptura dintre Antichitate și Evul Mediu nu s-a realizat în mod brusc și radical. Au fost trepte ale cenzurii și redescoperirii, fiecare dintre acestea având rolul său în construcția imaginii despre lume. Cenzura radicală a fost
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-ul și Boethius 72 (Categoriile și De Interpretatione). Datorită acestui lucru el a fost perceput ca simbol al rațiunii în puritatea sa, a modului de a face filosofie folosindu-se de puterea divină a rațiunii. Ulterior, scolastica îl redescoperă pe filosof în toată splendoarea sa, dar apar dificultăți de acceptare a noului mod de a percepe realitatea. Spre sfârșitul secolului al XII-lea este tradusă Fizica de către Cherardo din Cremona, apoi ajunge în Europa Occidentală în jurul anului 1210 traducerea în latina
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
avântul pe care l-a luat cultura greacă Aristotel a jucat un rol central ca simbol al raționalității. Lucrările traduse inițial îl pun pe acest piedestal, dar ulterior datorită numeroaselor traduceri și interpretări această imagine este completată cu imaginea unui filosof universal ce abordează toate problematicile ființei umane, dar a cărui operă nu se mai suprapune in principio cu tradiția creștină. Descrierea modului de a raționa era un element neutru, dar în momentul în care sunt promovate imagini noi cu privire la existență
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
criteriu posibilitatea de a crea și ca urmare a acesteia apare și a patra formă a ființării care va fi dezvoltată de către mistică ajungându-se la conceptualizarea neființei așa cum va fi ea percepută de către Hegel. Ideea principală care domină gândirea filosofului scoțian constă în faptul că ceea ce poate fi conceptualizat există într-o formă sau alta există: "rațiunea cere ca, tuturor celor care cad sub percepția senzorială sau sub cea a inteligenței să i se poată atribui în mod rațional existența
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nostru"84. Această identitate dintre cele două universuri face din cearta universaliilor una dintre cele mai cunoscute controverse specifice Evului Mediu. Punctul de pornire a acesteia nu este doar textul lui Porfir cu privire la interpretarea universalului ci și semnificația acestora. Textul filosofului neoplatonic lasă deschisă problema universalului în general 85. Așa, de pildă, în ce privește genurile și speciile, fie că subzistă, fie că sunt doar simple gânduri, fie că, subzistente fiind, sunt corpuri, sau sunt lipsite de corp, și, în sfârșit dacă sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
integrantă a doctrinei Bisericii Catolice. Problema universaliilor a determinat o diversificare a imaginarului rațional și prin amplificarea acestuia se ajunge la o viziune specifică asupra lumii. După ce a fost dezvoltată concepția oficială în cadrul conflictului universaliilor, acesta capătă alte valențe. Majoritatea filosofilor medievali acceptă această concepție adăugând sau precizând anumite nuanțe. Duns Scotus acceptă varianta oficială susținând ideea că universaliile nu sunt fictiones intellectus și își construiește concepția gnoseologică pornind de la aceasta. Chiar dacă aceasta este de natură empiristă este potrivită cu ideea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vedea cunoașterea nu cuprinde în sine și ideea existenței universaliilor și posibilitatea conceperii acestora ca entități exterioare. De aceea chiar dacă este acceptată concepția oficială aceasta nu este integrată în sistem permițând o anumită atitudine vis-à-vis de această. O parte a filosofilor neagă importanța dezbaterii universaliilor considerând-o secundară, susținând ca fiind mult mai importante alte aspecte ale cunoașterii. Între aceștia cel mai important este Roger Bacon care susține că cea mai importantă modalitate de cunoaștere este cea experimentală 98, iar prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și această existență este un fel de plăsmuire, avându-și existența obiectivă după modelul existenței subiective a lucrului extramental"100. Această a două treaptă reprezintă o primă concepție prin care este susținută ideea nominalistă, dar care nu îl mulțumește pe filosof. De aceea realizează o nouă analiză și ajunge la o concluzie prin care este realizată identitatea dintre obiectul cunoașterii și cunoaștere: Ar mai putea fi și o altă opinie, potrivit căreia conceptul este însăși actul înțelegerii"101. Aceasta este ideea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoașterii și cunoaștere: Ar mai putea fi și o altă opinie, potrivit căreia conceptul este însăși actul înțelegerii"101. Aceasta este ideea la care rămâne Occam și datorită ei cunoașterea trebuie realizată la nivel particular prin relație cu obiectul conceptului. Filosoful englez reprezintă ultima dintre concepțiile specifice conflictului determinat de percepția universalului. Acest conflict arată războiul care se desfășura cu privire la modul în care este văzută lumea în această perioadă astfel încât să se poată păstra un imaginar pe baze raționale și să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
joacă un rol specific în cadrul gândirii medievale. Aceasta s-a dezvoltat pornind de la cărțile ce alcătuiesc Organon-ul aristotelic. S-a început cu problematizarea specifică Categoriilor și Despre interpretare a lui Cicero, ulterior aprofunzându-se celelalte texte ale instrumentului realizat de către Filosof. Aristotel, prin interpretările lui Boethius, și, ulterior, prin traducerile în latină realizată de filosofii arabi, devine instrumentul principal pentru argumentare în perioada vizată. În contextul dezvoltat de aceste texte se realizează un instrument care să ajute la construcția discursurilor. Logica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce alcătuiesc Organon-ul aristotelic. S-a început cu problematizarea specifică Categoriilor și Despre interpretare a lui Cicero, ulterior aprofunzându-se celelalte texte ale instrumentului realizat de către Filosof. Aristotel, prin interpretările lui Boethius, și, ulterior, prin traducerile în latină realizată de filosofii arabi, devine instrumentul principal pentru argumentare în perioada vizată. În contextul dezvoltat de aceste texte se realizează un instrument care să ajute la construcția discursurilor. Logica se dezvoltă ca știință discursivă (scientia sermocinalis), nu ca știință în general și nici
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate influența manifestările acesteia. Ajuns în cultura occidentală odată cu operele aristotelice, Averroes era considerat ca fiind cel mai mare interpret al acestora, astfel încât numele său în perioada scolastică a rămas de Comentatorul, așa cum cea a lui Aristotel a fost de Filosoful. Principala sursă de conflict a fost problema unității intelectului care a fost susținută în spațiul european de către adepții averroismului, opinii sintetizate de Siger din Brabant 125. Câteva dintre consecințele de neacceptat sunt următoarele: în primul rând pierderea identității sufletului prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
natura. Trecerea de la teologia axată doar pe ideea de Dumnezeu înspre cea care cercetează și partea componentă a naturii se face treptat și cu opoziție din partea bisericii. Această transformare se realizează datorită intrării în contact cu scrierile aristotelice și ale filosofilor arabi. Trecerea dinspre platonismul scrierilor perioadei patristice spre aristotelismul scolastic se realizează prin includerea analizei naturii între celelalte forme de adevăr. Dar viziunea asupra cunoașterii care să cuprindă și natura nu s-au pierdut nici un moment. Boethius în lucrarea sa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rațional. La modalitatea în care a perceput Bacon cunoașterea s-au adăugat celelalte forme de "revoltă" față de filosofia aristotelică. Duns Scotus introduce elemente privind cunoaștere care se pot regăsi atât la Bacon, cât și la Descartes. Atunci când descrie cunoașterea experimentală, filosoful scoțian introduce ideea inducției incomplete: "În legătură cu ceea ce se cunoaște prin experiență, spun că, chiar dacă cineva nu are experiență privitor la fiecare individ singular, ci numai în mod frecvent, el știe totuși, fără să greșească vreodată, că este întotdeauna și în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucrările lui Avivenna, Averroes sau Diogene Laertius, care întregesc imaginea literaturii antice din etapa respectivă. În acest context școlile non aristotelice devin din ce în ce mai puternice, iar între acestea cele platonice sunt dominante. În cel de-al treilea rând sunt traduse operele filosofilor naturaliști începând cu cei presocratici, dar și Lucrețiu sau Cicero. Aceștia sunt asimilați în perioada de sfârșit a Renașterii și pregătesc o altă imagine asupra universului, fundament pentru filosofia modernă. De exemplu, lucrările lui Arhimede îl vor influența pe Galilei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]