13,191 matches
-
Ploiești. Încă de atunci, artista și-a definit foarte clar genul muzical: muzica orășenească lăutărească. Doi ani mai târziu primește o telegramă din partea Casei de discuri Electrecord, în care este invitată să înregistreze primul ei album, cu doar patru piese. Melodia de rezistență a fost "„Dă-mi drumul nevastă-n casă.”" Și acum versurile "„Dă-mi drumul nevastă-n casă/ C-afară plouă și varsă/ Și mă udă la camasă”" mai sunt fredonate. După acest moment începe fascinanta poveste a interpretei
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
perioada 1955 - 1957 are și câteva colaborări și cu Orchestra „Flacăra Prahovei" a Filarmonicii din Ploiești, dirijată de violonistul George Botez (fiul „diseur"-ului și tangoistului interbelic Titi Botez). În 1955 înregistrează prima dată la Radiodifuziunea Română, unde debutează cu melodia „Pe deasupra casei mele”, acompaniată de Orchestra de muzică populară Radio dirijată de Victor Predescu. În 1959 este invitată de Ionel Budișteanu să înregistreze primele trei piese la Electrecord: Am un pom în bătătură" și "M-am jurat că nu mai
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
membri ai scenei lăutărești în perioada sa de glorie (1946 - 1979) a fost ca în viața particulară a fost un om echilibrat, ducând o viață de izolare familială și fără excese. Activitate religioasă A refuzat cu îndârjire să mai cânte melodiile care au făcut-o celebră. Deși din anul 1992, cei doi soți s-au hotărât să cânte numai pentru Dumnezeu, în cadrul adunărilor religioase, la evanghelizări și emisiuni Radio-TV creștine, muzica populară și lăutărească pe care au interpretat-o mai bine
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
Simonei Simons (indisponibilă din motive de sănătate), soprana americană Amanda Somerville. Pe data de 24 august, 2008 Epica a susținut un concert în România, în cadrul Festivalului Peninsula care s-a desfășurat în Târgu Mureș. Recitalul, care a cuprins interpretări ale melodiilor ce au consacrat formația, a putut fi urmărit în direct pe site-ul festivalului. Acest concert reprezintă prima vizită a grupului în România. Până în prezent de pe albumul "The Divine Conspiracy" au fost produse două extrase pe single: Primul, intitulat "Never
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
Georgia a participat la Concursul Muzical Eurovision de cinci ori, debutând la Concursul Muzical Eurovision 2007. Deși Georgia a vrut să participe la Concursul Muzical Eurovision 2009, a decis să renunțe după ce EBU a cerut ca versurile melodiei să fie rescrise, deoarece făceau referire la prim-ministrul Rusiei, Vladimir Puțin. Spre deosebire de vecină să, Azerbaijan, care a câștigat la a patra să participare în 2011, Georgia nu a avut un succes prea mare, cel mai bun rezultat fiind un
Georgia la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/305061_a_306390]
-
câștigat Concursul Muzical Eurovision Junior 2008, si primind 12 puncte de la Rusia, aceasta i-a încurajat să participe, din nou, în 2009. După ce a fost ținută o finală națională pe 18 februarie 2009, georgienii au selectat pe Ștefane & 3G cu melodia "We Don't Wanna Puț În", o piesă inspirată din anii '70. Cu toate acestea, EBU a interzis piesă în concurs, din cauza versurilor sale, le-a solicitat GPB să fie schimbate versurile sau să selecteze altă piesă. GPB a susținut
Georgia la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/305061_a_306390]
-
t Wanna Puț În", o piesă inspirată din anii '70. Cu toate acestea, EBU a interzis piesă în concurs, din cauza versurilor sale, le-a solicitat GPB să fie schimbate versurile sau să selecteze altă piesă. GPB a susținut că respingerea melodiei a fost din cauza presiunii politice exercitată de Rusia și s-a retras din nou la data de 11 martie 2009. Georgia a revenit în concurs în anul 2010, după un an de stat pe tușă, si a fost reprezentată de
Georgia la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/305061_a_306390]
-
solist vocal, double-six; se mai aude și o a doua voce și percuția), care s-a folosit parțial la „Ceata II” de pe același album (ambele ediții, 2000 și 2003), având adăugate niște versuri mai noi ale lui Covaci (recitate peste melodie, care rămâne în fundal). Melodie populară; aranjament N. Covaci; înegistrată prima oară de N. Covaci - chitară solo, sub numele „The Lark” și aparută în 1987 pe discul single „Ballade For You/The Lark”. Există și o altă înregistrare din același
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
aude și o a doua voce și percuția), care s-a folosit parțial la „Ceata II” de pe același album (ambele ediții, 2000 și 2003), având adăugate niște versuri mai noi ale lui Covaci (recitate peste melodie, care rămâne în fundal). Melodie populară; aranjament N. Covaci; înegistrată prima oară de N. Covaci - chitară solo, sub numele „The Lark” și aparută în 1987 pe discul single „Ballade For You/The Lark”. Există și o altă înregistrare din același an, sub numele “Die Lerche
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută pe albumul „Mugur de fluier” din 1974, reeditat în 1999 pe CD. A fost, de asemenea, preluată pe discul „From the East” al formației Madhouse sub numele de „King Lear” (versuri Erlend Krauser). Melodie populară, prelucrată instrumental de Nicolae Covaci; înregistrată în 1990 de N. Covaci - chitară solo, O. Lipan (ori C. Petrescu sau Herb Quick) - percuție; apărută pe discul „Aniversare 35” în 1997. Compusă în 1974-1975; muzica Nicolae Covaci; versuri Șerban Foarță - Andrei
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
albumul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în 1999), și înregistrată în componența: N. Covaci - chitară solo, double-six, fluier, J. Kappl - chitară bas, C. Petrescu - baterie. Apărută și pe discul „Evergreens” (1993). În concertele necenzurate din anii '70, melodia era însoțită de un recitativ: <poem>"Rămasă-n lumea ei, durerea a zămislit găuri adânci" În care bufniți, lilieci și greieri se hărțuiesc cu spiriduși și iele." Și-n râsul spaimei toți torceau în somnul nopții," Din caierul de vise
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
și de băut de sânge."</poem> Compusă în 1973-1974 de Nicolae Covaci, pe versuri de Șerban Foarță și Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999), împărțită în 5 strofe cu funcție de interludii între celelalte melodii, înregistrate în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, percuție, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, percuție, M. Baniciu - solist vocal, percuție, C. Petrescu - percuție, V. Sepi - percuție, G. Reininger - percuție. Vocile au fost suprapuse de trei ori. Tot cu
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Andrei Ujică și apărută în 1974 pe albumul „Mugur de fluier” (reeditat în 1999). A fost înregistrată în componența N. Covaci - double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, vioară, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, țambal, V. Sepi - percuție. Melodia a apărut și pe discul „Evergreens” (1993). O versiune în limba engleză (text: Rolf Möntmann - Tom Buggie), intitulată „Gypsy Storie”, a apărut pe discul editat în Germania în 1981. Formula care a înregistrat-o era N. Covaci - solist vocal, chitară
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
bas, voce, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, I. Contraș -percuție, voce , C. Gram - chitară solo. Nume sub care a apărut pe discul single din 1988 și mai apoi pe maxi-single-ul din același an, melodia intitulată inițial „Perestroika”. Vezi Perestroika. Compusă în 1973-74 de Nicolae Covaci, pe versuri de Victor Cârcu. A aparut pe albumul omonim (1974; reeditat în 1999), fiind înregistrată în componența N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, blockflote
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. Aceasta a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992). Are două videoclipuri: unul făcut pe Semenic în 1975 și unul mai nou (montaj făcut de TVR cu imagini mai vechi și mai noi). Melodie compusă în 1973 de Josef Kappl cu versuri de Șerban Foarță și Andrei Ujică, apărută pe discul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999). A fost înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară acustică, double-six, chitară bas, voce, T. Colen - solist vocal, A. Oprea - chitară acustică, voce, L. Cioargă - baterie. Apărută sub numele „Pe umeri pletele-i curg râu...” pe discul maxi-single „Ora-Hora” (1999, editat în Germania - unde este greșit trecută ca melodie populară). A apărut cu numele actual pe reeditarea maxi single-ului „Ora-Hora” (2000) și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000 și 2003 - unde este greșit trecută ca fiind compusă de Nicolae Covaci). Compusă în 1971 de Nicolae Covaci
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
parte din „Ciclul anotimpurilor”) în 1972 (reeditat în 1999); text popular; înregistrată de N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută și pe discul „Evergreens” (1995). Melodie compusă în anii 80 de Nicolae Covaci, și apărută prima oară sub numele „Mr. G’s Promises” pe discurile single și maxi-single editate în Germania în 1988 sub titulatura Transsylvania-Phoenix. A fost înregistrată de Nicolae Covaci - chitară solo, J. Kappl
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
discurile single și maxi-single editate în Germania în 1988 sub titulatura Transsylvania-Phoenix. A fost înregistrată de Nicolae Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, drum programming. Apărută (aceeași înregistrare) sub numele inițial, pe discul single din 1990. Titlul inițial al melodiei „Numai una”, sub care a apărut pe maxi-single-ul „Ora-hora” (1999). Vezi Numai una. Melodie compusă în 1974 de Nicolae Covaci, pe versurile poeților Șerban Foarță și Andrei Ujică și apărută în finalul albumului „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996). A fost
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
înregistrată de Nicolae Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, drum programming. Apărută (aceeași înregistrare) sub numele inițial, pe discul single din 1990. Titlul inițial al melodiei „Numai una”, sub care a apărut pe maxi-single-ul „Ora-hora” (1999). Vezi Numai una. Melodie compusă în 1974 de Nicolae Covaci, pe versurile poeților Șerban Foarță și Andrei Ujică și apărută în finalul albumului „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996). A fost înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, O.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
din anii 80 (?), apărută pe discul „Aniversare 35” (1997), într-un colaj împreună cu piesele „De-a lungul...” și „Ciocârlia”. A fost înregistrată în 1990 în formula N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, M. Neumann - vioară, O. Lipan - baterie. Melodie compusă în 1974-75 de Nicolae Covaci pe versuri de Șerban Foarță și Andrei Ujică; a fost înregistrată în 1975 pentru albumul „Cantafabule” (apărut în același an și reeditat în 1996) de către: N. Covaci - chitară solo, double-six, voce, J. Kappl - chitară
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Bruno. După ce au revenit pentru scurt timp în țară, acel colectiv numeros, care întrunea 750 muzicanți, a plecat în Siberia, vizitînd orașele Belgrad și Zagreb. „Concertele date în aceste țări, își amintește Moș Vasile Zamfir, s-a bucurat de succes. Melodiile interpretate de acest numeros colectiv care, pe lîngă mulțimea de instrumente muzicale dispunea și de clopote, de pătrundeau pînă la măduva oaselor a fost o frumusețe rară”, La 10 mai 1944 este concentrat în armata română și , în cadrul companiei I
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
dar numărul copiilor care frecventează grădinița este mult mai mare. La grădiniță activează circa 28 de angajați, inclusiv 12 cadre didactice. Satul Răuțel este cunoscut prin tradițiile sale, aduse din Bucovina. În special, formația locală „Sălcioară” este cea care păstrează melodia și cuvintele cântecelor. În timpul sărbătorilor de iarnă, la Răuțel poți vedea o veritabilă Bandă a lui Joian, Irodul, Capra, Căluțul, Ursul - obiceiuri bucovinene. Localitatea este gazificată integral, iar numărul posturilor de telefoane în 2008 se cifra la 1300. Principala ramură
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
îl urmărește. Wendy și Danny fug cu ratracul lui Hallorann, în timp ce Jack moarte înghețat în labirint. Scena finală a filmului prezintă o fotografie din 1921 în care apare un zâmbitor Jack Torrance în fața unei mulțimi de petrecăreți, având pe fundal melodia "Midnight, the Stars, and You". În versiunea europeană a filmului, toate scenele în care apar Anne Jackson și Tony Burton au fost tăiate (deși numele lor continuă să apară în distribuție). Barry Dennen este pe ecran în ambele versiuni ale
Strălucirea (film) () [Corola-website/Science/306001_a_307330]
-
București, cum ar fi: „Intercontinental”, „București”, „Continental”, „Salonul spaniol”, „Dorobanți”, „Melody” precum și la „Internațional” Sinaia și Timișoara. De asemenea, în fiecare vară, în timpul vacantelor, cântă pe litoral numai la restaurante de mână întâi (ex: „Barul Paradis” din Jupiter). În 1984, melodia „E-adevărat, iubirea mea”, preluată din repertoriul internațional, devine primul mare succes al Mihaelei Runceanu. La concursul „Melodii’84” (care a avut loc la începutul anului 1985), melodia „Să crezi în dragostea mea” (Ion Cristinoiu/Roxana Popescu) obține premiul I
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
asemenea, în fiecare vară, în timpul vacantelor, cântă pe litoral numai la restaurante de mână întâi (ex: „Barul Paradis” din Jupiter). În 1984, melodia „E-adevărat, iubirea mea”, preluată din repertoriul internațional, devine primul mare succes al Mihaelei Runceanu. La concursul „Melodii’84” (care a avut loc la începutul anului 1985), melodia „Să crezi în dragostea mea” (Ion Cristinoiu/Roxana Popescu) obține premiul I la secțiunea "Prime audiții". Acesta este momentul în care Mihaela Runceanu devine una dintre cele mai apreciate și
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]