10,865 matches
-
întîmplat cu românii între secolele al III-lea și al X-lea. Tensiunea provine dintr-o relație confuză cu spațiul: românii revendică teritoriul care merge de la Carpați la Dunăre pînă la Nistru la est, dar acest teritoriu era împărțit între Principatele Moldova, Țara Românească și Transilvania, care s-au unit mult mai tîrziu. Unirea moldo-valahă datează din 1859, iar formarea României Mari, de la 1918. În fața unui trecut izolat, insistența istoricilor se îndreaptă spre unitatea spirituală a poporului. Dar a pune în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale aceluiași orgoliu. Din corespondența pașoptiștilor se desprinde violența și deriziunea identitară. După ce au crezut atît de mult în națiunea ce stătea gata să se nască și după ce au promovat atîtea schimbări utopice, ei gîndesc că e absurd să aplice principatelor programul pașoptist enunțat în februarie de revoluționarii francezi. Dar poate că în această autodenigrare e o cochetărie, o nevoie de a se ridica la nivelul prietenilor și interlocutorilor din Europa occidentală, minimalizînd atașamentul la specificul național. De fapt, teama de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a popularii lor. Pe de o parte, există o legendă cu diverse variante, pe de altă parte o tradiție și o cercetare științifică care îndreaptă modificările în interpretare pe care le-ar putea provoca fidelitatea față de legendă. Legenda privind întemeierea principatelor este fixată ca tradiție în documentele princiare de cancelarie din secolele XIV-XVII. Noțiunea de întemeiere a țării apare într-un document din 1517. În acel moment, povestirile privind întemeierea sînt confirmate în mod oficial. Dar care este legenda originii Moldovei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în studiile medievale românești, Șerban Papacostea, și de Ștefan Gorovei, care aduce un omagiu memoriei lui Brătianu. Reluînd ipoteza în opinia sa, falsă după care descălecare ar presupune o absență anterioară de populare, Ștefan Gorovei conchide: "în vechile texte, întemeierea Principatelor românești este denumită printr-un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi pierdut sensul inițial (a descăleca: a coborî de pe cal; descălecat: coborîre de pe cal) pentru a lua înțelesul de fondare, de creație. Asociat unei pretinse absențe a populației
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi pierdut sensul inițial (a descăleca: a coborî de pe cal; descălecat: coborîre de pe cal) pentru a lua înțelesul de fondare, de creație. Asociat unei pretinse absențe a populației autohtone în teritoriile viitoarelor principate, descălecatul a putut fi tradus, de asemenea, prin colonizare". Plecînd de la analiza documentelor din secolul XVI-XIX, Ștefan Gorovei arată că a descăleca implică un sens de reorganizare. Cuvîntul este folosit, de exemplu, pentru a defini reorganizarea Țării Românești de către turci
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și în primii ani ai secolului al XVIII-lea prin intermediul traducerii în greacă a "oglinzilor prinților", care circulau la curtea lui Constantin Brâncoveanu. În secolul al XVII-lea, bogatele familii grecești din Constantinopol se aflau prinse în mijlocul problemelor politice ale Principatelor, în timp ce presiunea otomanilor era resimțită din ce în ce mai mult. Cantacuzinii, familie greacă menționată încă din secolul al Xl-lea și care dăduse doi împărați în secolul al XlV-lea, instalau domni. Astfel, în 1593, Andronic Cantacuzino îl așază pe tronul Țării Românești pe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Elena Ecaterina Brancovici. Macarie nu spune nimic despre dependență și glorifică domnia prințului său, luînd ca model al propriei povestiri pe cronicarul bizantin Manasses. Acest aranjament, ca și folosirea termenului "țar" pentru desemnarea domnitorului, pune problema prezenței tradiției bizantine în Principate și folosirea acestei tradiții în serviciul consolidării puterilor domnitoare. Două teme esențiale se desprind pentru o perioadă îndelungată: prințul este domn și autocrator; el este campionul ortodoxiei și al cruciadelor împotriva otomanilor. O MOȘTENIRE BIZANTINĂ? Poate părea dificil să împaci
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
puterilor domnitoare. Două teme esențiale se desprind pentru o perioadă îndelungată: prințul este domn și autocrator; el este campionul ortodoxiei și al cruciadelor împotriva otomanilor. O MOȘTENIRE BIZANTINĂ? Poate părea dificil să împaci suzeranitatea otomană, suzeranitățile ungară și poloneză asupra Principatelor Țării Românești și Moldovei cu pretenția la o moștenire imperială, tradusă de exemplu, prin utilizarea titlului de "țar". Istoricii care au cercetat specificitatea dezvoltării Principatelor sau, mai bine, au înțeles să sublinieze europenizarea de tip occidental a spațiului moldo-valah în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
O MOȘTENIRE BIZANTINĂ? Poate părea dificil să împaci suzeranitatea otomană, suzeranitățile ungară și poloneză asupra Principatelor Țării Românești și Moldovei cu pretenția la o moștenire imperială, tradusă de exemplu, prin utilizarea titlului de "țar". Istoricii care au cercetat specificitatea dezvoltării Principatelor sau, mai bine, au înțeles să sublinieze europenizarea de tip occidental a spațiului moldo-valah în secolele XVI-XVII, au crezut că este periculos să supravalorizeze supraviețuirea, apoi revendicarea moștenirii bizantine. În sfîrșit, alți istorici au contestat caracterul militant al țărilor române
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Andrei Pippidi, autorul unui important studiu de sinteză despre Tradiția politică bizantină în țările române. Pippidi își exprimă rezervele în ceea ce privește supra-valorizarea moștenirii bizantine în interpretarea istoriei prinților moldavi și valahi, avansînd două argumente: pe de o parte, expedițiile antiotomane ale principatelor sînt rare, ceea ce înseamnă că visul restaurării imperiului nu se află în centrul politicii lor; pe de altă parte, există o contradicție între dualitatea monarhiei moldo-valahe și ideea de translare a imperiului într-una sau alta din capitalele Țării Românești
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din capitalele Țării Românești sau Moldovei. Autorul conchide că tradiția bizantină a fost un vis și o idee-forță, un vis neîmplinit în condițiile în care se impunea prezența curentelor occidentale prin intermediul Poloniei sau a Imperiului habsburgic. Tradiția bizantină pătrunde în principate încă din secolul al XIV-lea, înainte deci de luarea de către turci a Constantinopolului, în 1453. Ulterior, aceasta este vehiculată de diaspora greacă și sîrbă, care își găsesc refugiu la nord de Dunăre. Unii istorici Andrei Pippidi, Matei Cazacu se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
va procura cadrele renașterii ortodoxiei valahe și moldovene. Tradiția bizantină este confruntată cu influențe externe la care se adaptează și pe care le respinge totuși. În secolul al XVII-lea, catolici și ortodocși se înfruntă în Moldova cu arme egale. PRINCIPATELE ȘI IMPERIUL OTOMAN Relația Principatelor cu Imperiul Otoman se exprimă, în aceeași manieră, în numeroase ciocniri. Pentru a reconstrui o continuitate sistematică a cruciadei este necesară asigurarea unei ideologii patriotice contemporane atașată tematicii independenței. Cîteva lucrări optează pentru această privire
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
valahe și moldovene. Tradiția bizantină este confruntată cu influențe externe la care se adaptează și pe care le respinge totuși. În secolul al XVII-lea, catolici și ortodocși se înfruntă în Moldova cu arme egale. PRINCIPATELE ȘI IMPERIUL OTOMAN Relația Principatelor cu Imperiul Otoman se exprimă, în aceeași manieră, în numeroase ciocniri. Pentru a reconstrui o continuitate sistematică a cruciadei este necesară asigurarea unei ideologii patriotice contemporane atașată tematicii independenței. Cîteva lucrări optează pentru această privire asupra eroizării luptei anti-otomane. Mircea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apoi între 1500 și 1504, revocînd suzeranitatea poloneză și maghiară... Suzeranitatea otomană impune plătirea unui tribut a cărui valoare variază în funcție de raporturile de forțe conjuncturile și implică o dependență economică reală, deoarece Constantinopolui impune un monopol asupra comerțului exterior al principatelor. Pe deasupra tributului, țările române plătesc turcilor prestații în natură și prestații extraordinare în bani. În 1541, pentru a-și recupera tronul, Petru Rareș va oferi 100.000 monezi de aur. Valahii sînt obligați să plătească tribut în 1417, moldovenii în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se amestecă în problemele legate de înscăunarea domnitorilor aleși, îi acceptă sau îi destituie; iar confirmarea unui domnitor de către Constantinopol va presupune, în secolul al XVII-lea, din partea candidatului la tron, o investiție importantă. În sfîrșit, statutul de vasalitate interzice Principatelor să ducă o politică externă oficială. Domnitorii Țării Românești și ai Moldovei nu au reprezentanți recunoscuți în străinătate, alianțele negociindu-se în secret. Au existat, prin urmare, timpuri tari de mobilizare anti-otomană de partea moldovenilor și valahilor. Chiar la originile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Vlad Țepeș, care va trebui să aștepte pînă în 1475, cînd Matei Corvin va relua lupta împotriva turcilor. În acel moment, el dispune de alianța cu Ștefan cel Mare, în condițiile în care turcii atacaseră coloniile italiene din Crimeea și principatul Teodoro-Mangop, aliat al Moldovei. Vlad Țepeș, supravegheat de Corvin, intră în serviciul armatei ungare. Corvin ezită să îi redea tronul Țării Românești ocupat de Basarab III, care se arăta docil față de unguri, sași și turci, cărora le plătea tribut. În
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu cuvintele: "Eu, Mihai Voievod, prin voia Domnului, domn al Țării Românești și al Transilvaniei, ca și al întregii țări a Moldovei..." Eforturile sale vor eșua însă curînd. Împăratul refuză sa îi recunoască dreptul de monarh ereditar asupra celor două principate, nobilimea maghiară din Transilvania se ridică împotriva sa, în vreme ce polonezii îi reașază pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei. Mihai este un prinț al cruciadei, pe cînd rivalul său Ieremia Movilă se laudă că este moștenitorul Bizanțului, "coborîtor din ginta Flavia
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decentă; dacă nu, catolicismul va dispărea în zece ani. Prin contrast, Biserica ortodoxă, administrată de mitropolit, care locuiește la Iași și de care depind trei episcopi de Roman, Rădăuți și Huși -, este înfloritoare. Mitropolitul este implicat în problemele politice ale Principatului și îl asistă pe domnitor cînd acesta face dreptate. Biserica catolică se află în declin, în timp ce Biserica ortodoxă progresează, este bogată, mitropolitul și episcopii își exploatează domeniile și își adună venituri care depind de jurisdicția lor, popii cultivă pămîntul, mănăstirile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ungare din Evul Mediu, încearcă să adune o populație românească marginalizată în întregime și să impună Contra-Reforma, integrînd elitele ortodoxe în centrul roman. Acest gest reprezintă un fel de a schița o frontieră între Imperiul habsburgic, care include Transilvania, și principatele Moldova și Țara Românească. El traduce, fără îndoială, și o voință rațională și estetică de a uniformiza modurile de gîndire și de a impune o disciplină și referințe comune unui mozaic de comunități luterane, calviniste, catolice, armenești, evreiești și ortodoxe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
elitelor luminate. Ruptura între istoria circulației ideilor și istoria relațiilor internaționale are tendința să abolească importanța raporturilor de forțe militare care se impun spre 1740, apoi în ultimele trei decenii ale secolului. Or, războaiele austro-ruso-turce determină politica Porții în administrarea Principatelor și orientează natura relațiilor lașilor și Bucureștilor cu Viena și Sankt-Petersburg. Spațiul moldo-valah și Transilvania intră în era despotismului luminat și participă la istoria confruntării puterilor. Or, aceasta presupune raționalizarea guvernării oamenilor și o ordine provenită din conduita războiului, care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moldo-valah și Transilvania intră în era despotismului luminat și participă la istoria confruntării puterilor. Or, aceasta presupune raționalizarea guvernării oamenilor și o ordine provenită din conduita războiului, care îmbină disciplina și măsura. Schimbarea realizată de Constantinopol în 1711 în administrația Principatelor ar fi răspuns deci unei nevoi de eficacitate: "Într-o perioadă de recul în fața marilor puteri europene, Poarta avea nevoie de prinți în care putea să aibă încredere și care n-ar fi conspirat cu dușmanul. Domnii pămînteni nu mai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în care putea să aibă încredere și care n-ar fi conspirat cu dușmanul. Domnii pămînteni nu mai erau credibili. Pentru că grecii fanarioți se dovediseră servitori capabili în alte sfere ale administrației, numirea lor în cele mai înalte funcții în principate părea dorită", scrie istoricul american Barbara Jelavich. Prinții greci elită ce locuia în cartierul Fanar din Constantinopol se izbesc de interesele boierilor indigeni care iau parte la administrație și își păstrează averea pămîntească. Aceste conflicte sînt anterioare secolului al XVIII
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
plîng de conservatorismul elitelor locale. Opoziția față de fanarioți îi împinge pe boieri să comploteze, făcînd apel la Viena și Sankt-Petersburg. De partea lor, fanarioții intră în competiție unii împotriva celorlalți pentru a obține favorurile Porții. Îi motivează în cursa administrării Principatelor mize enorme în averi tema abuzurilor clasei conducătoare fiind frecventă în memoriile adresate mitropolitului. Fanarioții reintroduc un model bizantin, se arată generoși față de Biserică și de mănăstiri actele de donație făcute de principi mănăstirilor de maici și pensiunilor ținute de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Moldova, orientarea este spre nostalgiile Bizanțului, în vederea desprinderii de greutățile suzeranității otomane. La acest sfîrșit de secol XVIII, elitele românești, sigure de identitatea lor, bîjbîie în elaborarea modernă a ideii de națiune. PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII CAPITOLUL I Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale În zorii secolului al XIX-lea apar imagini noi în spațiul Moldovei și Țării Românești; sistemul de reprezentare se schimbă. Pe de o parte, acestea sînt situate la un capăt al
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
realizate aici cu prilejul bicentenarului revoluției franceze au arătat existența unor tendințe divergente în ceea ce privește descrierea și interpretarea atmosferei socio-culturale a acestui spațiu înaintea mișcării naționalităților. Unii istorici, cum ar fi Dan Berindei, cred într-o zguduire prerevoluționară și națională a Principatelor. Alții, ca Andrei Pippidi, insistă asupra trăsăturilor și caracterelor conservatoare ale unei tradiții de lungă durată. Unii văd în curentele revoluționare moștenirea reformismului luminat al secolului al XVIII-lea, alții interpretează aspirația revoluționară ca o voință de desprindere de conservatorismul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]