KorAP: Find »[drukola/base=pic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...388 389 390 ...572 >

14,286 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584

din mine zicea: „Dă-i drumu’, fată - dă-i drumu’. Fă o tură caldă și confortabilă în mașina lui, și dacă te violează și te taie-n bucățele și le fierbe pentru cină, vezi atunci ce faci“. Am chicotit un pic când m-am gândit așa, fiindcă suna amuzant și el mi-a zâmbit. Părea din nou blând și dintr-odată m-am hotărât să mă duc. Mda, ok, am zis. Mersi. Hai să mergem cu mașina ta. Charlie M ă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
să-ți spun că nu voi face niciodată ceva care nu-ți place sau care te face nefericită, sau te jenează, sau te întristează, sau - asta e o situație foarte ciudată și va trebui să mă ierți dacă par un pic dubios, dar cam bâjbâi în întuneric aici. Am privit rapid la fața ei încă temătoare și am știut că trebuie să continui să vorbesc dacă vreau să mă salvez. Nu voisem să spun altceva decât lucruri plăcute pe drumul spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
care se presupune că-i invadează dormitorul o dată pe an e inventat. Chiar dacă nu a fost la fel de incitant, a continuat să fie amuzant vreme de câțiva ani, desigur: mi-e greu să-mi amintesc acum, când totul a devenit un pic obligatoriu. Probabil cam pe când mi-am dat seama c-aș prefera să fiu în oraș cu prietenii decât să fac chestii cu ai mei. Dar anul ăsta ia premiul - dacă până acum credeam că mă prefac că mă simt bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
ei fără tata și că, oricum, nu-l lăsa să se-ntoarcă, astfel că eram sigur c-avea să spună ceva, dar n-a zis. Doar am ascultat-o amândoi pe mama și am clătinat din cap, am bombănit un pic și am încercat să-i arătăm un pic de sprijin. Dar în realitate e tare al dracu’; n-am mai văzut-o niciodată așa, pare mereu atât de tristă - aș vrea s-o pot ajuta, dar îmi dau seama că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
lăsa să se-ntoarcă, astfel că eram sigur c-avea să spună ceva, dar n-a zis. Doar am ascultat-o amândoi pe mama și am clătinat din cap, am bombănit un pic și am încercat să-i arătăm un pic de sprijin. Dar în realitate e tare al dracu’; n-am mai văzut-o niciodată așa, pare mereu atât de tristă - aș vrea s-o pot ajuta, dar îmi dau seama că nu de mine și de Sal are ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
câteva săptămâni; eu și mama zicem mereu că parc-ar fi fost aici dintotdeauna, serios. Acuma râd când mă gândesc la prima zi-n care m-a adus acasă cu mașina de la muncă: părea așa - nuș’ - cam tăcut și un pic șters. Acuma e cel mai plin de viață dintre noi trei. Mama zice că dacă nu i-ar fi plăcut de mine s-ar da ea la el. Tre’ să am grijă cu asta, trebe, că nu poți avea încredere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
prea e practic, Judy, în momentul ăsta, nu? Aveam impresia că e destul de evident. Oh, am înțeles, e vorba de aspectul practic. Te rog să mă ierți - vezi tu, se poate să fie evident pentru tine, dar noi suntem un pic în ceață aici. Noi credeam că locuiești aici - de fapt, că ești soț și tată, dar, cum spuneai și tu, e clar că va trebui să mă suporți, dat fiind că e evident c-am înțeles pe dos -, dar, te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
bine? Își sufla nasul într-un șervețel pe care îl scosese de undeva din jurul persoanei sale, dar nu-mi răspunse. — Scuză-mă, am continuat eu pe un ton practic vesel, nu vreau să te turtesc - poți să te dai un pic la o parte cât las eu astea pe pat? Și stai pe șosete. N-am așteptat să-mi răspundă, ci am aruncat costumele pe cuvertura albă de pat și m-am dus la rafturi să caut cămăși, de unde am ales

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
fața dormitorului. Trebuia să mă abțin să nu fluier - mă cuprinsese un optimism surescitat; un sentiment extraordinar cum că avea să se întâmple ceva minunat. Am deschis cufărul și, cu vreo două drumuri, am transferat în el hainele, țâțâind un pic la mine și la propria-mi prostie de a nu fi pus cărțile și celelalte obiecte grele și dure de la început la fundul lui. Nu conta: costumele și cămășile strivite se puteau rezolva destul de ușor. Când am închis cufărul pregătit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
lucru la care mă gândeam pe jumate de ceva vreme: că Benbo e tulburat serios, sau cel puțin are toate șansele să fie așa. De când a-nceput să vorbească despre chestiile alea cuantice și universurile paralele s-a comportat un pic ciudat, dar mereu am crezut că e doar o etapă. În orice caz, nu i-am prea acordat atenție - eram plecată la cursurile de muzică în weekenduri sau ieșeam din casă atât de mult că o mare parte a întâmplărilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
marea ieșire a trebuit să fiu în zonă mult mai mult. E o scuză bună, sinceră să fiu, pentru că începusem să cred că ar trebui să fac ceva util cu anul meu liber sau măcar să fac ceva ca să câștig un pic mai mulți bani. Măcar am putut amâna o vreme să fac vreo chestie dinamică: nu se-așteaptă nimeni de la tine să te duci să predai engleza unor bebeluși nepalezi sau să salvezi broaștele cu trei urechi din Sahara sau ce-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
iar mie nu mi-a plăcut cum suna. Știu cum se simte când dă vina pe el, dar e un tip atât de serios încât e probabil să simtă că trebuie să facă ceva în privința asta, în loc să-și plângă un pic de milă, sau cum fac eu când mă închid la mine în cameră cu violoncelul, chestie care-mi stă mai mult în fire. N-are nici un rost să vorbesc cu mama despre asta, pentru că o să se deprime și o să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
băgat arătătorul sub breteaua sutienului afundată bine în carne, mișcând-o ușor înainte și înapoi, savurând apăsarea fâșiei subțiri de material asupra degetului meu și simțind cum sânul uriaș e ridicat și cântărit când făceam asta. S-a foit un pic, mișcând canapeaua și punând arcurile la încercare cu schimbarea enormă de greutate, iar eu am privit-o scurt, temându-mă că mersesem prea departe. Rozaliul obrajilor ei și micul zâmbet de plăcere m-au liniștit, iar scurta privire complice pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
și m-am clătinat pe picioare cuprins de un val de amețeală. Cu un efort uriaș am reușit să-mi controlez vocea și să emit ceva care semăna a vorbire normală: — Cât de drăguț din partea ta, Lena. Chiar pare un pic stupid, nu? Dat fiind că aaa... că aaa, hmm, a trebuit să plec de acasă, sunt ca tine, Lena, adică sunt fără partener, ca să spun așa, și mă simt un pic singur, nu? Dat fiind că suntem amândoi în aceeași

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Cât de drăguț din partea ta, Lena. Chiar pare un pic stupid, nu? Dat fiind că aaa... că aaa, hmm, a trebuit să plec de acasă, sunt ca tine, Lena, adică sunt fără partener, ca să spun așa, și mă simt un pic singur, nu? Dat fiind că suntem amândoi în aceeași oală, ca să spun așa, ar fi bine să... am privit spre ea și am zărit un ecou al expresiei atotștiutoare a lui Stacey în ochii îndreptați acum spre mine... adică, am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
am trezit ieri și-am descoperit că patul lui era gol, presupunând că rămăsese pur și simplu la unul din prietenii lui. În definitiv, sunt ultimele zile din vacanța lui, deci nu mă mir dacă vrea să-și întindă un pic aripile înainte să trebuiască să se întoarcă - trimestrul ăsta va fi greu pentru el, cu câte are de făcut și din cauza agitației. Așadar, nici nu m-am deranjat să sun la Holly sau la Tim sau în nici unul din celelalte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
că am starea adecvată ca s-o fac cum trebuie. Ideea de a judeca ceva sau pe cineva acum este greu de luat în calcul și toate astea au făcut-o deosebit de neimportantă. Sincer, nu poate să-mi pese nici un pic cât de bine sau cât de rău își educă țara asta mizerabilă tinerii: îmi vreau doar viața înapoi. Dar apoi mi-am amintit cum m-a privit Charlie ultima dată când l-am văzut și știu că viața aceea nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
să vindem casa și să împărțim profitul. Locul e mult prea mare pentru Judy și Ben (și oricum nu mai e mult până să plece și el) și dacă-i convingeam să-și ia în loc un mic apartament, poate un pic mai la periferia orașului, am putea trăi cu toții destul de bine, fără să ne facem mari probleme. Știu că s-ar putea să nu fie ușor s-o conving pe Judy să vadă astfel lucrurile, dar sper s-o abordez când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Stacey ar mai fi interesată de mine dacă ar descoperi cât de puțin valoram. Stacey —Ș i ce-ți face el ție, Stace? Și cum poate-știi-cu mama ta acolo și-așa? Trebe să fie, știu eu, cre’ că-i un pic ciudat, atâta tot. Cum e? Știam că Denisha abia așteaptă să mă-ntrebe. Încercasem să-mi țin gura despre mine și Charlie, că știam că nici una din fete n-o să-nțeleagă, și nici nu voiam să creadă Warren că-s

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
de mâncare și mă duc la doctor și ce-mi zice? „Bine, ești dependentă, deci există un singur leac- nu mai mânca. Nimic. Niciodată. Și-o să fii bine.“ Zice, pe naiba. Aș muri, nu? Așa că zice: „Bine: mănâncă doar un pic. Și nu mâncare din aia de care vrei de fapt - doar un pic de mâncare din aia care nu te umple și nu te satisface și nu-ți dă sentimentu’ de care-ai nevoie. Da’ destul cât să-ți bolborosească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
dependentă, deci există un singur leac- nu mai mânca. Nimic. Niciodată. Și-o să fii bine.“ Zice, pe naiba. Aș muri, nu? Așa că zice: „Bine: mănâncă doar un pic. Și nu mâncare din aia de care vrei de fapt - doar un pic de mâncare din aia care nu te umple și nu te satisface și nu-ți dă sentimentu’ de care-ai nevoie. Da’ destul cât să-ți bolborosească în continuare bine-mersi nenorocita de dependență.“ Pricepi? Mda, nu m-am gândit niciodată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
asta. — Dar simt... — Șșșt - e-n regulă, draga mea. Chiar nu vreau să crezi că trebuie să spui toate lucrurile astea. Nu trebuie. E-n regulă. Știu că ții la mine - și probabil că ai impresia că ești și un pic îndrăgostită de mine, pentru că te fac să te simți bine și încrezătoare, și iubită, și frumoasă. Toate felurile în care ar trebui să te simți- în care meriți să te simți. Dar nu contează: îmi e suficient că mă lași

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
Știam că n-ai să-nțelegi - am câștigat de multe ori, habar n-ai. Mai trebuie doar să trec prin câteva și trebuie să ajung la unul din premiile cele mari, sunt absolut sigură de asta. Începea să arate un pic înlăcrimată și, în ciuda propriului meu sentiment teribil de nefericire și tristețe la vederea mamei mele comportându-se ca o străină nebună, știam că trebuie să rămân calmă și să fiu suficient de rațională pentru amândouă, altfel aveam să încep și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
zice mama. Și alți oameni au hobby-uri pe care cheltuiesc bani, nu? Câteodată lucruri care le fac rău - cum ar fi fumatul sau vreun sport periculos, știi tu. Ei bine, se-ntâmplă ca eu să am nevoie de un pic de răzuit din când în când, nu face nici un rău. Îmi dă doar ocazia să mă simt entuziasmată și la limită. Îmi place să mă uit la ele înainte să le descopăr, habar n-ai ce plăcut e, să te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
treacă printre toți incii ăia-n plus ca să-ți găsească stomacu’??? Probabil că pentru unii le trebe hartă. Glumeam numa’. A zis că pentru că-i mai complicat de făcut. Mai multe pericole și din astea. Da’ mi-a fost un pic frică. Știi că unii au murit când și-au făcut operația asta, nu? E așa ciudat să te gândești la asta. Aseară stăteam în pat și Charlie adormise lângă mine (sforăia, așa că nu puteam s-adorm la loc) și-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]