9,734 matches
-
De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Putere și destin, Sol Shulman Regimul comunist în România, Doina Barcan, Bogdan Sterpu Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec În pregătire: Istoria mentalităților, Alexandru Duțu, Laurențiu Vlad (ed.) Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de negustori și antreprenori. Copilăria și-a petrecut-o în București (în zona Calea Moșilor- Olari-Popa Petre-Zece Mese, cartier evocat în eseuri memorialistice, dar și în opere de ficțiune), scriitorul fiind nu numai prin localitatea de domiciliu, ci și prin mentalitatea și identitatea afectivă pe care și le asumă, un bucureștean „get-beget”. Urmează Școala Primară nr. 7 „Sfântul Silvestru” (1937-1941) și Liceul „Mihai Viteazul” (1941-1949), cu o întrerupere în 1946-1947, când, instalat, din motive de sănătate, la o rudă din apropierea Târgoviștei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
grupare de texte (scrise de-a lungul a două decenii, 1975-1995) care, după părerea autorului, „deși e atât de succintă, depășește simpla încercuire monografică”: unghiul analizei e amplificat astfel încât să cuprindă, pe lângă literar, socialul și culturalul, demersul vizând chestiuni de mentalitate obștească și de istorie a civilizației. În activitatea critică „la zi” - în textele adunate în seria La sfârșitul lecturii (I-IV, 1973-1993) și în alte scrieri asemănătoare -, G. glosează nuanțat asupra fenomenului literar și a întruchipărilor sale, risipește confuzii, îndreaptă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje”, contraziceri interne ori rătăciri), la dezbateri duse în paginile publicațiilor, pe teme ale actualității ori ale istoriei noastre politico-culturale, și-a câștigat statutul de interlocutor cu autoritate al unor specialiști ai istoriei ideologiilor și mentalităților (istorici, sociologi ș.a.), consolidându-și reputația de polemist incorigibil și pluridirecțional. A publicat - sub titlul O altă scrisoare pierdută (2002) - o piesă de teatru, într-un fel „continuarea” capodoperei lui I.L. Caragiale (de unde sunt preluate personaje, locul acțiunii etc.), situația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
de prietenie și ajutor reciproc cu Uniunea Sovietică, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria și Polonia. Urmînd exemplul Moscovei, Bucureștiul a refuzat orice ajutoare prin Planul Marshall și, în septembrie 1947, România a devenit membru fondator al Cominformului. Acum, cînd se încetățenise mentalitatea celor "două tabere", ambasadorul sovietic a ținut o cuvîntare în fața unui auditoriu format din membri ai PCR, cu ocazia aniversării Revoluției Bolșevice. Acesta spunea că Uniunea Sovietică avea să "scuture lanțurile pe care ni le pregătesc nouă acum gangsterii și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în zona de influență sovietică. Aceasta se putea face prin elaborarea și punerea în practică, la momentul oportun, a unui "program complex de sprijinire a mișcărilor ilegale de rezistență din țările aflate dincolo de Cortina de Fier"481. CSN 7 reflecta mentalitatea multor americani care refuzaseră, în 1947, să accepte caracterul permanent al dominației sovietice asupra Europei de Est. Trei luni mai tîrziu, această viziune a Consiliului Securității Naționale a fost îmbrățișată, în mod surprinzător, de Iugoslavia. Pe 28 iunie, Cominformul a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
singură firmă americană 616 și după cum remarca Legația, nu se cunoștea decît cazul unui singur comerciant american care intrase în țară în acel an617. Faptul că în iunie 1950 a izbucnit Războiul din Coreea n-a făcut decît să accentueze mentalitatea americană cu privire la Războiul Rece: comuniștii erau răi și voiau să cucerească lumea liberă. Această atitudine afecta majoritatea deciziilor guvernamentale, inclusiv recomandările politice ale CSN, care vor fi dezbătute mai tîrziu și legislația Congresului. Printr-o coincidență, Legea acordurilor comerciale din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la 40936. Trei zile mai tîrziu, Nikita Hrușciov a sosit în Statele Unite pentru a-i face președintelui o vizită la Camp David 937. Deși legislația încă mai îngrădea relațiile dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, evoluția acesteia releva o schimbare de mentalitate a americanilor, pe care Hrușciov voia s-o încurajeze 938. Amendamentul la Legea Battle a stimulat România să-și rezolve mai grabnic problema revendicărilor. Noua legislație dădea Statelor Unite posibilitatea să ajute guvernul român să-și atingă obiectivele Noului Plan pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Derwinski, Paul Findley, din Illinois și Christopher Dodd, din Connecticut, pentru a susține reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". În vreme ce Jacob Birnbaum de la Centrul pentru Evreii din Rusia și Europa de Est s-a folosit de audieri pentru a încuraja emigrarea, păstrîndu-și mentalitatea față de cererea președintelui, rabinul Israel Miller, venit în numele Conferinței președinților principalelor organizații ale evreilor din America, a solicitat aprobarea cererii pentru încă un an, în vederea încurajării emigrării din România. El a adăugat, însă, și un avertisment. Dacă emigrarea evreilor nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să se prefacă în decursul a câtorva secole într-o constelație a statelor naționale. "Venirea cărții tipărite" (Febvre și Martin, 1976), care și-a făcut apariția în cultura occidentală între 1500 și 1510, a produs o schimbare profundă în mentalitatea omului european, punând în mișcare consecințe cognitive, culturale, religioase și politice pe care L. Febvre și H.-J. Martin le apreciază drept "incalculabile" (p. 332). Spre deosebire de consecințele pe termen lung, aspectele cantitative ale producției de carte sunt, însă, calculabile. Cei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gândirea politică în privința națiunii a lui Klein își atinge limitele maximale. Evoluția concepției sale asupra națiunii române este spectaculară, marcată fiind de un moment de străpungere semantică în care națiunea devine coextensivă românității transilvănene. Statornicit în cadrele de gândire tributare mentalității politice feudale, revendicările sale inițiale au fost însă mult mai modeste, vizând exclusiv drepturile clerului unit român și ale nobilimii române unite. În fața insucceselor, Klein a desfăcut progresiv aripile semantice ale conceptului de națiune, asimilând în circumferința în continuă expandare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor de "salvare a minimului" ce mai putea fi salvat din beneficiile reformelor iosefine în noua perioadă a restituțiilor inaugurată de moartea împărtatului (Blaga, 1995, p. 96). Priza mentalității feudale pare să fi pus din nou stăpânire pe gândirea politică a cărturarilor ardeleni care i-au urmat episcopului Klein în perioada postiosefină a restituțiilor privilegiale. Acțiunea românească este reluată un an mai târziu, prin adresarea Supplex-ului din 30 martie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de unități școlare, autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii. În acest sens, este încurajată publicarea de îndreptare, îndrumătoare, sau chiar tratate de pedagogie, care să modeleze uniform, după tiparul aprobat statal, metodica dar mai ales mentalitatea pedagogică a dascălilor. Deceniul șapte al secolului al XIX-lea constituie momentul de răscruce al literaturii didactice de la modelul patriotismul civic fundamentat pe morala ortodoxă, către modelul naționalismului etnic. Chiar dacă morala creștin ortodoxă este păstrată, autoritățile statale inserează o nouă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală și națională (precum dreptul popoarelor la autodeterminare) au lansat procesul modernizării în societatea românească. Suflarea românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politici ai noii ordini (fie că e vorba de societatea națională a sfârșitului de secol XIX, societatea socialistă a veacului XX, ori societatea postcomunistă a secolului XXI) încearcă să alinieze trei dimensiuni fundamentale oricărui sistem social: i) regimul politic, ii) mentalitatea colectivă, și iii) modelul uman tipul antropologic considerat dezirabil și urmărit a fi instituit prin mijloace educaționale. Democrația de inspirație liberală care a fost luată ca model referențial de către reformatorii politici postcomuniști români presupunea reîntemeierea sistemului de valori și crezuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
antropologic considerat dezirabil și urmărit a fi instituit prin mijloace educaționale. Democrația de inspirație liberală care a fost luată ca model referențial de către reformatorii politici postcomuniști români presupunea reîntemeierea sistemului de valori și crezuri despre lume, viață și existență (i.e., mentalitatea colectivă) pe fundamentul unei culturi civice democratice. Cultura civică este înțeleasă aici ca fiind sistemul axiologico-atitudinal față de politică și viața socială care susține funcționarea unui regim de democrație participativă (Almond și Verba, 1996, pp. 43-44) [1963]. În miezul acestei conștiințe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Press. Cahill, T. (1995). How The Irish Saved Civilization (Hinges of History). New York: Doubleday. Câmpeanu, P. (1993). De patru ori în fața urnelor. București: All. Cesereanu, R. (2005). Gulagul în conștiința românească. Memorialistică și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (eseu de mentalitate). Iași: Polirom. Chelcea, S. (1996). Memoria socială. În A. Neculau (coord.), Psihologie socială: aspecte contemporane (pp. 109-122). Iași: Polirom. Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: Metode cantitative și calitative. București: Editura Economică. Chirot, D. (1975). The Market, Tradition and Peasant
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sat vechi de cinci secole și se polua întreaga zonă, locuințele urbane și locurile de muncă rămâneau oferte hotărâtoare. Populația a crescut de la câteva mii la mai multe zeci de mii. Pe de altă parte, cele mai diverse obiceiuri și mentalități, aduse din mai toate colțurile țării, au dat, în confruntare, o altă culoare locală, mai aproape de receptivitatea la inițiative privind formele noi de cultură,neimpuse de autorități, dar acceptate de către acestea, chiar dacă sub rezerva unei strânse supravegheri. Astfel Cercul literar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să gândesc evoluția personajelor în condiții, desigur, de libertate reală a creației. Deci, n-am mai fost marcat de autocenzură, de, mă rog, obsesiile care mă puneau în situația să-mi scriu piesa ținând cont de niște „rigori”, de niște mentalități de cenzură, care uneori frizau absurdul. Cele două piese fac, după câte am dedus, trecerea de la etapa în care v-ați înscris până în 1989. Aveți un nou program sau păstrați linia dumneavoastră dintotdeauna? Și când spun asta mă gândesc indeosebi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Eram oprit pe stradă de diverse doamne, de diverse femei, care credeau că eu cunosc povestea vieții. Adică lumea se regăsea, se identifica cu destinele personajelor. Și piesele jucate aici, de asemenea. Deci, nu m-a preocupat, eu având o mentalitate ușor modificată față de alți confrați. Eu totdeauna am considerat și consider că trebuie să-ți inoculezi o mentalitate europeană. Căci Europa e și la Bacău, și la... Și am l-avut ca exemplu pe Blaga, care n-a fost jucat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
lumea se regăsea, se identifica cu destinele personajelor. Și piesele jucate aici, de asemenea. Deci, nu m-a preocupat, eu având o mentalitate ușor modificată față de alți confrați. Eu totdeauna am considerat și consider că trebuie să-ți inoculezi o mentalitate europeană. Căci Europa e și la Bacău, și la... Și am l-avut ca exemplu pe Blaga, care n-a fost jucat și totuși există. Și alții, și alții... Dacă nu te joacă în București, nu înseamnă absolut nimic. Sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
femeii din sfera culturii și nu numai? Cred că tranziția a adus, totuși, o îmbunătățire a percepției publicului larg asupra performanțelor feminine. Mi-ar plăcea să cred că femeia a fost văzută dintotdeauna ca Elpis, din cutia Pandorei. Deși cercul mentalităților e mai îngust decât pare și există destui bărbați cu o rezistență pasivă la ascensiunea femeii în societate sau, mai rău, bărbați care n-au renunțat la exhibiționismul masculinității (pe fondul acestei mentalități reziduale, delicatețea și valoarea feminină nu participă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ca Elpis, din cutia Pandorei. Deși cercul mentalităților e mai îngust decât pare și există destui bărbați cu o rezistență pasivă la ascensiunea femeii în societate sau, mai rău, bărbați care n-au renunțat la exhibiționismul masculinității (pe fondul acestei mentalități reziduale, delicatețea și valoarea feminină nu participă decât ca să piardă), cred că detenta masculină și-a consumat energia, iar dihotomia umanului: bărbat/femeie nu mai are relevanță de la un anumit nivel. Oricum, femeile n-ar trebui săși aprecieze valoarea numai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de semnalat: „colțul moșiei Durăștilor, unde rămâne în gios Trohăneștii, în care colț de moșie au fost piatră hotar vechi”, numit și „cheutoare”, cu sensul de încheietură între hotarele vecine, un fel de piatră unghiulară de la construcții, căci hotărnicia, în mentalitatea vremii vechi, era comparabilă cu un edificiu ce se dorea a fi de mare importanță și durabilitate. Iată și un exemplu dintr-o altă hotarnică din partea nordică a Moldovei. Într-o carte domnească, dată de Alexandru Constantin Moruzi vv., privind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe vechilul boierului și-l condamnă la închisoare, măsură considerată de Panait Balș ca „eșită din toate legile și rînduiala”, acuzându-i pe dregătorii locali că în loc să-i „pedepsească pe locuitori, îi ațâță să facă necuviinți”. Documentul este semnificativ pentru mentalitatea boierului și pentru spiritul său de împlinire a dreptății. În textul jalbei marelui proprietar se simte bine atmosfera anului 1848; el va cere autorităților centrale măsuri drastice de reprimare împotriva locuitorilor care „nu se supun la lucrul boierescului și fac
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]