15,723 matches
-
sprijinului în lumea a treia pentru tipul de politici economice "liberale" care ajunseseră să predomine în multe țări occidentale. În consecință, stilurile de politică publică reactive ajunseseră probabil să corespundă destul de mult realității, cel puțin în mare parte a Americii Latine și în unele părți din Africa. O abordare anticipativă poate să predomine încă în unele aspecte ale politicilor economice ale țărilor de la țărmul Pacificului, poate chiar mai mult și cu siguranță mai eficient decât în China și în alte țări
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Los Angeles, Calif.: Sage, pp. 359-90. Partide politice, sisteme electorale, sisteme de partide și referendumuri H.E. Alexander, Financing Politics (1984) Washington, DC: Congressional Quarterly. H.E. Alexander, ed., Comparative Political Finance in the 1980s (1989) Cambridge: Cambridge University Press. R.J. Alexander, Latin American Political Parties (1973) New York, NY: Praeger. R.J. Alexander, Political Parties in the Americas: Canada, Latin America, and the West Indies (1982) Westport, Conn.: Greenwood. E. Allardt și Y. Littunen, Cleavages, Ideologies and Party Systems (1964) Helsinki: The Academic Bookstore
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Alexander, Financing Politics (1984) Washington, DC: Congressional Quarterly. H.E. Alexander, ed., Comparative Political Finance in the 1980s (1989) Cambridge: Cambridge University Press. R.J. Alexander, Latin American Political Parties (1973) New York, NY: Praeger. R.J. Alexander, Political Parties in the Americas: Canada, Latin America, and the West Indies (1982) Westport, Conn.: Greenwood. E. Allardt și Y. Littunen, Cleavages, Ideologies and Party Systems (1964) Helsinki: The Academic Bookstore. S. Bartolini, "The membership of mass parties: the Social Democratic experience", în H. Daalder și P.
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
era in America", în R.J. Dalton et al., ed., Electoral Change in Advanced Industrial Democracies (1984) Princeton, NJ: Princeton University Press, pp. 240-66. F.P. Belloni și D.C. Beller, ed., Faction Politics (1978) Oxford: ABC Clio. J. Bernard, A Guide to Latin American Parties (1973) Harmondsworth, Middlesex: Penguin K. von Beyme, ed., Right-wing Extremism in Western Europe (1988) London: Cass. J. Blondel, "Party systems and patterns of government in western democracies", Canadian Journal of Political Science (iunie 1968), pp. 180-203. J. Blondel
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
the Soviet State (1948) London: Macmillan. W. Wallace, The Transformation of Western Europe (1992) London: Frances Pinter. K.C. Wheare, Federal Government (1963) London: Oxford University Press. K.C. Wheare, Modern Constitutions (1966) London: Oxford University Press. Foruri legislative W. Agor, ed., Latin American Legislatures (1971) New York, NY: Praeger. S.K. Bailey, Congress Makes a Law (1950) New York, NY: Columbia University Press. J.D. Barber, The Lawmakers (1965) New Haven, Conn., Yale University Press. A. Barker și M. Rush, The Member of Parliament and his
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
NY: Holt, Rinehart and Winston. G. Schubert, Judicial Decision-Making (1963) New York, NY: Free Press. P. Self, Administrative Theory and Politics (1977) London: Allen and Unwin. H.A. Simon, Administrative Behavior (1957) New York, NY: Free Press. J.W. Sloan, Public Policy in Latin America: A Comparative Survey (1984) Pittsburgh: University of Pittsburgh Press. E. Strauss, The Ruling Servants (1961) London: Allen and Unwin. E.N. Suleiman, ed., Bureaucrats and Policy-Making (1984) New York, NY: Meier. A. Wildavsky, Speaking Truth to Power: The Art and Craft
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
and North Africa (1963) Princeton, NJ: Princeton University Press. M.C. Hudson, Arab Politics (1977) New Haven, Conn.: Yale University Press. K.A. Kemal, Turkey's Politics: The Transition to a Multi-Party System (1959) Princeton, NJ: Princeton University Press. J. Lambert, Latin America (1967) Berkeley, Calif.: University of California Press. D. Lerner, The Passing of Traditional Society (1958) New York, NY: Free Press. R.L. Park și B. Bueno de Mesquita, India's Political System (1979) Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall. J. Peeler, Latin
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Latin America (1967) Berkeley, Calif.: University of California Press. D. Lerner, The Passing of Traditional Society (1958) New York, NY: Free Press. R.L. Park și B. Bueno de Mesquita, India's Political System (1979) Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall. J. Peeler, Latin America Democracies (1982) Chapel Hill, NC: University of North Carolina Press. L.W. Pye, Politics, Personality, and Nation-Building (Burma) (1962) Cambridge, Mass.: MIT Press. R.E. Scott, Mexican Government in Transition (1964) Chicago, Ill.: University of Illinois Press. P. Smith, Labyrinths
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vezi următoarea diagramă). Acest lucru este important de știut, deoarece oamenii pot crede că nu au nici o influență asupra felului în care gîndesc, simt sau se comportă. Consecințele sînt cauzate de evenimente declanșatoare. Oricum, în același fel în care alfabetul latin nu trece de la A la C sărind peste litera B, evenimentele declanșatoare nu au consecințe emoționale fără să treacă prin convingerile noastre. Ce înseamnă asta? Înseamnă că situațiile care par să determine consecința unui atac de panică se produc din cauza
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
aleagă pentru patria sa, între viață și moarte”. Cuvinte pe care Pius al XII-lea le adresa catolicilor, din Italia și Franța, la 1 iunie 1946: „Trebuie să știm dacă una sau alta dintre aceste două națiuni, dintre aceste surori latine, cu o civilizație creștină multimilenară, vor continua să se sprijine pe stânca solidă a creștinismului, pe recunoașterea unui Dumnezeu personal, pe credința în demnitatea spirituală și pe destinul veșnic al oamenilor, sau dacă, în schimb, vor dori să-și repună
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de note explicative care însoțește această ediție a reminiscențelor istorico literare ale merituosului ziarist din anii de glorie ai presei române. t.a. martie 2014 Bucureștii de altădată 1878-1884 anul 1878 [Felonia rusească. Diverse. Pacea de la San Stefano. „Cântecul gintei latine.“ Congresul din Berlin. Intrarea triumfală a armatei române în București. Din timpul rușilor.] [felonia rusească] Dacă anul 1877 a fost anul entuziasmului, al speranțelor mari și al victoriilor, în schimb anul 1878 fu anul decepțiilor și al deziluziilor. Țara începea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
peri și declară oficial că nu poate primi Tratatul de la San Stefano. Dar, după tratative care durează aproape două luni, situația se îmbunătățește. Rusia cedează în multe părți ale Tratatului, afară de Basarabia, și astfel pericolul războiului anglo-rus dispare. „cântecul gintei latine“ Societatea limbilor romanice de la Montpellier publicase, cu un an mai înainte, un concurs pentru cel mai bun poem cu titlul: Cântecul latinului sau Cântecul gintei latine. Au concurat mulți poeți francezi, italieni, spanioli etc., dar premiul l-a obținut Vasile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
îmbunătățește. Rusia cedează în multe părți ale Tratatului, afară de Basarabia, și astfel pericolul războiului anglo-rus dispare. „cântecul gintei latine“ Societatea limbilor romanice de la Montpellier publicase, cu un an mai înainte, un concurs pentru cel mai bun poem cu titlul: Cântecul latinului sau Cântecul gintei latine. Au concurat mulți poeți francezi, italieni, spanioli etc., dar premiul l-a obținut Vasile Alecsandri în ziua de 7 mai. De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societății, a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
multe părți ale Tratatului, afară de Basarabia, și astfel pericolul războiului anglo-rus dispare. „cântecul gintei latine“ Societatea limbilor romanice de la Montpellier publicase, cu un an mai înainte, un concurs pentru cel mai bun poem cu titlul: Cântecul latinului sau Cântecul gintei latine. Au concurat mulți poeți francezi, italieni, spanioli etc., dar premiul l-a obținut Vasile Alecsandri în ziua de 7 mai. De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societății, a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul compus din Mistral, Tourtoulon
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai. De Roqueferrier, secretarul perpetuu al Societății, a vestit pe Alecsandri prin următoarea telegramă: „Alecsandri Mircești Juriul compus din Mistral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru și Ascoli vă conferă în unanimitate premiul. Vă așteptăm.“ Premiul consta dintr-o cupă simbolică. Iată cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cântecul: Latina gintă e regină într-ale lumei ginte mari; Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreț îndreaptă pașii săi; Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. Latina gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale i se înclină Și pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se oglindă-n splendid soare, Se scaldă-n mare de smarald
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
gintă-i o vergină Cu farmec dulce, răpitor, Străinu-n cale i se înclină Și pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se oglindă-n splendid soare, Se scaldă-n mare de smarald. Latina gintă are parte D-ale pământului comori Și, mult voios, ea le împarte Cu celelalte-a ei surori! Dar e teribilă-n mânie, Când brațul ei liberator Lovește-n cruda tiranie Și luptă pentru al ei onor. în ziua cea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
voios, ea le împarte Cu celelalte-a ei surori! Dar e teribilă-n mânie, Când brațul ei liberator Lovește-n cruda tiranie Și luptă pentru al ei onor. în ziua cea de judecată, Când, față-n cer cu Domnul sfânt Latina gintă-a fi-ntrebată: Ce ai făcut p acest pământ? Ea va răspunde, sus și tare: „O, Doamne!-n lume cât am stat. În ochii săi, plini de admirare, Pe tine te-am reprezentat!“ Pe la sfârșitul lunii mai guvernul pune în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
România alianței austro-germane, el a răspuns că fiind dat faptul că mulți români sunt subjugați de Ungaria și Austria, România nu s-ar putea alia cu această putere. Cu totul alta ar fi situația dacă o altă putere, de rasă latină - de exemplu Italia - ar intra în alianță. Dar la 1884 Italia intrase în acestă alianță, prin urmare situația României din acest punct de vedere se ușurase. Alegerile generale pentru Cameră și Senat bat la ușă. Opoziția liberal conservatoare care, sub
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
avut-o până acum în Statul român? Dar, d-lor, până acum Suveranul nostru se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna stăpân, suveran, însemna mai târziu și împărat. De aceea, și la noi, Domnii, în vechime, se numeau stăpânitori, după cum, cu drept cuvânt a observat d. Chițu. Când au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
până acum Suveranul nostru se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna stăpân, suveran, însemna mai târziu și împărat. De aceea, și la noi, Domnii, în vechime, se numeau stăpânitori, după cum, cu drept cuvânt a observat d. Chițu. Când au început a se ivi termenii moderni, pe Domn îl numeau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
excentric. Pe Rădulescu, situația nu-l deranja prea mult. Eu, însă, de a doua zi mi-am căutat alt hotel și m-am mutat în cartierul Montparnasse, tocmai opus lui Montmartre, în rue Vavin. Era și mult mai aproape de Cartierul Latin. Am fost printre primii români, veniți la studii la Paris, după primul război mondial. M-am înscris la facultatea de drept pentru anul școlar 1920-1921, la doctorat. Prin luna octombrie au început cursurile, pe care le frecventam cu toată asiduitatea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
la Paris. Pe geamantane a legat cele două bilețele obișnuite cu numele lui, pe unul, iar pe celălalt a socotit suficient să scrie "idem". Astfel a rămas Jinga numai cu un geamantan. După ce a găsit un mic hotel în cartierul latin și a scris, la repezeală, o scrisoare tatălui său, ca să-i spună că a sosit cu bine și să-i dea adresa de la Paris, a pornit-o să facă cunoștința marelui oraș. Cutreierînd cînd la dreapta, cînd la stînga, pe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cum să se întoarcă. Nu mai știa nici numele hotelului, nici strada. A trebuit Jinga să telegrafieze tatălui său la București pentru a-și afla adresa de la Paris. Cu această legendă a trecutului său era cunoscut Niță Jinga în Cartierul Latin. Trăia din diferite servicii și făcînd diverse comisioane. Jucătorii la curse de cai, cînd nu puteau merge pe cîmpul de curse, îi dădeau lui bani ca să joace pentru ei, Jinga fiind nelipsit de pe toate hipodroamele. Mai era cafeneaua La Source
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mai modest din seria mea. Citea prea mult și efortul intelectual a fost prea mare, încît constituția lui fizică n-a rezistat și a murit la puțin timp de la terminarea studiilor de la Paris. Viața studențească se limita numai la Cartierul Latin. Era zgomotoasă doar în sensul veseliei unui tineret, care se amuza în orele libere. După ce mi-am trecut, cu bine, examenele, primul an în iunie 1921, al doilea în iunie 1922 și mi-am susținut teza de doctorat în drept
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]