10,713 matches
-
două sau chiar I între cele trei tendințe principale ale filosofiei contemporane. în conținut, | diferența se situează între cei care continuă în formule sintetice \ postmoderne tentativa comună a celor două direcții analizate mai sus, de [29 a dizolva subiectul, ideea filosofică produsă de epoca modernă, sau, dimpotrivă, de a-l reconstrui și regândi. Tranșantă pentru problema postmodernității ar fi evidențierea unui model ontologic sau a unei variante a unui astfel de model, care să-i garanteze dacă nu autonomia, măcar diferența
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
rezultă este o ontolgie a "suprafeței semnificante", fără transcendență, nici măcar în forma slabă a profunzimii sau originii și articulată după principiul diferenței, nu al asemănării. Un astfel de model ontologic este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă. Evidențierea unui model ontologic specific este de natură a garanta consistența filosofică a postmodernității ca epocă, dar nu poate, din
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă. Evidențierea unui model ontologic specific este de natură a garanta consistența filosofică a postmodernității ca epocă, dar nu poate, din păcate, să dea și o măsură perfectă a distanțării de modernitate. Deplasarea de la o tematizare la alta poate apărea ca o aprofundare, pentru că, într-un registru mai general, cunoașterea este cazul particular
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
doua, a acestui subiect în profitul unui limbaj la care lumea se reduce ca simplă suprafață semnificantă. Consecința lor este transformarea inițierii în joc și a teoriilor semnelor și intepretării în rețete pragmatice pentru eficiența comunicării. Ideea din care gândirea filosofică postmodernă și-a făcut emblemă este pluralismul, adică eterogenia și eteronomia. Desigur, calea impunerii acestor concepte nu este una directă, de generalizare pur și simplu a experienței socio-culturale, ci una ocolită, a consonanțelor, rezonanțelor și sprijinului reciproc. Ea este implicită
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
1998 140 141 3. Vattimo, Gianni; Rovati, Pier Aldo; Gândirea slabă, Pontica, Constanța, 1998 4.***, Pentru o teorie a textului, Univers, București, 1980 5. Heinrich F. Plett, Știința textului și analiza de text, Editura Univers, București, 1983 6. ***, Postmodemismul. Deschideri filosofice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 Cuprins Introducere 1. Noua epistemă: tematizarea comunicării..............................................5 2. Raționalitate și semn.............................................................................8 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul)..................................................................17 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic......................................22 5. Consecințe filosofice ale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Deschideri filosofice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 Cuprins Introducere 1. Noua epistemă: tematizarea comunicării..............................................5 2. Raționalitate și semn.............................................................................8 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul)..................................................................17 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic......................................22 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic............................................................................................26 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste.............................30 7. Semnul și sistemele semnificante.......................................................35 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice.......................................53 9. Semn și epistemă: o semiologie a cunoașterii.....................................69 II. Hermeneutică 10. Situs-ul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
reguli ale hermeneuticii.................................80 12. Etapa filologico-retorică a hermeneuticii.........................................85 13. Variante ale hermeneuticii filologico-retorice și contrafigura ei, hermetismul......................................................................................90 14. Etapa psihologico-istorică a hermeneuticii (Schleiermacher, Dilthey).............................................................................................96 15. Contrafigura hermeneuticii psihologico-istorice: hermeneuticile negative ale "maeștrilor bănuielii".................................................103 16. Etapa filosofică a hermeneuticii: Heidegger...................................110 17. Etapa filosofică a hermeneuticii: Gadamer.....................................123 III. Postmodernism 18. Deconstrucție, "hermeneutică slabă" și pragmatică discursivă.....129 Bibliografie.................................................................................................139 142 •J^f! Tiparul executat la S.C. "ATID" S.R.L. Tel. 094-391 876 ROMÎNIA 551000
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a hermeneuticii.........................................85 13. Variante ale hermeneuticii filologico-retorice și contrafigura ei, hermetismul......................................................................................90 14. Etapa psihologico-istorică a hermeneuticii (Schleiermacher, Dilthey).............................................................................................96 15. Contrafigura hermeneuticii psihologico-istorice: hermeneuticile negative ale "maeștrilor bănuielii".................................................103 16. Etapa filosofică a hermeneuticii: Heidegger...................................110 17. Etapa filosofică a hermeneuticii: Gadamer.....................................123 III. Postmodernism 18. Deconstrucție, "hermeneutică slabă" și pragmatică discursivă.....129 Bibliografie.................................................................................................139 142 •J^f! Tiparul executat la S.C. "ATID" S.R.L. Tel. 094-391 876 ROMÎNIA 551000
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
planul de desfășurare a discursului. Exordul, narațiunea, argumentarea, digresiunea, epilogul devin elemente ale discursului. Retorica va fi tehnică de folosire a acestora cu scopul de a convinge și a dovedi justețea cauzei apărate. Prin Platon și Aristotel, va cunoaște momentul filosofic, dobândind conștiința vie a limbajului. Din practică se transformă într-o teorie a comunicării și argumentării, în știință a persuasiunii și convingerii, care viza omul în marea sa complexitate socială. 1.3.2. Formele comunicării sunt multiple și diverse. Amintesc
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
comunicării nu pot descrie mai departe ceea ce este îndeobște cunoscut ca fenomen religios. Am putea spune că acestea sunt limitele lor explicative. De aceea, pentru o analiză mai detaliată și, sperăm, mai adecvată, suntem nevoiți să facem apel la conceptele filosofice și teologice prin care au fost descrise până acum fenomenele religioase, insistând asupra aspectului la care am făcut referire la început: prezența activă, structurantă a lui Dumnezeu în evenimentul comunicării. 3.4 Numele de botez, mijloc de comunicare cu Dumnezeu
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
mit echivalează, cu o deplasare a atenției de la semnificantul/text la semnificatul /discurs; transparența limbajului simbolic se diminuează treptat pe măsura trecerii de la discursul/textul motivat, presupus de formele „ritualice” primitive ale mitului, la discursul /textul convențional, presupus de formele „filosofice” ale mitului; în desfășurarea spațio-temporală a discursului, codurile ritualice permit o receptare diacronică (temporală, în cazul codului muzical) o receptare sincronică (spațială în cazul codului plastic) sau o receptare diacronic-sincronică (în cazul gestual, al dansului), pe de altă parte, codul
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
despre cele ale lui Felix Aderca din "Vremea" anului 1937, adunate apoi în volumul "Mărturia unei generații". Acestea din urmă, cel puțin, sunt reținute de istoria jurnalisticii românești, dar și de istoria literaturii ca acte de presă definitorii pentru orientarea filosofică a unei generații și ca mărturii de creație ale unor personalități marcante ale perioadei respective. L-am nedreptăți pe Ion Biberi dacă nu am aminti, printre reliefurile distincte ale genului, ampla sa anchetă din 1946 intitulată "Lumea de mâine". Există
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
este, probabil, și instinctivă, dar și intelectuală, dacă vreți. Textul nu-mi dă satisfacția pe care o vreau. Eu am fost mult mai bună în drame, în conflicte. Că de aici vin!... (râde) Aici mi-a fost copilăria... Și textele filosofice, textele care nu au atâtea repetiții. Chiar și "Anna Bolena", e un subiect istoric, textul e nemaipomenit. Are foarte puține repetiții. În "Adriana Lecouvreur", personajul Adriana are un text de proză, mai mult ca în teatru. A.V. În ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Europa Centrală și de Răsărit, populate de niște țărani deghizați în cowboys. Cu același nivel mental și bagaj intelectual. Eu exagerez acum, desigur, dar nu caricaturizez. Eu, firește, aveam numai propuneri elitiste. În afara incifrărilor obligatorii: partitura muzicală, formula matematică, terminologia filosofică, ermetizarea versului, nimic nu mi se părea imposibil de înțeles prin radio. Nici avangarda teatrală a lui Bob Wilson, nici prima carte de filosofie a unui Foucault sau unui Deridá, nici serialismul lui Boulez, nici pianul lui Michelangeli, nici, ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
interpretare istorică), după care este un nivel, să spunem, al interpretării simbolice, altul al interpretării religioase... Deci, nivelele se adâncesc. Ca să înțelegi asta îți trebuie, cred, o pregătire extraordinară, și nu doar artistică, teatrală, ci o educație la un nivel filosofic și spiritual foarte dezvoltat. A.V. Cum a rămas pentru Dumneavoastră, cum ar putea fi acum considerate interpretarea și regia lui Lawrence Olivier la Hamlet? Filmul din 1948. A.Ș. Da, erau extraordinare, era un mare actor și un mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
comunicațională globală, multinațională și descentrată în care suntem prinși ca subiecți individuali"9. Această nouă concepție a spațiului, care a încurajat afirmarea unor discipline precum geografia culturală și socială, geografia simbolică și postcolonială, a fost acompaniată de o nouă abordare filosofică a spațiului și timpului, noi relaționări între timp și spațiu, istorie și geografie. În opinia noastră, domeniul geografiei simbolice se întrepătrunde cu cel al imagologiei, adică cu studiul reprezentării Celuilalt și a spațiului locuit de acesta, împreună cu semnificările lor de către
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
reale sau metaforice, exemplele fiind nenumărate: Hugo Dyserinck 10 (la Aachen), Joep Leerssen 11 la Amsterdam, (studiază stereotipurile etnice sau naționale), Raymond Trousson 12 în Belgia (ale cărui domenii de interes sunt utopiile literare, identitățile naționale și miturile europene, călătoriile filosofice sau literare, imaginea Celuilalt), Gilbert Durand 13, Jean-Marie Carré14, Marius-François Guyard, Daniel-Henri Pageaux 15, Jean-Marc Moura 16, Raymond Corbey, în Franța (interesat de structurile antropologice ale imaginarului, studiile imaginilor și mirajelor, exotismul și geografia simbolică). În analiza reprezentărilor Celuilalt și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
reprimate", ca de exemplu, descrierea empirică (și imperială), explorarea imaginarului spațial în ca-drul problematicii contemporane a identității și atenția îndreptată spre aspectele non-reprezentaționale ale relației cu spațiul 22. Discuțiile asupra globalizării readuc în centrul atenției perspective tradiționale ale cartografiei culturale, filosofice, mentale. De asemenea, acestea repun în drept geopolitica atât în cadrul geografiei politice cât și al relațiilor internaționale și contribuie la afirmarea abordărilor culturale în științele politice americane (verzi Huntington și teoria "ciocnirii civilizațiilor"). Geografia simbolică oferă un fundament conceptual și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
lumii, dincolo de separarea spațială fizică propriu zisă. Spre deosebire de separarea fizică a teritoriilor locuite, cea simbolică este fluidă și este strâns legată de istorie, putându-se modifica de la o epocă la alta, în funcție de evoluția intereselor politice, econo-mice, militare sau culturale. Teoretizările filosofice și sociologice asupra spațiului se îndepărtează de perspectiva kantiană a spațiului categorie absolută spre "spațiul ca proces și în proces (adică spațiul și timpul conlucrând în devenire)"23. Ideea de spațiu este în strânsă legătură cu ideea de reprezentare, de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și ireale"25. "Altfel spus, conchide autorul, imaginarul european al frontierelor ne invită să gândim mai puțin unitatea Europei, într-un fel de ne-găsit, decât imaginea mobilă, plastică a unui teritoriu, mereu recreată mitic"26. De asemenea, cu privire la abordarea filosofică a spațiului, Dirk Baecker 27 afirmă: "Spațiul există din momentul în care se stabilește o graniță și un observator privește ambele părți ale graniței, inclusiv granița care separă cele două părți ... Jacques Derrida era conștient de acest lucru. Una din
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
provocării, sistemele binare se autodizolvă pentru că textul conține "urme" nedetectate ale altor poziții în contrast cu cele pe care textul le susține. Semnificațiile cuvintelor (și ale lucrurilor) pot fi permanent schimbate, multiplicate și diseminate printr-un joc al deși re-contextualizărilor. Deconstrucția sistemelor filosofice dihotomice înseamnă pentru filosoful francez Jacques Derrida mai mult decât "răsturnarea" termenilor dihotomiei, a diferenței antinomice, adică și "deplasarea" generală simultană a sistemului, jocul semnificărilor într-o rețea care simulează dinamismul, un joc conceptual și non-conceptual în spațiul originar al
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a Europei divizate și a desenării granițelor mentale între Apus (subiect al cunoașterii, superior, dominant, viril, prototip al civilizației) și Răsărit (obiect al cunoașterii, dominat, efeminat, pasiv, inferior, prototip al barbariei și căderii în afara istoriei). Conturarea hărților politice, economice și filosofice de către Iluminismul apusean, anunța divizarea Europei înaintea căderii "Cortinei de fier". Harta filosofică a Luminilor oferea baza teoretică justificatoare pentru schițarea hărții politico-diplomatice, eco-nomice și militare a Europei. Călătorii reali, experimentau la fața locului datele teoretice și aduceau probele care
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
superior, dominant, viril, prototip al civilizației) și Răsărit (obiect al cunoașterii, dominat, efeminat, pasiv, inferior, prototip al barbariei și căderii în afara istoriei). Conturarea hărților politice, economice și filosofice de către Iluminismul apusean, anunța divizarea Europei înaintea căderii "Cortinei de fier". Harta filosofică a Luminilor oferea baza teoretică justificatoare pentru schițarea hărții politico-diplomatice, eco-nomice și militare a Europei. Călătorii reali, experimentau la fața locului datele teoretice și aduceau probele care le susțineau. Larry Wolff identifică tendințe de orientalizare a Europei de est în discursul iluminist
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
naționale, feluri de mâncare na-ționale..." 84. Și, mai avem un spațiu național, fie el aerian sau terestru, aș adăuga eu. Specialistul în istoria cartografiei care a cercetat fenomenul conexiunii evidente între putere și cartografierea lumii, bazându-și argumentația pe gândirea filosofică post-structura-listă a lui Foucault și Derrida, a fost J. B. Harley 85. În cărțile sale de istorie a cartografiei, J. B. Harley a analizat modul în care hărțile și realizarea lor sunt purtătoare ale diferitelor ideologii culturale și politice sau
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
având drept țintă a deconstrucției: 1) imperialismul ideologic sovietic și/sau 2) imperialismul apusean al cunoașterii, imaginației și reprezentării, care au Răsăritul ca obiect, ambele tipuri de imperialism fiind manifeste în cadrul Războiului Rece), în tratatele de geografie culturală, mentală și filosofică, în cele de geopolitică din cadrul studiilor internaționale. Geografia (cartografierea) "politică", "culturală", "simbolică", "metaforică" etc. și frontierele ei sunt teme abordate de fapt în manieră interdisciplinară, transdisciplinară, interculturală și internațională, favorizând și tratarea sistemică a unor asemenea fenomene ale istoriei recente
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]