12,372 matches
-
un tip dat care apar în texte, fie de tipul de secvență-cadru de inserție (care deschide și închide textul). Astfel, fabula de la Fontaine, Lupul și mielul este o povestire, în ciuda lungimii dialogului dintre cele două personaje, deoarece cadrul ei este narativ. (Segmentele narative sînt marcate cu bold; pentru un studiu detaliat, vezi Adam 1992: 68-70 și 165-167). T84 LUPUL ȘI MIELUL Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată, Cum veți vedea îndată. Un Mielușel venise să se-adape În crîng, în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dat care apar în texte, fie de tipul de secvență-cadru de inserție (care deschide și închide textul). Astfel, fabula de la Fontaine, Lupul și mielul este o povestire, în ciuda lungimii dialogului dintre cele două personaje, deoarece cadrul ei este narativ. (Segmentele narative sînt marcate cu bold; pentru un studiu detaliat, vezi Adam 1992: 68-70 și 165-167). T84 LUPUL ȘI MIELUL Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată, Cum veți vedea îndată. Un Mielușel venise să se-adape În crîng, în limpezimea unei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Și, fără altă formă de proces, s-a repezit ca un turbat la bietul Miel, în codrul depărtat s-a dus cu el și l-a mîncat. (Trad. Aurel Tita, Ed. Tineretului, 1972: 31-32) Astfel, genurile poveștii și fabulei sînt narative (tip secvențial narativ de inserție) în timp ce genurile epistolare (cu sub-genurile: corespondență personală, administrativă, curierul cititorilor în presă etc.), interviul și teatrul pot fi considerate genuri conversaționale (tip secvențial-cadru dialogal de inserție), iar ghidul turistic ca gen cu dominantă descriptivă (tip
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
formă de proces, s-a repezit ca un turbat la bietul Miel, în codrul depărtat s-a dus cu el și l-a mîncat. (Trad. Aurel Tita, Ed. Tineretului, 1972: 31-32) Astfel, genurile poveștii și fabulei sînt narative (tip secvențial narativ de inserție) în timp ce genurile epistolare (cu sub-genurile: corespondență personală, administrativă, curierul cititorilor în presă etc.), interviul și teatrul pot fi considerate genuri conversaționale (tip secvențial-cadru dialogal de inserție), iar ghidul turistic ca gen cu dominantă descriptivă (tip secvențial-cadru descriptiv de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
spre diviziunea binară s-a fixat din nefericire în vulgarizarea școlară a cuplului "povestire/discurs", introducînd o confuzie pe care Benveniste o denunțase totuși prin anticipare: Se vorbește întotdeauna de timpuri ale "narațiunii istorice" pentru a evita termenul de "timpuri narative", prilej de numeroase confuzii" (2000: 231). Pentru a construi un mod trecut real sau fictiv, avem de ales între un mod actualizat, legat de actualitatea unui narator (ca în nucleul narativ e6-e12 din T83) și un mod nonactualizat, detașat de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ale "narațiunii istorice" pentru a evita termenul de "timpuri narative", prilej de numeroase confuzii" (2000: 231). Pentru a construi un mod trecut real sau fictiv, avem de ales între un mod actualizat, legat de actualitatea unui narator (ca în nucleul narativ e6-e12 din T83) și un mod nonactualizat, detașat de situația de enunțare (ca T81 și povestirea e1-e9 din T86). În timp ce "el făcu obiectivizează evenimentul, detașîndu-l de prezent, el a făcut, dimpotrivă, stabilește o legătură între evenimentul trecut cu prezentul nostru
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a făcut, dimpotrivă, stabilește o legătură între evenimentul trecut cu prezentul nostru" (2000: 237). Așa cum mai spune Benveniste: "Reperul temporal al perfectului este momentul discursului, în timp ce reperul aoristului [PS] este momentul evenimentului" (2000: 233). Considerînd PS și PC ca timpuri narative, Benveniste recunoaște că cele două moduri de a construi lumi narative estompează distincția dintre cele două planuri ale enunțării: "sistemul discursului va avea de suferit" (2000: 237). Aceasta îl incită să distingă două întrebuințări ale PC: un aspect încheiat al
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nostru" (2000: 237). Așa cum mai spune Benveniste: "Reperul temporal al perfectului este momentul discursului, în timp ce reperul aoristului [PS] este momentul evenimentului" (2000: 233). Considerînd PS și PC ca timpuri narative, Benveniste recunoaște că cele două moduri de a construi lumi narative estompează distincția dintre cele două planuri ale enunțării: "sistemul discursului va avea de suferit" (2000: 237). Aceasta îl incită să distingă două întrebuințări ale PC: un aspect încheiat al prezentului (PC1) și o "formă temporală de trecut" sau "aorist de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
VREMEA ACEEA ERA ODATĂ Privire retrospectivă (MmcP1) (TA) Privire prospectivă t-x t-1 IMP și PS t+1 t+x MmcP2 "trecut recent" Prezent istoric Prospectiv (COND optP) [venir de-IMP+INF] [aller/devoir-IMP+INF] COND În T86, replica narativă a lui Kaliaev [2], cu verbele sale la IMP, PC, MmcP, este încadrată de formele modului enunțiativ <1> care pun în scenă o interacțiune și o discuție între două personaje (PR și V). În poemul în proză de Baudelaire T81
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și valoarea generică-gnomică <3>. Poemul T85 de Queneau conține un PR istoric încadrat exemplar de două IMP și un PS final care asigură ancorarea "istorică". 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> În diegetizarea legată sau lumea/modul narativ actualizat <2>, PC2 și IMP sînt timpuri trecute în raport cu ancorarea enunțiativă <1>, definită de contactul (deixis primar) cu situația de enunțare [PR enunțării + eu-tu/voi + aici + acum]. Pentru a relata faptele ca trecute în raport cu actualitatea sa, enunțătorul dispune de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
LUMI TRECUTE (reale sau fictive) DIEGETIZARE LEGATĂ MOD ENUNȚIATIV ACTUALIZAT Reancorare temporală în raport cu un DEIXIS PRIMAR IERI ANUL TRECUT Privire retrospectivă (MmcP1), PS Privire prospectivă t-x t-1 IMP și PC2 t + 1 t + x (MmcP2) "trecut recent" PR narativ Prospectiv (COND opt.P) [venir de-IMP + INF] [aller/devoir-IMP + INF] COND PC narativ (PC2) și IMP sînt, împreună cu formele lor de aspect încheiat (MmcP1 și PS), timpurile de bază pornind de la care se marchează continuitatea diegetică. La aceste forme
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
DEIXIS PRIMAR IERI ANUL TRECUT Privire retrospectivă (MmcP1), PS Privire prospectivă t-x t-1 IMP și PC2 t + 1 t + x (MmcP2) "trecut recent" PR narativ Prospectiv (COND opt.P) [venir de-IMP + INF] [aller/devoir-IMP + INF] COND PC narativ (PC2) și IMP sînt, împreună cu formele lor de aspect încheiat (MmcP1 și PS), timpurile de bază pornind de la care se marchează continuitatea diegetică. La aceste forme de bază se adaugă forma perifrastică a "trecutului recent" construită cu venir la IMP
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de actualitatea ziarului și a cititorilor săi (a doua frază ținînd de narațiunea distanțată <4>). Este timpul nucleului povestirii lui Sepulveda din T83, legat de actualitatea naratorului. Verbele la PR din poemul lui Cendrars din T1 nu sînt identificabile ca narative decît datorită prezenței celor trei relative la IMP. 5. Enunțarea adevărurilor generale <3> Nu trebuie uitată poziția enunțiativă pe care o marchează verbele la PR din enunțurile teoretice și din definițiile științifice (Apa fierbe la 100 de grade), legislative ( Oamenii
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aducă în prezent ceea ce este disponibil (potențial) în adagiu. Este însuși principiul Carpe diem al Odelor de Horațiu. 6. Variațiuni enunțiative și tranziții Cele patru căsuțe din schema 27 ne semnalează numai relațiile preferențiale de forme. Așa se explică combinațiile narative frecvente PC-PS (polii <2> și <4>) și încadrarea lui <4> de către <2>, atît de caracteristică genului faptului divers clasic (T2). Acest tip de variațiune este specific oricărei enunțări textuale în act21. În alternanțele sau tranzițiile preferențiale, un singur parametru este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
începutul textului, singurele de altfel, localizează dublu această întîmplare în Argentina, într-o arie geografică latino-americană. Primul nume, cu consonanță spaniolă (Junín), se alflă la nord-est de Buenos Aires. Al doilea nume are consonanțe amerindiene (Tapalqué). Cu toate-acestea, în pofida caracteristicilor genului narativ al cronicii sau al faptului divers, toate urmele informative și descriptive de localizare în timp (date) și chiar în spațiu (locul exact unde s-au petrecut evenimentele) au dispărut sau au devenit nesigure. Precizările așteptate cu privire la identitatea persoanelor implicate (nume
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
basculeze în discursul indirect liber. Decizia sa de segmentare a lui P3 prin punct, și nu prin punct și virgulă între [e3a] și [e3b], accentuată de schimbarea timpurilor verbale (perfect compus în loc de perfect simplu), se datorează probabil prezenței organizatorului temporal narativ "des annés plus tard" (cîțiva ani mai tîrziu). Această decizie, coerentă din punct de vedere narativ, nu este conformă cu ritmul frazelor lui Borges. Ultima frază din primul paragraf: "[e10a] Los ojos le brillaron de alegría [e10b] y los padres
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prin punct și virgulă între [e3a] și [e3b], accentuată de schimbarea timpurilor verbale (perfect compus în loc de perfect simplu), se datorează probabil prezenței organizatorului temporal narativ "des annés plus tard" (cîțiva ani mai tîrziu). Această decizie, coerentă din punct de vedere narativ, nu este conformă cu ritmul frazelor lui Borges. Ultima frază din primul paragraf: "[e10a] Los ojos le brillaron de alegría [e10b] y los padres lloraron [e10c] porque habían encontrado al hijo" este astfel segmentată de Caillois: "[e10a] Ses yeux brillèrent
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textului Textul nostru se prezintă ca o suită de 36 de propoziții [e] segmentate în 12 fraze tipografice [P] împărțite în două paragrafe. Regruparea acestor propoziții creează două tipuri de împachetări: regrupări periodice și o regrupare secvențială. 3.1. Structura narativă a primului paragraf Primul paragraf se prezintă ca o secvență narativă completă. O exemplară Intrare-prefață Pn0 introduce un cadru mediativ care se va întinde pînă la finalul povestirii: P1 [e1]. Ivirea perfectului simplu [perfect anterior în versiunea românească] în P2
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
propoziții [e] segmentate în 12 fraze tipografice [P] împărțite în două paragrafe. Regruparea acestor propoziții creează două tipuri de împachetări: regrupări periodice și o regrupare secvențială. 3.1. Structura narativă a primului paragraf Primul paragraf se prezintă ca o secvență narativă completă. O exemplară Intrare-prefață Pn0 introduce un cadru mediativ care se va întinde pînă la finalul povestirii: P1 [e1]. Ivirea perfectului simplu [perfect anterior în versiunea românească] în P2 [e2a-b] și introducerea referențială a eroului povestirii (un enfant/un copil
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
românească] în P2 [e2a-b] și introducerea referențială a eroului povestirii (un enfant/un copil), creează o tensiune în situația inițială Pn1 (copilul dispărut și părinții care-l caută), care se întinde pînă la începutul lui P3 [e3a]. Ivirea organizatorului temporal narativ "des annés plus tard" ("după ani lungi") intrerupe situația inițială. Personajul soldatului servește doar la introducerea referentului cu identitate problematică (un indian). Alegerea lui Caillois de a decupa P3 în două fraze tipografice confirmă apartenența lui e3a la situația inițială-Pn1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
inițială-Pn1 și a lui e3b nodului-Pn2. Nodul-Pn2 acoperă propozițiile-enunțuri [e3b], [e4a] și [e4d]. Centrat asupra problemei identității nesigure, acesta orientează intriga. Cum întîmplarea nu are ca nod despărțirea părinților și a fiului lor, Borges deplasează intriga în direcția problemei identității narative. Dacă nu am ține neapărat să respectăm cu scrupulozitate litera textului lui Borges, am putea accepta decupajul lui Caillois. Organizatorul temporal "după ani lungi" deschide nodul-Pn2, tot așa cum "Brusc" [e8a] deschide deznodămîntul-Pn4. Fraza P4 și cursul evenimentelor sînt întrerupte de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
paragraf P11 formează o perioadă ternară în care fiecare propoziție în parte este introdusă printr-un conector cu o puternică valoare tipizantă. "Dar"orientează enunțul în sensul unei perioade argumentative, în timp ce "și într-o zi" îl transformă într-o perioadă narativă. Borges scrie: "Acaso a este recuerdo siguieron otros, pero el indio no podía vivir entre paredes y un día fue a buscar su desierto". Iar Caillois traduce astfel: "Ce souvenir fut peut-être suivi par d'autres, mais l'Indien ne
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Concluzie c implicită) [e11b] DAR indianul nu mai putea trăi între pereții unei case = Propoziție q [e11c] și într-o zi plecă să-și recupereze pustiul. = Concluzie non-c (explicită) Dacă ne sprijinim pe conectorul ȘI, asociat cu organizatorul temporal puternic narativ ÎNTR-O ZI, această perioadă apare ca o povestire ratată. P11 seamănă efectiv cu o secvență narativă incompletă: [e11a] Poate că acestei amintiri i-au urmat altele = Situație inițială-Pn1 [e11b] dar indianul nu mai putea trăi între pereții unei case
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și într-o zi plecă să-și recupereze pustiul. = Concluzie non-c (explicită) Dacă ne sprijinim pe conectorul ȘI, asociat cu organizatorul temporal puternic narativ ÎNTR-O ZI, această perioadă apare ca o povestire ratată. P11 seamănă efectiv cu o secvență narativă incompletă: [e11a] Poate că acestei amintiri i-au urmat altele = Situație inițială-Pn1 [e11b] dar indianul nu mai putea trăi între pereții unei case = Nod-Pn2 [e11c] ȘI ÎNTR-O ZI plecă să-și recupereze pustiul. = Deznodămînt-Pn4 Această perioadă narativo-argumentativă răstoarnă soluția
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la alunecarea de la genul povestirii factuale la povestirea poetică. Textul este scris într-o proză deosebit de ritmată întru totul specifică scriiturii lui Borges. 3.3. Planul textului Putem rezuma astfel ansamblul structurii compoziționale: Faptul că primul paragraf este o secvență narativă completă dă sentimentul unui prim episod cu final fericit. Perioada narativo-argumentativă P11, care deschide partea a doua, readuce povestirea în punctul de plecare: părinții sînt din nou despărțiți de fiul lor. Eludînd partea a doua a povestirii, naratorul își subliniază
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]