10,458 matches
-
apatrizi, cu mențiunea „întoarcere interzisă” (care a devenit apoi „fără întoarcere posibilă”) scrisă pe documente oficiale; o parte au fost cazați în tabere de refugiați, între care . Puțin câte puțin, armenii refugiați au obținut care le garantau un statut de refugiat recunoscut la nivel internațional. Refugiații politici armeni din Uniunea Sovietică, în urma Revoluției Bolșevice, s-au adăugat în decursul următorilor ani la cei din urma genocidului. Diaspora avea să fie consolidată în continuare prin valuri succesive de migrație (în special din
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
care a devenit apoi „fără întoarcere posibilă”) scrisă pe documente oficiale; o parte au fost cazați în tabere de refugiați, între care . Puțin câte puțin, armenii refugiați au obținut care le garantau un statut de refugiat recunoscut la nivel internațional. Refugiații politici armeni din Uniunea Sovietică, în urma Revoluției Bolșevice, s-au adăugat în decursul următorilor ani la cei din urma genocidului. Diaspora avea să fie consolidată în continuare prin valuri succesive de migrație (în special din Orientul Mijlociu și Caucaz) în urma evenimentelor
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
aprobat inițiativa aliatului său și a refuzat să-i ajute pe otomani pe acest front. În acest moment, doar o mică parte din teritoriul Armeniei ruse mai rămăsese neocupat de otomani și aceste regiuni au primit 350 000 de armeni refugiați care fugeau de genocid. Forțele otomane au întreprins o strategie de atac pe trei fronturi, pentru a aduce căderea Armeniei. După căderea Alexandropolului, armata otomană a pătruns în valea Ararat, în inima Armeniei. Cu toate acestea, trupele armene sub comanda
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
etapă E-1) constituit dintr-o garnitură de 26 de vagoane părăsise orașul Galați, după ce Brăila fusese ocupată de trupele germane, și se deplasa spre Iași. Vagoanele erau neîncăpătoare pentru numărul mare de soldați, români și ruși, și de civili refugiați din teritoriile ocupate de armatele lui von Mackensen, estimările ulterioare considerând că aproximativ 1.000 de pasageri călătoreau cu acest tren militar. Un mare număr de persoane călătoreau pe acoperișurile vagoanelor sau pe scări și între tampoanele de legătură. De-
Catastrofa feroviară de la Ciurea () [Corola-website/Science/311749_a_313078]
-
acesteia. A fondat Mișcarea Femeilor Muncitoare, fiind și secretară a acestei organizații (1921-1930). În anul 1930, a înființat Centrul Educativ “Ayanot” din Nes Ziona. După război, a fost șef al Departamentului de Imigrări al Histadrutului și a vizitat lagărele de refugiați unde trăiau supraviețuitorii Holocaustului, atât din Germania, cât și din Cipru (1946-1947). De asemenea, a fost membră a conducerii mondiale a mișcării de femei sioniste WIZO. Devenită membră a Partidului social democrat MAPAI, Ada Maimon a fost aleasă din partea acestuia
Ada Maimon () [Corola-website/Science/311040_a_312369]
-
evrei erau primiți fără reținere în rândurile detașamentelor de partizani, femeile, copii și bătrânii evrei nu erau primiți cu ușurință în rândurile insurgenților. Au exista mai multe grupuri eminamente evreiești, atât de partizani cât și grupuri formate din familii de refugiați, care au fost subordonate conducerii comuniste a partizanilor. În afară de lupta împotriva ocupantului nazist, partizanii sovietici au luptat și împotriva organizațiilor și persoanelor care militau pentru restabilirea independenței unor state necomuniste - Polonia Lituania, Letonia, Estonia și Ucraina. Erau vizate grupurile naționaliste
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
internaționale, în special Convențiile de la Geneva. NATO, însă a susținut că aceste facilități au fost potențial utile pentru armata iugoslavă și că bombardarea lor a fost astfel justificată. La începutul lunii mai, un avion NATO a atacat un convoi de refugiați albanezi, crezând că este un convoi militar iugoslav omorând în jur de cincizeci de persoane. NATO și-a recunoscut greșeală cinci zile mai târziu, dar sârbii acuzat NATO că a atacat în mod deliberat refugiații. Pe 7 mai, NATO a
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
a atacat un convoi de refugiați albanezi, crezând că este un convoi militar iugoslav omorând în jur de cincizeci de persoane. NATO și-a recunoscut greșeală cinci zile mai târziu, dar sârbii acuzat NATO că a atacat în mod deliberat refugiații. Pe 7 mai, NATO a bombardat ambasada chineză de la Belgrad, omorând trei jurnaliști chinezi, ofensând opinia publică chineză. NATO a susținut că țintea pozițiile iugoslave. Statele Unite și NATO și-au cerut mai tarziu scuze, spunând că acesta a avut loc
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
definite în acest Statut, coordonând activitatea lor închinată apărării drepturilor neamului românesc și dezvăluirii nelegiuirilor comise în România de către Rusia Sovietică."<br> "b.- să apere drepturile și interesele românilor pribegi în fața forurilor competente și să sprijine acțiunile de ajutorare a refugiaților." <br> "c.- să sprijine manifestările culturale românești și pregătirea unor elemente folositoare refacerii țării."<br> "d.- să stabilească și să întrețină legături de colaborare cu toate organizațiile de români liberi, în măsura în care acestea au obiective și principii compatibile cu ale Ligii
Liga Românilor Liberi () [Corola-website/Science/311400_a_312729]
-
și să întrețină legături de colaborare cu toate organizațiile de români liberi, în măsura în care acestea au obiective și principii compatibile cu ale Ligii."<br> "e.- să stabilească și să întrețină legături de prietenie și de colaborare cu organizațiile asemănătoare, formate din refugiații aparținând celorlalte naționalități aflate sub tirania sovietică."" Deoarece personalitățile care au înființat Liga erau cele care se împotriviseră orientării Comitetului Național Român, este interesant de scos de comparat obiectivele pe care și le propuneau cele două organizații. Ambele organizații declarau
Liga Românilor Liberi () [Corola-website/Science/311400_a_312729]
-
români, din marea majoritate a țărilor occidentale, aderaseră la Ligă. Din partea Comitetului Executiv al Ligii, Carol Citta Davila avea responsabilitatea de a publica "Buletinul Ligii Românilor Liberi", publicație lunară care informa membrii Ligii despre activitatea acesteia. Activitatea de sprijin a refugiaților români era coordonată prin intermediul diferitor organizații pe care le coordona Nicolae Caranfil. Liga mai încerca, prin diferite mijloace, să informeze atât autoritățile americane cât marele public din Statele Unite despre situația reală din România. Astfel, Mihail Fărcășanu, în calitate de reprezentant al Ligii
Liga Românilor Liberi () [Corola-website/Science/311400_a_312729]
-
a apărut pe coperta revistei "Național Geographic" din iunie 1985. Imaginea fetei, cu eșarfă dezvăluindu-i chipul și cu ochii ei verzi că marea ce stăteau ațintiți spre cameră, a devenit deopotrivă simbolul conflictelor afgane din anii 1980 și situația refugiaților din lumea întreagă. Însăși imaginea a fost numită „"Cea mai recunoscută fotografie"” în istoria revistei și fiind inclusă în topul ""Celor mai reușite 100 de fotografii Național Geografic"". S-a căsătorit cu Rahmat Gul la 14 ani; conform fratelui ei
Sharbat Gula () [Corola-website/Science/312405_a_313734]
-
a știut imediat, chiar și după atâția ani, ca a regăsit-o. În 2002, după 17 ani de când Steve McCurry a fotografiat-o pe Sharbat Gula, s-a întors cu o echipă de televiziune de la Național Geographic la tabăra de refugiați pentru a o găsi. În această căutare, tehnologia de ultimă oră a fost utilizată. O companie din Massachusetts numită Visage a încărcat electronic fotografia lui McCurry pentru că structurile faciale ale candidaților să poată fi comparate. Un expert legist de la "Centrul
Sharbat Gula () [Corola-website/Science/312405_a_313734]
-
fi comparate. Un expert legist de la "Centrul Național pentru Copiii Dispăruți și Exploatați" a îmbătrânit poză originală pentru a le putea arăta oamenilor aspectul fetei că un adult. După câteva piste false, un bărbat care era în aceeași tabăra de refugiați, ca un copil, a recunoscut față din imagine și s-a oferit să îi ducă înapoi la satul ei. Conform revistei Național Geographic, "satul ei era la șase ore de condus și trei ore de mers pe partea cealaltă a
Sharbat Gula () [Corola-website/Science/312405_a_313734]
-
are loc prin subiecți vii, si nu fotografii-un alt obstacol major. După o serie de ajustări ale examinărilor prin scanner, cercetătorii au concluzionat că Sharbat Gula este în mod sigur "Față Afgană" Totodată recunoașterea iridiană este folosită în identificarea refugiaților ce căuta ajutor umanitar. Conform lui John Daugman, specialistul iridian din Spitalul Oftalmologic Moorfield din Londra, când a lucrat cu algoritmul de potrivire al codurilor iridiene, acesta a primit o distanta Hamming de 0.24 pentru ochiul stâng și 0
Sharbat Gula () [Corola-website/Science/312405_a_313734]
-
Elveția, la 24 mai 1743 . El a fost al doilea din cei nouă copii ai lui Jean Mara ( Giovanni Mara), originar din Cagliari , Sardinia , si Louise Cabrol , un hughenot francez din Castres. Tatăl său a fost un Mercedarian " commendator " și refugiat religios care să convertit la calvinism la Geneva . La vârsta de șaisprezece ani , Marat a plecat de acasă și a pornit în căutare de faima și avere , conștiente de oportunitățile limitate de afară . Tatăl său extrem de educat a fost refuzat
Jean-Paul Marat () [Corola-website/Science/310852_a_312181]
-
după granițele religioase. Zonele predominant hinduse și sikh au fost desemnate ca să devină noua Indie, în vreme ce zonele predominant musulmane urmau să formeze o nouă națiune: Pakistan. Planul prevedea și împărțirea regiunilor majoritar musulmane Punjab și Bengal. Mai multe milioane de refugiați musulmani, sikh și hinduși au trecut de-o parte sau alta a așa numitei „linii Radcliffe”, noua graniță. În Punjab, unde noua linie de frontieră împărțea regiunile populației sikh în două, au izbucnit violențe cumplit de sângeroase. În Bengal și
India Britanică () [Corola-website/Science/310856_a_312185]
-
martie 2011. Intrarea s-a amânat însă, statele opozante, - oficial unul, două la număr -, motivând că în cele două țări ar fi unele lacune în domeniul reformelor de justiție și (tot motivație) din cauza corupției. Ca urmare a numărului mare de refugiați originari din Asia, Africa de Nord etc., Franța și Italia par să fi cerut în 2011 modificarea Acordului Schengen. Această poziție este sprijinită și de alte state membre, între care Grecia și România. Totuși, România, prin opinia președintelui Traian Băsescu, a exprimat
Spațiul Schengen () [Corola-website/Science/310875_a_312204]
-
militariștilor și naționaliștilor italieni deoarece fusese posesiune a Republicii Venețiene, care lăsase aici o importantă moștenire culturală. Ocuparea insulei a fost întâmpinată însă cu proteste violente din populației elene a insulei. În 1929, guvernul fascist i-a acordat statutul de refugiat politic extremistului croat Ante Pavelić, exilat din Iugoslavia. Fasciștii încercau toate metodele posibile pentru a provoca prăbușirea Iugoslaviei, eveniment care ar fi ușurat extinderea puterii italiene. În acest scop, fasciștii i-au acordat lui Pavelić sprijin financiar și tabere de
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
1937 erau circa 1.400 evanghelici iar după război numărul lor atinge apogeul în octombrie 1947 când sunt înregistrați 3.650 de membri (din aceștia în orașul Warburg c. 2.200, 400 în Dössel și restul într-un lagăr de refugiați. Deoarece orașul nu a oferit suficiente locuri de muncă mulți dintre refugiați s-au mutat în zonele de expansiune industrială și numărul credincioșilor evanghelici a scăzut drastic. În anii ´80 și ´90 ai secolului trecut încep să sosească emigranți dar
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
de credincioși din Herlinghausen), în 1937 c. 1400 credincioși, după război (cifra maximă din octombrie 1947) au fost pentru o vreme 3650 de credincioși (Orașul Warburg avea 2200 credincioși, 400 de credincioși se aflau în Dössel într-un lagăr pentru refugiați). Deoarece refugiații nu au găsit de lucru mulți au plecat spre centre industriale mai mari astfel încât numărul credincioșilor evanghelici s-a redus puternic. Prin migrațiile din anii 1980-90 au venit din spațiul sovietic nenumărate familii evanghelice. Cu toate acestea protestanții
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
din Herlinghausen), în 1937 c. 1400 credincioși, după război (cifra maximă din octombrie 1947) au fost pentru o vreme 3650 de credincioși (Orașul Warburg avea 2200 credincioși, 400 de credincioși se aflau în Dössel într-un lagăr pentru refugiați). Deoarece refugiații nu au găsit de lucru mulți au plecat spre centre industriale mai mari astfel încât numărul credincioșilor evanghelici s-a redus puternic. Prin migrațiile din anii 1980-90 au venit din spațiul sovietic nenumărate familii evanghelice. Cu toate acestea protestanții au rămas
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
a scris, bazându-se pe o operă pierdută a lui Timagenes, un istoric din secolul I î.Hr., cp druizii din Galia susțin că unii locuitori ar fi migrat din ținuturi îndepărtate. Această relatare a fost interpretată ca descrierea sosirii unor refugiați în urma scufundării Atlantidei; afirmația lui Ammianus “ Drasidae (druizii) spun că o parte a populației este indigenă(băștinașă), dar alții au migrat din insulele și ținuturile de dincolo de Rin" ("Res Gestae" 15.9), a fost interpetată de alții ca indicând sosirea
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
Racoviței. Ca urmare a ultimatumului din 28 iunie 1940 (consecință a protocolului adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov) România a evacuat regiunile Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța. Racovița a resimțit efectele acestei decizii prin primirea în sat a numeroși refugiați din aceste zone istorice. În cel de-al Doilea Război Mondial, Racovița nu a suferit atât de mult ca în Primul Război Mondial, lucru explicabil prin conjugarea a doi factori esențiali: în al Doilea Război Mondial Racovița nu a mai
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
zonei externe a Subcarpaților Orientali și spre est pe culoarul Șiretului, a fost vatra de locuire încă din neolitic. O parte dintre oamenii locului au fost împământeniți aici că răzeși de Ștefan cel Mare, o altă parte fiind - la origine, refugiați transilvăneni. Majoritatea locuitorilor sunt români ortodocși. Numele comunei vine de la valea pârâului din satul de reședință, adeseori lipsită de apă în comparație cu văile vecine. Despre toponimul "Mândrișca" circulă mai multe explicații: O legendă locală suține că după lupta de la Războieni, Ștefan
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]