11,090 matches
-
mon sontic", într-un idiom din acelea pe care le folosea cum îi trecea prin cap. Parfumată totdeauna cu un parfum foarte rafinat, care mirosea a mere, pe care îl primea de la Paris, și despre care știam că este foarte scump, foarte elegantă, chiar pedantă în îmbrăcăminte, tiotia Nadia nu ar fi cumpărat pentru nimic în lume o valiză nouă, ziarele i se păreau un lux sfidător (dar le citea cu interes împrumutându-le), iar pentru cărțile de literatură avea un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
23 august, aveau o purtare puțin cuviincioasă în farmacii, dar nici ei nu-și permiteau să-ți dea toată măsura.) Cu un cuvânt, farmacia era un loc solemn. Farmacia era totdeauna de o eleganță rafinată, sobră, cu dulapuri de lemn scump, sculptat în stil baroc; în dulapurile acestea, care închideau în ele o semiobscuritate misterioasă, erau flacoane, mici borcane de porțelan scump, ornamentat cu decorații albastre și însemnate cu denumiri complicate, fantastice, imposibil de reținut, scrise invariabil în limba latină. Misterul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un cuvânt, farmacia era un loc solemn. Farmacia era totdeauna de o eleganță rafinată, sobră, cu dulapuri de lemn scump, sculptat în stil baroc; în dulapurile acestea, care închideau în ele o semiobscuritate misterioasă, erau flacoane, mici borcane de porțelan scump, ornamentat cu decorații albastre și însemnate cu denumiri complicate, fantastice, imposibil de reținut, scrise invariabil în limba latină. Misterul lor era și mai mare, conținutul lor fiind otrăvitor, chiar mortal. Abia de îndrăzneai să tragi cu ochiul la aceste vase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
descindea în ereditate profesională (care erau odinioară magicieni, în aceeași măsură foarte respectați și foarte temuți) era totdeauna un personaj impozant, cu halat și bonetă, semănând cu un prelat. Dar ce minune era micul birou; din același lemn negru și scump ca și celelalte piese ale mobilierului; și ce impozante, deși discrete, cele trei fotolii sobre, și ele din același lemn, cu aceleași ornamente! În farmacie, unde, câteodată, la ușă, suna un clopoțel argintiu, când intra cineva, stăruia un parfum de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
anotimpuri. Nu știu de unde se trage această stare de toamnă care mă schimbă, mă amețește ca o licoare, ca un vin de Malaga, pe care îl administrau doctorii, pe vremea copilăriei mele, cu lingurița (numai o linguriță, atât!), o licoare scumpă, care îți aprindea plăcut esofagul, plasându-te într-o bucurie fără nici un motiv, o bucurie, așa..., dar e greu de descris în cuvinte o bucurie. Cuvintele sunt mai potrivite pentru descrierea suferinței, decât a unei dureri. Așa și cu toamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sortiți. Am visat ceva, îți va spune bunica. Nu mai este timp." * Nu erați unul pentru altul, mi-a tradus visul bunica. Nu erați unul al celuilalt. Fata te-a visat într-o caleașca cu cai albi și cu pălărie scumpă pe cap și mănuși fine. Te duceai undeva, departe, în sus. Ea a fugit după tine, dar nu te-a ajuns, a rămas pe jos, cu un coș în mână și a rămas să tot care coșul când în mână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de obișnuite în echipajele de pirați). Așa se explică și infirmitățile piraterești (picior de lemn, proteză cu cârlig la mână, ochi acoperit, cicatrici), intrate în legendele occidentale de gen. Multe dintre jafuri nu aveau ca obiect neapărat comori sau bunuri scumpe, ci articole cotidiene, de uz imediat, imposibil de procurat în afara porturilor. Pirații nu aveau interes să acosteze prea des, mai ales dacă vestea jafurilor mobiliza Marina Regală în a-i aștepta, a-i urmări și a-i prinde. Vasului Restoration
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de obișnuite în echipajele de pirați). Așa se explică și infirmitățile piraterești (picior de lemn, proteză cu cârlig la mână, ochi acoperit, cicatrici), intrate în legendele occidentale de gen. Multe dintre jafuri nu aveau ca obiect neapărat comori sau bunuri scumpe, ci articole cotidiene, de uz imediat, imposibil de procurat în afara porturilor. Pirații nu aveau interes să acosteze prea des, mai ales dacă vestea jafurilor mobiliza Marina Regală în a-i aștepta, a-i urmări și a-i prinde. Vasului Restoration
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lui Bartholomew Roberts, unul al lui George Lowther, altul al lui John Phillips, exprimând, de fiecare dată, reglementările comportamentale și sociale la bordul vaselor comandate de căpitanii respectivi. Codurile prevedeau atât compensări precise ale membrelor pierdute în lupte (cel mai scump era brațul drept, urma cel stâng, apoi piciorul drept, stângul, un ochi, un deget) și pedepse pentru indisciplină sau neloialitate (permisiunea unui duel, părăsirea la țărm cu un pistol, un glonte și ceva provizii), cât și retribuția din pradă, în funcție de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
presa evreiască... Toate se plătesc, deși uneori cam târziu și nu așa de evident încât să sară în ochii tuturora. De pildă, în zilele acestea de destrămare națională și de dezmăț evreiesc, își dă oare seama burghezia noastră că plătește scump (la propriu și la figurat) greșeala de a nu fi înțeles necesitatea unei revoluții naționale? Cred că nu. M-am gândit de multe ori ce-ar fi putut să însemne pentru neamul nostru dacă în acel an fatal 1922, Iorga
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fără aprobarea mea și a celorlalți, ea a apărut atunci unor legionari târâți ani de zile prin temnițe și lagăre, schingiuiți și persecutați, dați afară din slujbe și urmăriți de copoii poliției însetate de sânge, având frați, rude și prieteni scumpi asasinați, ca singura posibilitate dreaptă și rapidă de pedepsire a unor criminali a căror vinovăție nu poate fi nici măcar pusă în discuție, fiind mai limpede ca lumina zilei. Tot restul zilei, pe când fierbea din nou cazanul Satanei la Președinție, mi-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dacă fondul este exact și fără a voi să înțeleagă motivele care de cele mai multe ori explicând greșelile, le și scuză. De ce s-a pretins atâta „înțelepciune” unui tineret schingiuit ani de zile, întemnițat și batjocorit în tot ce avea mai scump, și de ce s-a cerut tuturor să uite ce au suferit, când se loveau la tot pasul de acei ce i-au chinuit, rămași în cele mai multe cazuri în aceleași posturi de conducere? Așa cum am arătat mai sus, eu nu m-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pe guvernanți. Și pentru mine ar fi fost mult mai sănătos psihic să plimb oamenii în jurul cozii iluziei de Românie. Text publicat în Curentul, 17 iunie 1998 A face, a te complace Ne încăpățânăm să credem că prețul civilizației este scump. Și plătim zilnic, însutit, prețul lipsei de civilizație. Prin civilizație înțeleg, în contextul de față, o cultură devenită bun public. O cultură care nu mai este nici festivistă, nici de lux. Nu are nimic ezoteric. Este și cultura mea, dar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
neîngrădit decât dacă ar rămâne pe mâna monopolurilor și satrapiilor politice autohtone. Dau două exemple banale și actuale: în materie de petrol, consumatorii vor să-l cumpere cât mai ieftin, în materie de automobile, la fel. Ei bine, le cumpără scump. De ce oare? Nu este nevoie de nici o comisie de anchetă, de nici un Parchet, ca să testăm integritatea morală a premierului. Este suficient să facem o verificare de bun-simț în privința relației între interesul public și cel privat, punând în corespondență intenția prim-
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
jalnicii ascultători”: „nu mi-aș fi putut închipui vr’odată, că - într-un timp relativ atât de scurt de abia 10 ani - să am eu dureroasa îndatorire de-a înmormânta doi venerabili mitropoliți ai acestei pravoslavnice provincii românești: Bucovina [...]. Deși scumpul nostru confrate Nectarie era atacat de o boală grea care nu iartă - totuși gândul nostru nu se putea împăca cu prea timpuria lui trecere la cele veșnice; ci ne lăsam mai bucuros cuprinși de nădejdea, că înaltul ierarh, mai înainte
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de ce să fie îngrijorată. Ne scria adesea și ne certa că nu comunicăm cu ea. Port în inima și în sufletul meu icoana mamei și sper să i-o ofer când voi pleca, îmbrăcată în argint și bătută cu pietre scumpe. Tata a fost un mare luptător în viața sa. Avea un temperament mai vulcanic și nu-ți permitea să-l insulți; cred că îi seamăn în această privință. A făcut armata la jandarmi și a funcționat și ca sanitar. Era
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
revelat un dezastru. Nu că ar fi fost un pisălog sau un profan al dispozițiilor disciplinare, ci un refractar al însușirii anumitor antrenamente. A povestit cu o mulțime de detalii o aventură care ar fi putut să-l coste foarte scump și, în schimb, din fericire pentru el, i-a schimbat situația în mai bine. Era ziua de sărbătoare a Statutului. În Piazza d'Armi, din Verona, erau înșirate toate trupele garnizoanei pentru trecerea în revistă de către generalul Pianell. În momentul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Școala tipografică Buoni Fanciulli». Un tipograf renumit, domnul Apollonio, a dăruit două mașini și câteva cutii de litere de tipografie. În 1914, economul casei, don Giobatta Battisti, a încercat să facă un salt de calitate: a cumpărat două mașini plane scumpe, diferite litere noi și o mare cantitate de hârtie specială. Concepuse planul imperios al tipăririi Liturghierului Roman (Messale Romano), în latină. Din păcate, odată cu izbucnirea războiului hârtia specială a început să lipsească. Trebuie să mai spunem că munca s-a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prevăzând-o, a gândit-o și a visat-o don Calabria. Vorbind de acest nou domeniu de activitate care se adăuga operelor deja existente, don Calabria se exprima astfel: «În deceniul 1932-1942 atâtea alte ramuri au răsărit din trunchiul Operei. Scumpa Casă din Negrar, celulă divină, destinată să devină mare, pentru a primi în pavilioanele sale atâția frați bolnavi, care altminteri ar fi rămas să se stingă, lipsiți de mijloace pentru a fi internați în alte spitale, cu Surori, asistenții și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
șoaptă. Episcopul era vizibil emoționat. Părea cu nu ar mai voi să se despartă de prietenul său don Giovanni. În ziua funeraliilor solemne, a voit să prezideze slujba religioasă, lăsând concelebrantului său, monseniorul Andrea Pangrazio, misiunea reevocării personalității și vieții scumpului său prieten don Giovanni Calabria. Nouăsprezece zile mai târziu, la 26 decembrie 1954, a murit și el. S-a reunit și a reintrat în compania scumpului său prieten în gloria și în iubirea lui Dumnezeu Tatăl». Vizitatorul Apostolic: dom Emanuele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prezideze slujba religioasă, lăsând concelebrantului său, monseniorul Andrea Pangrazio, misiunea reevocării personalității și vieții scumpului său prieten don Giovanni Calabria. Nouăsprezece zile mai târziu, la 26 decembrie 1954, a murit și el. S-a reunit și a reintrat în compania scumpului său prieten în gloria și în iubirea lui Dumnezeu Tatăl». Vizitatorul Apostolic: dom Emanuele Caronti În dureroasa istorie a aprobării Constituțiilor și a Vizitei Apostolice, se vede eminent credința deosebită și respectul specific lui don Calabria față de autoritatea care venea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
continuă a plecării sale către acele teritorii ecumenice mai interesante decât acelea în care era constrâns să trăiască. În 1916, don Calabria îi scria: «În sărăcia mea extremă, mă rog cu bucurie și voi cere să i se adreseze rugăciuni scumpului Isus, pentru ca, dacă Lui îi va plăcea, să vă asculte: să aveți credință, multă credință». Invitația la «a avea credință» va deveni nota dominantă a tuturor celorlalte scrisori. În ele se intuia preocuparea și tensiunea părintelui capucin, care îi mărturisise
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
îi mărturisise lui don Calabria secretul său, idealurile sale ecumenice. «Dacă Lui îi va plăcea o să vă asculte», îl mângâia don Calabria. La 13 februarie 1917 scria: «Așa cum va mai spus, în mediocritatea mea, vă amintesc mereu și vă recomand scumpului Isus și intențiile dumneavoastră. Isus e mulțumit și de intențiile bune, fiți sigur. Reverende părinte, Divina Providență, care totul susține și conduce, ține cont de toate. În ziua cea din urmă ce răsplată o să vă dea!». Acel «așa cum v-am
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
descrie un tablou dezolant al condițiilor religioase din Suedia. «Poporul trăiește departe de Dumnezeu iar bisericile sunt pustii. Aș vrea să-l văd măcar odată pe prietenul meu de la Verona, dar vremurile sunt nepriincioase; Italia e departe, iar călătoria e scumpă». La moartea lui don Calabria, a cerut un tablou al prietenului său preot veronez și l-a pus lângă altar. Și a continuat să aibă un raport amical și cu succesorul lui don Calabria. «Scrisorile importante», adresate altor personalități de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să o fac de atâția ani, după celebrarea sfintei Liturghii: „Ut cum fratribus meis et pueris tuis, laudem te, in saecula saeculorom!“ [pentru ca împreună cu frații mei și copiii tăi să te pot lăuda în vecii vecilor]. - Oh da, dragii și scumpii mei frați, pentru ca după terminarea zilei noastre pământești, să ne putem întâlni împreună în paradis, așa cum Domnul ne-a unit pe pământ, chemându-ne să facem parte din această Operă care e numai a lui, prin care vrea să împlinească
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]