10,741 matches
-
Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași a lăsat la aprecierea instanței chestiunea sesizării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, apreciind însă că, prin prisma deciziei de speță pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, nr. 1.313 din 14 aprilie 2014, cele două infracțiuni pot exista în concurs ideal. Inculpatul R.G., prin apărător ales, a învederat că există o practică diferită la nivelul Înaltei
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
14 aprilie 2014, cele două infracțiuni pot exista în concurs ideal. Inculpatul R.G., prin apărător ales, a învederat că există o practică diferită la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la această problemă de drept, identificând, pe lângă decizia de speță invocată de procuror, cel puțin Decizia nr. 1.831 din 30 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 1.871/114/2010, prin care s-a statuat în sensul existenței doar a
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, paguba producându-se în patrimoniul autorității contractante - Agenția SAPARD (în prezent denumită A.P.D.R.P.), parte civilă în cauză. Altfel spus, având în vedere modalitatea concretă de operare imputată inculpaților în spețe de această natură, Curtea de Apel Iași a apreciat că actele materiale de inducere în eroare, proprii infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 din Codul penal din 1969, realizează, obiectiv și subiectiv, conținutul concret
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
francez de origine română, Eugen Ionescu, istoricului și scriitorului român Mircea Eliade, care locuia în Statele Unite. Articolul preciza că, potrivit acestei scrisori, Eugen Ionescu îl avertiza pe Mircea Eliade cu privire la V.G., pe care îl considera spion. 14. Părțile relevante în speță ale articolului erau redactate astfel: "[...] Cînd regimul [I.I.] nu avea niciun prieten în lume pentru că adusese minerii la București, avea în SUA un mare prieten dubios - [V.G.]. [V. G.] i-a fost foarte antipatic însă lui Eugen Ionescu. Dramaturgului romîn
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
Al treilea articol, publicat la 30 martie 2004, intitulat "«[L.R.] salvează România», scenariu de securist cu bască", expunea existența a diverse pretinse legături personale între potențiala candidată menționată anterior și cercurile apropiate ale serviciilor secrete române. 17. Părțile relevante în speță ale articolului erau redactate astfel: "Legăturile ajunse la vedere ale [L.R.] cu fosta Securitate sînt deocamdată două: [G.V.V.] și [V.G.]. Primul, numit șef peste toată suflarea Securității imediat după ce s-a ocupat de regizarea procesului Ceaușescu, face priza directă între
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
tribunalul a stabilit valoarea despăgubirilor, ținând seama de faptul că, în urma apariției articolelor incriminate, partea vătămată a fost supusă unor investigații din partea autorităților americane, fără să facă referire la rezultatul acestor investigații. 34. Paragrafele din decizia Tribunalului București, pertinente în speță, se citesc astfel: "Analizând conținutul (...) articole[lor] incriminate prin prisma dispozițiilor art. 206, 207 din Codul penal și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu putem ajunge la aceeași concluzie cu a primei instanțe, în sensul că pentru
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
8.343,55 RON cu titlu de cheltuieli de executare silită și 3.559,30 RON pentru onorariul expertului care a evaluat imobilul menționat anterior în scopul procedurii de partaj. II. Dreptul intern relevant 37. Principalele dispoziții interne relevante în speță, în vigoare la momentul faptelor, și anume extrase din Codul penal (C. pen.), din Codul civil (C. civ.) și din Codul de procedură penală (C. proc. pen.), sunt descrise în cauzele Boldea împotriva României (nr. 19.997/02, pct. 16-18
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
A nr. 316-B), Pakdemirli împotriva Turciei (nr. 35.839/97, 22 februarie 2005) și Independent News and Media și Independent Newspapers Ireland Limited împotriva Irlandei [nr. 55.120/00, CEDO 2005-V (extrase)]. 2. Motivarea Curții 48. Curtea observă, în speță, că reclamantul, ziarist la un săptămânal de satiră, a fost condamnat la plata unei amenzi penale pentru calomnie la adresa lui V.G., parte vătămată în procedura internă, din cauza apariției unor articole scrise de acesta în trei numere consecutive ale respectivului săptămânal, în
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
în Hotărârea Cumpănă și Mazăre împotriva României [(MC), nr. 33.348/96, pct. 88-91, CEDO 2004-XI] și, mai recent, în Hotărârea Mika împotriva Greciei (nr. 10.347/1, pct. 27-33, 19 decembrie 2013). 50. Nu s-a contestat că, în speță, condamnarea în litigiu, însoțită de obligația de a plăti despăgubiri, constituia "o ingerință a unei autorități publice" în exercitarea dreptului reclamantului la libertatea de exprimare, că aceasta era "prevăzută de lege" - și anume art. 206 C. pen. în vigoare la
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
37, Culegere de hotărâri și decizii 1997-I). În afară de substanța ideilor și informațiilor prezentate, art. 10 din Convenție protejează și modul lor de exprimare [Oberschlick împotriva Austriei (nr. 1), 23 mai 1991, pct. 57, seria A nr. 204]. 53. În speță, articolele incriminate priveau subiecte de interes general și deosebit de actuale pentru societatea românească, cu câteva luni înainte de organizarea alegerilor prezidențiale din 2004, și anume strategiile electorale dezvoltate și profilul potențialilor candidați la aceste alegeri, precum și anturajul lor politic, în special
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
Cu alte cuvinte, este necesar să se facă distincție între persoanele particulare și persoanele care acționează într-un context public, în calitate de personalități politice sau persoane publice (Tănăsoaica împotriva României, nr. 3.490/03, pct. 32-41, 19 iunie 2012). 56. În speță, instanțele naționale au ajuns la concluzii sensibil diferite în ceea ce privește aprecierea calității lui V. G., partea vătămată în procedura internă. În opinia Tribunalului București, V.G. era un om de afaceri, neimplicat în viața politică românească. Astfel, tribunalul a apreciat, spre deosebire de judecătorie
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
și judecățile de valoare. Este la fel de adevărat că și o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este total lipsită de temei faptic (Jerusalem împotriva Austriei, nr. 26.958/95, pct. 43, CEDO 2001-II). 60. Conform interpretării făcute în speță de Judecătoria Sectorului 2 București, articolele incriminate conțineau informații cu caracter general și aluzii formulate pe un ton dubitativ și care aveau caracteristicile discursului pamfletar, dar nu acuzații directe. În schimb, în opinia Tribunalului București, articolele insinuau, fără echivoc, că
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
de exprimare, Curtea reamintește că natura și gravitatea pedepselor aplicate sunt elemente de luat în considerare (Cumpănă și Mazăre, citată anterior, pct. 111, și Brunet-Lecomte și alții împotriva Franței, nr. 42.117/04, pct. 51, 5 februarie 2009). 68. În speță, reclamantul nu a fost obligat să achite amenda penală, având în vedere suspendarea condiționată a executării pedepsei (supra, pct. 31). În plus, calomnia a fost dezincriminată în România în iulie 2006, adică la numai câteva luni de la condamnarea reclamantului. Este
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
care pot descuraja mass-media și formatorii de opinie să își îndeplinească rolul de atenționare a publicului cu privire la chestiuni de interes general - precum relațiile personalităților publice cu fostul regim represiv românesc de dinainte de 1989 (Andreescu, citată anterior, pct. 100). 70. În speță, valoarea despăgubirilor acordate părții vătămate din procedura internă era deosebit de ridicată, având în vedere că reprezenta o valoare de peste cincizeci de ori mai mare decât valoarea salariului mediu de la momentul faptelor (a se vedea și Andreescu, citată anterior, și Antică
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
importanța dezbaterii de interes general în contextul căreia au fost făcute afirmațiile în litigiu, precum și de valoarea despăgubirilor la plata cărora a fost obligat reclamantul, Curtea consideră că ingerința în exercitarea libertății de exprimare a reclamantului nu a fost, în speță, justificată de motive pertinente și suficiente. Așadar, nu se poate considera că ingerința a fost "necesară într-o societate democratică" în sensul art. 10 din Convenție. Prin urmare, această dispoziție a fost încălcată. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
invocă art. 6 din Convenție. 73. Guvernul precizează că reclamantul nu a solicitat amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de respectivele documente. În plus, acesta evidențiază că documentele prezentate fuseseră deja depuse la dosarul judecătoriei. 74. Curtea observă că, în speță, reclamantul nu a făcut dovada că formulase o cerere de amânare a judecății în fața tribunalului, pentru a lua cunoștință de respectivele documente. Prin urmare, ținând seama de ansamblul elementelor de care dispune și în măsura în care este competentă să se pronunțe cu privire la
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
cheltuielile de judecată efectuate în fața Curții. 81. Guvernul susține că această cerere nu este justificată. 82. Conform jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora. În speță, ținând seama de absența documentelor justificative pentru onorariul avocatului și de jurisprudența sa, Curtea respinge cererea. C. Dobânzi moratorii 83. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca
HOTĂRÂRE din 7 iulie 2015 în Cauza Morar împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269453_a_270782]
-
decizie poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, raportat la incidența acestor ultime articole în speță. Totodată, potrivit art. 324 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sau a art. 511 alin. (3) din Codul de procedură civilă, după caz și în funcție de incidența acestora în cauză, termenul de revizuire este de 3 luni de la
DECIZIE nr. 502 din 5 iulie 2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18, art. 22 alin. (7), art. 26 alin. (1) şi (3) şi art. 27 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276647_a_277976]
-
loc prin efectul legii, de drept, nicidecum la inițiativa prefectului. Cât privește interdicția de a mai ocupa o funcție eligibilă pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, aceasta reprezintă o sancțiune cu natură juridică distinctă. Precizează că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 16 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora demnitățile și funcțiile publice se ocupă în condițiile legii, astfel încât activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene, a consilierilor locali și a consilierilor județeni trebuie
DECIZIE nr. 562 din 12 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) teza a doua şi alin. (3) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276673_a_278002]
-
parte din partide politice. Interdicția de a mai ocupa aceeași funcție eligibilă pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului reprezintă o sancțiune cu natură juridică distinctă de pedeapsa complementară constând în interdicția temporară a exercitării unor drepturi, în speță drepturi electorale. Or, Legea nr. 176/2010 este o lege organică, adoptată cu majoritatea cerută de art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală, care vizează în mod direct asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea
DECIZIE nr. 562 din 12 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) teza a doua şi alin. (3) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276673_a_278002]
-
interes personal" din cuprinsul art. 77 din Legea nr. 393/2004 este clarificată de prevederile art. 75 din aceeași lege, care definesc într-un mod clar "interesul personal", persoanele interesate având posibilitatea să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. De asemenea, subliniază că motivarea autorului excepției ține, mai degrabă, de modul de interpretare și aplicare a legii; or, un astfel de context nu poate constitui temei pentru ridicarea unei excepții de
DECIZIE nr. 569 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276690_a_278019]
-
context nu poate constitui temei pentru ridicarea unei excepții de neconstituționalitate și excedează competenței Curții Constituționale, fiind de resortul instanței de judecată care se pronunță asupra fondului cauzei și care este în măsură să aprecieze în privința normei juridice aplicabile fiecărei spețe deduse judecății, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea
DECIZIE nr. 569 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276690_a_278019]
-
fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a
DECIZIE nr. 569 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276690_a_278019]
-
referă, cu precădere, la modul de interpretare și aplicare a legii în cauza dedusă judecății; or, acestea excedează competenței Curții Constituționale, fiind de resortul instanței judecătorești care se pronunță asupra fondului cauzei, competentă să aprecieze în privința normei juridice aplicabile fiecărei spețe deduse judecății, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar. 21. În final, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție privind trăsăturile statului român nu au incidență în soluționarea excepției de neconstituționalitate. 22. Pentru considerentele expuse mai sus
DECIZIE nr. 569 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276690_a_278019]
-
întocmit de judecătorii raportori, punctele de vedere formulate de către părți și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, se constată următoarele: 53. Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate reglementate prin dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în speță, se constată că sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de legiuitor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, cu următoarele observații: 54. Sesizarea s-a făcut de către un complet legal învestit cu soluționarea pricinii în ultimă instanță. 55. Sesizarea pune în discuție o
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]