9,860 matches
-
trei instanțe nu ar fi fost posibilă cunoașterea modernă, întemeiată printr-un spirit critic asupra ei însăși. Dacă pentru majoritatea modernilor, nebunia există social și existențial printr-o... pierdere a rațiunii, pierdere a controlului asupra cuvintelor și gesturilor, pentru Foucault, nebunia "se află în toate formele concrete ale rațiunii"44, ceea ce o face posibilă ca obiect de investigație. Ea îl constituie pe om drept "om adevărat"45. Istoria nebuniei... este o modalitate prin care Foucault a făcut o istorie a comportamentelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pierdere a rațiunii, pierdere a controlului asupra cuvintelor și gesturilor, pentru Foucault, nebunia "se află în toate formele concrete ale rațiunii"44, ceea ce o face posibilă ca obiect de investigație. Ea îl constituie pe om drept "om adevărat"45. Istoria nebuniei... este o modalitate prin care Foucault a făcut o istorie a comportamentelor față de nebuni și, totodată, a problematizat anumite practici în tratarea nebuniei de către psihologi și psihiatri. Nebunia se fundamentează pe o diferență de limbaj și de comportament în spațiul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o face posibilă ca obiect de investigație. Ea îl constituie pe om drept "om adevărat"45. Istoria nebuniei... este o modalitate prin care Foucault a făcut o istorie a comportamentelor față de nebuni și, totodată, a problematizat anumite practici în tratarea nebuniei de către psihologi și psihiatri. Nebunia se fundamentează pe o diferență de limbaj și de comportament în spațiul social și în cercul antropologic. Despre Istoria nebuniei..., Foucault avea să spună după mulți ani de la apariția ei că "definește mai degrabă referențialul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de investigație. Ea îl constituie pe om drept "om adevărat"45. Istoria nebuniei... este o modalitate prin care Foucault a făcut o istorie a comportamentelor față de nebuni și, totodată, a problematizat anumite practici în tratarea nebuniei de către psihologi și psihiatri. Nebunia se fundamentează pe o diferență de limbaj și de comportament în spațiul social și în cercul antropologic. Despre Istoria nebuniei..., Foucault avea să spună după mulți ani de la apariția ei că "definește mai degrabă referențialul, gama enunțiativă, rețeaua teoretică, puncte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
făcut o istorie a comportamentelor față de nebuni și, totodată, a problematizat anumite practici în tratarea nebuniei de către psihologi și psihiatri. Nebunia se fundamentează pe o diferență de limbaj și de comportament în spațiul social și în cercul antropologic. Despre Istoria nebuniei..., Foucault avea să spună după mulți ani de la apariția ei că "definește mai degrabă referențialul, gama enunțiativă, rețeaua teoretică, puncte de alegere care au făcut posibile în chiar dispersia lor enunțurile medicale, regulamentele instituționale, măsurile administrative, textele juridice, expresiile literare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gama enunțiativă, rețeaua teoretică, puncte de alegere care au făcut posibile în chiar dispersia lor enunțurile medicale, regulamentele instituționale, măsurile administrative, textele juridice, expresiile literare, formulările filosofice"46. Un fel de "preistoria psihopatologiei sau geneza conceptelor sale"47. La Foucault, nebunia este legată de rațiune, iar rațiunea de nerațiune. Raporturile rațiune-nerațiune Omul a devenit pentru om atât chipul propriului său adevăr, cât și eventualitatea morții sale. Michel Foucault, 1954 Pentru Foucault, nerațiunea este în interiorul rațiunii 48, vizibilă, scânteietoare, expusă observațiilor celorlalți
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
potrivească cu însăși esența lucrurilor"49. În viziunea sa, rațiunea modernă ar fi nu numai acel discurs logic și echilibrat asupra lucrurilor și oamenilor, ci și percepțiile, considerațiile și imaginile pe care ceilalți le au despre oameni și lucruri. Între nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
rațiunea modernă ar fi nu numai acel discurs logic și echilibrat asupra lucrurilor și oamenilor, ci și percepțiile, considerațiile și imaginile pe care ceilalți le au despre oameni și lucruri. Între nebunie și anormalitate nu poate fi pus semnul echivalenței. Nebunia se referă la o stare patologică a creierului și a comportamentului, în timp ce a-normalul se situează în afara normelor, în afara funcționalității social-politice a modelelor, în afara uniformității comportamentale a unei întregi medii social-politice. Această uniformitate a comportamentelor ar fi bine să o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și o postistorie (prezentă în reflecțiile de analiză politică dincolo de "luptele istorice", îl sesizăm aici pe un Fukuyama). Limbajul imemorial este o iluzie a filosofiei, a antropologiei, a lingvisticii și a politologiei moderne. Nu există limbaj "descarnat" de istorie. În timp ce nebunia s-a conturat, tot mai evident în secolul al XIX-lea, ca obiect de percepție pentru noile empiricități, nerațiunea "devine din ce în ce mai mult simplă putere de fascinare"52, prezentă în gândirea unor Nietzsche sau van Gogh. Nebunia a devenit, după 1850
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
descarnat" de istorie. În timp ce nebunia s-a conturat, tot mai evident în secolul al XIX-lea, ca obiect de percepție pentru noile empiricități, nerațiunea "devine din ce în ce mai mult simplă putere de fascinare"52, prezentă în gândirea unor Nietzsche sau van Gogh. Nebunia a devenit, după 1850, tot mai evidentă și negativizată social, izolată de lume și tratată, într-un spațiu al închiderii. "Logica" stabilirii unor diagnostice este legată de un anume soi de "metafore simetrice"53 între irațional și rațional; metafore ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și negativizată social, izolată de lume și tratată, într-un spațiu al închiderii. "Logica" stabilirii unor diagnostice este legată de un anume soi de "metafore simetrice"53 între irațional și rațional; metafore ce au un sens în arhitectonica social-politică a nebuniei. Unul ca Nietzsche nu mai este închis, decât atunci când are nevoie gravă de consult psihiatric, ulterior eliberat și dat în grija mamei și a surorii sale. Din acest motiv nerațiunea lui Nietzsche a fost acceptată, până azi considerându-se că
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
adevărul este dincolo de rațiune, devenit "inaccesibil" omului la Nietzsche și Ricoeur! Adevărul ca "un produs" al ierarhiei social-politice și al practicilor cotidiene la Foucault. Această experiență din biografia lui Nietzsche l-a condus pe Foucault să trateze rațiunea ca fiind... "nebunia nebuniei"54, iar nerațiunea ar însemna că "adevărul nebuniei este rațiune [...] cvasirațiune"55. În concepția lui Foucault, nerațiunile clasice constau în a percepe umanul, oamenii cu ochelarii unor "structuri binare"56 (adevăr/neadevăr; lume/fantasmă; ființă/non-ființă; zi/noapte etc.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este dincolo de rațiune, devenit "inaccesibil" omului la Nietzsche și Ricoeur! Adevărul ca "un produs" al ierarhiei social-politice și al practicilor cotidiene la Foucault. Această experiență din biografia lui Nietzsche l-a condus pe Foucault să trateze rațiunea ca fiind... "nebunia nebuniei"54, iar nerațiunea ar însemna că "adevărul nebuniei este rațiune [...] cvasirațiune"55. În concepția lui Foucault, nerațiunile clasice constau în a percepe umanul, oamenii cu ochelarii unor "structuri binare"56 (adevăr/neadevăr; lume/fantasmă; ființă/non-ființă; zi/noapte etc.). Acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și Ricoeur! Adevărul ca "un produs" al ierarhiei social-politice și al practicilor cotidiene la Foucault. Această experiență din biografia lui Nietzsche l-a condus pe Foucault să trateze rațiunea ca fiind... "nebunia nebuniei"54, iar nerațiunea ar însemna că "adevărul nebuniei este rațiune [...] cvasirațiune"55. În concepția lui Foucault, nerațiunile clasice constau în a percepe umanul, oamenii cu ochelarii unor "structuri binare"56 (adevăr/neadevăr; lume/fantasmă; ființă/non-ființă; zi/noapte etc.). Acest mod maniheist de a percepe lumea, prezent la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fundamental, la formarea criticii și a disciplinelor moderne, a acreditat mașina sterilă și redundantă numită guvernare-opoziție, precum și un mod arbitrar și anticreștin de a face economie: capitalismul modern, bazat pe ideea de produs, pe legea cerere-ofertă și pe legea utilitate-piață. Nebunia e în guvernare-opoziție (sistemul politic modern); e în utilitate- piață (nefasta gândire utilitaristă britanică); e în noi-ceilalți (europeni-ceilalți). Nerațiunile clasice își dau mâna cu nebuniile raționalizate și oficializate de... elite. Liberalizarea gândirii în Europa Occidentală a făcut ca "anumite aspecte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
economie: capitalismul modern, bazat pe ideea de produs, pe legea cerere-ofertă și pe legea utilitate-piață. Nebunia e în guvernare-opoziție (sistemul politic modern); e în utilitate- piață (nefasta gândire utilitaristă britanică); e în noi-ceilalți (europeni-ceilalți). Nerațiunile clasice își dau mâna cu nebuniile raționalizate și oficializate de... elite. Liberalizarea gândirii în Europa Occidentală a făcut ca "anumite aspecte ale rațiunii să se înrudească cu nerațiunea"58. Asemenea constatări provin din lectura cărților lui Nietzsche, fără ca profesorul de la Collège de France să ia în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în epoca modernă. Foucault a încercat o istorie a problematizării comportamentelor sexuale 59. Cartea sa Istoria sexualității reprezintă modul prin care oamenii au inventat un comportament sexual "ca domeniu de apreciere și opțiune morală"60. La fel ca în Istoria nebuniei..., Foucault a fost preocupat de transformările comportamentale cu privire la sex. În acest mod, Foucault a ilustrat metamorfozele prin care a trecut comportamentul sexual de la antici la moderni; felul în care discursurile oficiale, publice au influențat etica sexuală și atitudinile față de sex
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
preocupat modul cum europenii și-au problematizat sexul. De ce această plăcere devine putere? De ce această practică "e sacră", creează, dezvoltă, incită, excită, provoacă, aduce la suprafață ceea ce e "mai ascuns" în firea omului? Pe această direcție, Foucault a considerat că nebunia, sexualitatea vorbesc "limba adevărului", dar nu adevărul concret al faptelor, nu adevărul empiric al istoricilor, ci adevărul discursului despre cele două fenomene, pe care le-a legat de instanța puterii social-politice și de posibilitatea lui de a se produce prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
superior (părintele, statul!), ci chiar produsul acestor mecanisme 81. Revoluția sexuală, mișcările de "eliberare sexuală" din anii '60, schimbarea concepțiilor despre sexualitate și, implicit, despre viață se înscriu în "seria" dialectică a producțiilor discursive occidentale despre sex. A controla sexul, nebunia, delincvența, discursul public etc. înseamnă a monopoliza puterea, în timp ce incitarea, instigarea, revolta nu sunt altceva decât forme de contestare a puterii și a unei ordini social-politice, menținută prin control și forță brută, prin simbolism de dogmatică intelectuală. Toate aceste fenomene
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și ale societății modifică comportamentul sexual general, iar practicile plăcerii și permisivul normativ s-au transformat de la o perioadă istorică la alta. Urmând ideile unor W. James sau Fr. Nietzsche, gânditorul francez este de părere că adevărul (despre sex, despre nebunie, despre puterea politică) se află nu în permisibil, ci în interdicție, iar cenzura și ascunderea adevărului îmbracă trei forme esențiale (interzicerea, negarea, împiedicarea sau eliminarea). Istoria sexualității este o carte atât a discursurilor despre sex, cât și a comportamentelor sexuale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politici (de instrumentalizare), cu o complicată geometrie a relațiilor interumane și a raporturilor de putere din cadrul societății moderne, a cărei pozitivitate nu poate fi înțeleasă pe deplin decât prin modul în care gânditorii și politicienii vremii au tratat seria negativităților ("nebunia", "sexualitatea în sine", "delincvența", "criminalitatea", "cunoașterile descalificate social și epistemic" etc.). Foucault a văzut în istorie semne și raporturi semnificante între oameni, între lucruri, între oameni și lucruri. Obișnuia să spună că "acolo unde niciun cuvânt nu se mai face
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
analitică despre cunoașterea umanistă și utilizarea elementului lingvistic ca mod de reperare a unor "poziții ideologice". Unul dintre discipolii lui Hayden, profesorul Hans D. Kellner, spunea într-un interviu că universul (intelectual) al lui Foucault (moartea omului și a autorului, nebunia, crima, penitența, puterea-cunoaștere) nu putea fi lumea lui Hayden White. De fapt, nici lumea lui Foucault nu se poate echivala cu lumea lui Hayden White (elementul lingvistic, socialismul, formalismul, metaistoria, tropologia, emplotment-ul, "poziția ideologică", teoria și filosofia istoriei, literatura comparată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Charlottesville/Londra, 1998. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, All, București, 1997. Engel, P., Rorty, R., La ce bun adevărul?, Art, București, 2007. Foucault, M., Istoria sexualității, 3 vol., Editura de Vest, Timișoara, 1995. Foucault, M., Istoria nebuniei în epoca clasică, Humanitas, București, 1996 Foucault, M., Cuvintele și lucrurile, Univers, București, 1996. Foucault, M., A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, Humanitas, București, 1997. Foucault, M., Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998. Foucault, M., Ordinea discursului, Eurosong & Books
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Discourse and Historical Representation, Johns Hopkind University Press, Baltimore & Londra, 1987, p. 108. 3 D. LaCapra, History, Politics, and the Novel, Cornell University Press, Ithaca & Londra, 1987, p. 45. 4 H. White, The Content..., p. 104. 5 M. Foucault, Istoria nebuniei în epoca clasică, Humanitas, București, 1996, p. 22. 6 Ibidem, p. 24. 7 Idem, Theatrum philosophicum, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2001, p. 419. 8 Ibidem, p. 480. 9 Idem, Securitate, teritoriu, populație. Cursuri rostite la Collège de France, Idea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Pantheon Books, New York, 1980, p. 61. 25 Ibidem, p. 61. 26 Ibidem, p. 60. 27 M. Foucault, Boala mentală..., p. 58. 28 Ibidem, p. 94. 29 Ibidem, p. 94. 30 Ibidem, p. 82. 31 Ibidem, p. 82. 32 Idem, Istoria nebuniei..., op. cit., p. 32. 33 Ibidem, p. 206. 34 Ibidem, p. 457. 35 Ibidem, p. 237. 36 Ibidem, p. 236. 37 Ibidem, p. 232. 38 Ibidem, p. 337. 39 Truth, Power, Self: An Interview with Michel Foucault, în L.H. Martin & Co.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]