10,073 matches
-
mai înainte se chemau St.E.G. În 1872, uzina produce prima locomotivă, denumită „Resicza” avînd numărul de circulație 2 (numărul 1 fiind atribuit locomotivei „Szecul” fabricată la Viena), cu ecartament de 948 mm, proiectată de John Haswell - directorul fabricii de locomotive „St. E. G." din Viena, locomotivă destinată transporturilor interne uzinale. Începând cu anul 1872 uzinele „St. E. G." de la Reșița produc pentru căile ferate europene: 16 macarale, 18 rezervoare pentru castelele de apă, 110 plăci pentru întoarcerea locomotivelor, 514 inimi de încrucișare
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
E.G. În 1872, uzina produce prima locomotivă, denumită „Resicza” avînd numărul de circulație 2 (numărul 1 fiind atribuit locomotivei „Szecul” fabricată la Viena), cu ecartament de 948 mm, proiectată de John Haswell - directorul fabricii de locomotive „St. E. G." din Viena, locomotivă destinată transporturilor interne uzinale. Începând cu anul 1872 uzinele „St. E. G." de la Reșița produc pentru căile ferate europene: 16 macarale, 18 rezervoare pentru castelele de apă, 110 plăci pentru întoarcerea locomotivelor, 514 inimi de încrucișare pentru macaze, 793 de tampoane
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
Haswell - directorul fabricii de locomotive „St. E. G." din Viena, locomotivă destinată transporturilor interne uzinale. Începând cu anul 1872 uzinele „St. E. G." de la Reșița produc pentru căile ferate europene: 16 macarale, 18 rezervoare pentru castelele de apă, 110 plăci pentru întoarcerea locomotivelor, 514 inimi de încrucișare pentru macaze, 793 de tampoane. Începând cu anul 1920, la "Uzinele Domeniilor" din Reșița și la "Uzinele Nicolae Malaxa" din București începe proiectarea și construcția următoarelor tipuri de locomotive: În anul 1926 se produce la Reșița
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
castelele de apă, 110 plăci pentru întoarcerea locomotivelor, 514 inimi de încrucișare pentru macaze, 793 de tampoane. Începând cu anul 1920, la "Uzinele Domeniilor" din Reșița și la "Uzinele Nicolae Malaxa" din București începe proiectarea și construcția următoarelor tipuri de locomotive: În anul 1926 se produce la Reșița locomotiva cu abur 50.243 „Regele Ferdinand", prima locomotivă construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcția de locomotive la Reșița și Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
514 inimi de încrucișare pentru macaze, 793 de tampoane. Începând cu anul 1920, la "Uzinele Domeniilor" din Reșița și la "Uzinele Nicolae Malaxa" din București începe proiectarea și construcția următoarelor tipuri de locomotive: În anul 1926 se produce la Reșița locomotiva cu abur 50.243 „Regele Ferdinand", prima locomotivă construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcția de locomotive la Reșița și Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nici o locomotivă. Între anii 1926-1960
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
tampoane. Începând cu anul 1920, la "Uzinele Domeniilor" din Reșița și la "Uzinele Nicolae Malaxa" din București începe proiectarea și construcția următoarelor tipuri de locomotive: În anul 1926 se produce la Reșița locomotiva cu abur 50.243 „Regele Ferdinand", prima locomotivă construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcția de locomotive la Reșița și Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nici o locomotivă. Între anii 1926-1960, in România s-au construit 1207 locomotive cu
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
Uzinele Nicolae Malaxa" din București începe proiectarea și construcția următoarelor tipuri de locomotive: În anul 1926 se produce la Reșița locomotiva cu abur 50.243 „Regele Ferdinand", prima locomotivă construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcția de locomotive la Reșița și Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nici o locomotivă. Între anii 1926-1960, in România s-au construit 1207 locomotive cu abur, reprezentând 10 tipuri pentru cale normală și trei tipuri pentru cale
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
produce la Reșița locomotiva cu abur 50.243 „Regele Ferdinand", prima locomotivă construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcția de locomotive la Reșița și Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nici o locomotivă. Între anii 1926-1960, in România s-au construit 1207 locomotive cu abur, reprezentând 10 tipuri pentru cale normală și trei tipuri pentru cale îngustă. Din acestea s-au fabricat 797 la „Uzinele Reșița" și 410 la „Uzinele Malaxa" din București
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
prima locomotivă construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcția de locomotive la Reșița și Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nici o locomotivă. Între anii 1926-1960, in România s-au construit 1207 locomotive cu abur, reprezentând 10 tipuri pentru cale normală și trei tipuri pentru cale îngustă. Din acestea s-au fabricat 797 la „Uzinele Reșița" și 410 la „Uzinele Malaxa" din București. În anul 1960, producția de locomotive cu abur s-a
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
s-au construit 1207 locomotive cu abur, reprezentând 10 tipuri pentru cale normală și trei tipuri pentru cale îngustă. Din acestea s-au fabricat 797 la „Uzinele Reșița" și 410 la „Uzinele Malaxa" din București. În anul 1960, producția de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producția de locomotive diesel și electrice. Locomotivele cu abur au funcționat în exploatarea C.F.R. până în anul 1980. În perioada 1980-1998, locomotivele cu abur au fost casate in proporție de 98
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
și trei tipuri pentru cale îngustă. Din acestea s-au fabricat 797 la „Uzinele Reșița" și 410 la „Uzinele Malaxa" din București. În anul 1960, producția de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producția de locomotive diesel și electrice. Locomotivele cu abur au funcționat în exploatarea C.F.R. până în anul 1980. În perioada 1980-1998, locomotivele cu abur au fost casate in proporție de 98%. Aici ar putea fi nominalizate și: În urma alegerilor locale din 2012, din totalul
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
cale îngustă. Din acestea s-au fabricat 797 la „Uzinele Reșița" și 410 la „Uzinele Malaxa" din București. În anul 1960, producția de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producția de locomotive diesel și electrice. Locomotivele cu abur au funcționat în exploatarea C.F.R. până în anul 1980. În perioada 1980-1998, locomotivele cu abur au fost casate in proporție de 98%. Aici ar putea fi nominalizate și: În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 21 de consilieri
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
Uzinele Malaxa" din București. În anul 1960, producția de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producția de locomotive diesel și electrice. Locomotivele cu abur au funcționat în exploatarea C.F.R. până în anul 1980. În perioada 1980-1998, locomotivele cu abur au fost casate in proporție de 98%. Aici ar putea fi nominalizate și: În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 21 de consilieri, 11 au fost aleși din partea PSD, 6 din partea PNL, trei din partea UNPR și unul
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
Lanz. Între timp s-a construit calea ferată cu ecartament normal, ce făcea legătura între separație (silozul de cărbune a Întreprinderii Miniere Concordia ) și stația CFR - Codlea pe o lungime de 7,2 km. Întreprinderea a fost dotată cu două locomotive cu aburi construite la Reșița și cu vagoane de cale ferată de 10 tone. În incintă era și un depou pentru locomotive, lângă stația de separație. Întreprinderea având surse de energie suficiente s-a putut construi și o stație modernă
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
Concordia ) și stația CFR - Codlea pe o lungime de 7,2 km. Întreprinderea a fost dotată cu două locomotive cu aburi construite la Reșița și cu vagoane de cale ferată de 10 tone. În incintă era și un depou pentru locomotive, lângă stația de separație. Întreprinderea având surse de energie suficiente s-a putut construi și o stație modernă de compresoare, la gura minei. Aerajul minei se realiza printr-un puț de aeraj, amplasat pe drumul spre Holbav. După anul 1950
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
confruntate cu alegeri similare, au creat o primă rețea urbană prin prelungirea liniilor de cale ferată în oraș înainte de a crea o rețea specială (cu un gabarit diferit): Londra a pus în serviciu în 1863 o linie circulară deservită de locomotive cu abur ce asigura legătura între garile londoneze. În 1867, New York pune și el în serviciu o rețea de căi ferate cu abur, montate pe viaducte metalice (primul metrou adevărat, numit IRT și având un gabarit mai redus, va fi
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
cea mecanizată. O importantă invenție a fost făcută in anul 1760, când James Watt a inventat motorul cu aburi, care a început să fie utilizat în diferite ramuri ale industriei. În anul 1829 inventatorul și inginerul englez George Stephenson inaugurează locomotiva „Racheta”, care este considerată prima locomotivă rentabilă. A doua revoluție industrială a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea datorită descoperirii de noi surse de energie, fapt ce a permis dezvoltarea unor ramuri industriale precum industria electrotehnică, chimică, a
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
fost făcută in anul 1760, când James Watt a inventat motorul cu aburi, care a început să fie utilizat în diferite ramuri ale industriei. În anul 1829 inventatorul și inginerul englez George Stephenson inaugurează locomotiva „Racheta”, care este considerată prima locomotivă rentabilă. A doua revoluție industrială a avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea datorită descoperirii de noi surse de energie, fapt ce a permis dezvoltarea unor ramuri industriale precum industria electrotehnică, chimică, a automobilelor etc. In spațiul românesc revolutia
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
rapidă. Spre deosebire de Franța, scopul principal a fost sprijinirea industrializării și de aceea multe linii au brăzdat Ruhrul și alte regiuni industriale și au creat legături bune pentru porturile importante precum Hamburg și Bremen. La 1880 Germania avea 9.400 de locomotive transportând 43.000 de pasageri și 30.000 de tone de marfă și a întrecut Franța.
Revoluția industrială () [Corola-website/Science/298392_a_299721]
-
producției. Predomină încă ramurile tradiționale: textilă (îndeosebi prelucrarea bumbacului; locul 2 pe glob) și alimentară (este cel mai mare producător mondial de zahăr și unt). S-a afirmat puternic industria constructoare de mașini, care produce o gama variată: de la tractoare, locomotive și vapoare până la sateliți artificiali, India fiind una dintre puținele țări care au dezvoltat industria cosmică. India are și o puternică industrie cinematografică. Ocupă locul 2 pe glob în domeniu, după S.U.A., orașul Mumbai fiind supranumit „Hollywood-ul Indiei”. Agricultura este
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
pasageri și o medie de 44 de aterizări și decolări pe zi. În Albania, căile ferate sunt administrate de compania feroviară națională "Hekurudha Shqiptare" (HSH) ("Căile Ferate Albaneze"). Sistemul feroviar este unul cu ecartament de . Toate trenurile sunt trase de locomotive diesel-electrice ČKD, de fabricație cehă. Transportul feroviar a fost promovat intensiv de regimul totalitar al lui Enver Hoxha, perioadă în care transportul cu mijloace personale era efectiv interzis. După căderea regimului, numărul vehiculelor proprietate personală, cât și cel al autobuzelor
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
retrogradare venind în 1951. Pe 20 martie 1949, CFR București obține cea mai clară victorie din istoria sa, 12-2 cu CFR Cluj. CFR reușește să cucerească titlul de campioană în anul 1967. Începând cu sezonul 1950, CFR București a devenit Locomotiva București, iar din 1958 Locomotiva București devine Rapid București. Anii aceștia sunt cei mai negri pentru fotbalul feroviar. În această perioadă Rapid a retrogradat de patru ori în Divizia B. Cu toate acestea, echipa a câștigat de două ori Cupa
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]
-
20 martie 1949, CFR București obține cea mai clară victorie din istoria sa, 12-2 cu CFR Cluj. CFR reușește să cucerească titlul de campioană în anul 1967. Începând cu sezonul 1950, CFR București a devenit Locomotiva București, iar din 1958 Locomotiva București devine Rapid București. Anii aceștia sunt cei mai negri pentru fotbalul feroviar. În această perioadă Rapid a retrogradat de patru ori în Divizia B. Cu toate acestea, echipa a câștigat de două ori Cupa României, în 1972 și 1975
FC Rapid București () [Corola-website/Science/297454_a_298783]
-
internaționali români la acea vreme - în Divizia B, la sfîrșitul stagiunii ‘48-’49. În 1950, CFR-ul schimbă nu doar eșalonul, ci și numele: la jumătatea secolului trecut, prin decizie “de sus”, toate echipele feroviare din țară, inclusiv Rapid, devin “Locomotive”. Părăsită de titularii din Divizia A, Locomotiva Cluj mizează pe un consistent contingent de medici ajunși de la Universitate prin detașarea lor la Spitalul CFR. Foștii “U”-ști, jucători foarte experimentați, nu reușesc, însă, să readucă trupa feroviarilor în prima divizie
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
B, la sfîrșitul stagiunii ‘48-’49. În 1950, CFR-ul schimbă nu doar eșalonul, ci și numele: la jumătatea secolului trecut, prin decizie “de sus”, toate echipele feroviare din țară, inclusiv Rapid, devin “Locomotive”. Părăsită de titularii din Divizia A, Locomotiva Cluj mizează pe un consistent contingent de medici ajunși de la Universitate prin detașarea lor la Spitalul CFR. Foștii “U”-ști, jucători foarte experimentați, nu reușesc, însă, să readucă trupa feroviarilor în prima divizie. În ‘57, CFR-ul, antrenat de fostul
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]