10,150 matches
-
4 specii de păsări. CAPITOLUL V ASPECTE ECOLOGICE ALE AVIFAUNEI STUDIATE 5.1 Caractere generale Viața păsărilor este rezultatul echilibrului dinamic care se stabilește între ele și mediul înconjurător. În cursul evoluției lor, păsările s-au adaptat la medii de trai și la regimuri alimentare diferite. Această adaptare se răsfrânge asupra întregului organism, asupra înfățișării externe, asupra structurii interne și asupra comportamentului. Mai bine se vede această adaptare în culoarea penajului și în conformația picioarelor, aripilor, și a ciocului. Același mediu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
la regimuri alimentare diferite. Această adaptare se răsfrânge asupra întregului organism, asupra înfățișării externe, asupra structurii interne și asupra comportamentului. Mai bine se vede această adaptare în culoarea penajului și în conformația picioarelor, aripilor, și a ciocului. Același mediu de trai și un regim alimentar asemănător a determinat modificări asemănătoare la păsări care fac parte din ordine diferite, și astfel s-au conturat diferitele grupe ecologice de păsări. Unii dintre factorii abiotici sau biotici sunt favorabili păsărilor, alții sunt dăunători sau
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a abundenței majorității speciilor de animale, în mod deosebit a celor care prezintă un interes economic și științific ridicat. Rezultatul acestui lucru este distrugerea ecosistemelor ceea ce determină implicit dezechilibrarea naturii, alterarea condițiilor umane de viață. Unele specii s-au adaptat traiului în sate și orașe, devenind adevărate specii urbane care beneficiază de locurile de cuibărit și de resursele alimentare disponibile în perimetrul localităților. Abundența resurselor de hrană (fabrici cu specific alimentar, produse din carne și lactate, de legume și fructe) precum și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de cuibărit, cu siguranță că și omul a avut o influență negativă asupra lor. Prin modificarea mediului natural, prin prezența sa tot mai pregnantă chiar și în cele mai îndepărtate locuri, prin vânătoare, etc., omul a restrâns treptat posibilitățile de trai ale păsărilor, dar și ale celorlalte grupe de animale. În acest context la data de 23 iunie 1979 a fost emisă la Bonn Convenția privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice, la care România a aderat prin Legea 13/ 8
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
TURISTICE LITORALE Zonele limitrofe țărmurilor mediteraneene concentrează cca. 1/3 din mișcările turistice de pe Glob. Dezvoltarea turismului în această regiune a fost facilitată de: tradițiile turistice din zonă, relativa apropiere de concetrările urban industriale din nord-vestul continentului, cu nivel de trai ridicat, condițiile climatice favorabile, existența unei importante rețele de centre culturale vechi etc. Zona atlantică europeană și spațiile adiacente dinspre interior dispun de asemenea de un potențial turistic imens, dar anumite particularități ale climatului oceanic le umbresc puțin din atractivitatea
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Germaniei (cu o populație de 3,4 milioane locuitori în orașul propriu-zis și peste 5 milioane în aglomerația urbană), este cunoscut și apreciat pentru arhitectura diversă, pentru arta contemporană, pentru prestigioase festivaluri organizate aici, pentru calitatea ridicată a nivelul de trai, pentru o viață de noapte activă etc. Cca.1/3 din suprafața orașului este ocupată de păduri, parcuri, grădini, lacuri, ceea ce adaugă atracții suplimentare celor de natură arhitectural-istorică. Atestat documentar în secolul XIII, Berlinul a fost pe rând capitala Regatului
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
lână spălată cu centrifuga și-avea mâinile aspre ca buturuga părul, moalele argint al pelinului ochii, albăstrele flori ale inului și buze roșii ca rodul cătinului. De ce-ți spun soră Călina Streinului? - Pentru că strein mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dimitrie Corbea, Nina Cassian, Dan Deșliu și alții. De pildă versurile acestea, În ritmul Mioriței: «Iar din Răsărit/ Reazim ne-a venit Pașnice popoare/Din Soare-Răsare Inima ne-au dat/Pentru nou veleat Să ne facem viața/Cum Îi dimineața Traiul să-l trăim/ Nu În țintirim Care-i pentru voi/ Dacă vreți război Ani na-vi-s-ar/Funia-n stejar!». (Ben CORLACIU. - Doină) Radu Boureanu ( În Sângele popoarelor), Aurel Baranga (În Vocea Americii), Veronica Porumbacu, Adrian Rogoz, George Dan, A.E. Baconsky
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
limpede că numai clasa muncitoare poate și are interesul să prețuiască la justa lor valoare creațiile trecutului. Pentru că numai situându-ne pe poziția proletariatului revoluționar, judecând În funcție de concepția acestuia, separând ceea ce e bun și valoros de ceea ce și-a trăit traiul, dezvăluind lupta dintre vechi și nou ca rezultat al contradicțiilor istorice de clasă, noi dezvăluim Însuși conținutul neștirbit, valabil, caratul strălucitor al acestor opere”. * Un „Îndreptar pus la Îndemâna acelora care ar dori să adâncească opera poetului sub unghiul unor criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nici nu erau luate În seamă și nici nu se vorbea În nici o carte despre munca lor. Noi credem că nuvela tovarășului Preda este folositoare pentru că În ea se arată cum Ana Roșculeț lucrând În fabrică Își schimbă cu ajutorul partidului traiul și gândurile. Acuma tovarăși să vedeți de ce vă scriu. Eu am citit după discuția de la cercul literar un articol În Flacăra despre această carte. Articolul arată părțile bune și părțile slabe ale cărții Ana Roșculeț. Vă scriu părerea și gândurile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care ni-l prezintă poetul Frunză. Sărăcia nu e Înlăturată dintr-odată, printr-un simplu gest al strângerii pumnilor, ca În aceste versuri: «Sărăcia dați-o-n foc -N-ar mai sta prin sat - Strângeți pumnii la un loc - Pentr-un trai bogat!». În acest scop se duce o muncă grea și Îndârjită, se muncește din greu. Odată intrați În gospodării comune, țăranii muncitori n-au scăpat de uneltirile chiaburilor rămași pe dinafară. În nici un caz, acești dușmani de moarte ai oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
supuși unui alt stat. Cauzele care au generat aceste realități citadine sunt numeroase. Menționăm aici doar dou) dintre ele, pe care le considerăm cele mai importante: mediul urban a atras, în întreaga lume, elementele dinamice ale societății, dornice de un trai mai bun, oferind acestora multiple oportunități de angajare în câmpul muncii sau de dezvoltare a unor afaceri; legislația comunală, care interzicea așezarea străinilor la sate fără autorizația consiliului comunal și care refuza acestora dreptul de a deține proprietăți funciare. Nu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la abandonarea acestui proiect. Până la sfârșitul anilor ’30, când planul de modernizare a fost implementat grație sumelor alocate de la bugetul statului de către Mircea Cancicov, locuitorii cartierului C.F.R. au fost nevoiți să se „acomodeze” unor realități dezolante. Referinduse la condițiile de trai ale „eroilor de peste calea ferată”, P. NicolauStoica făcea în anul 1928 următoarele precizări (articolul „O rușine contemporană - cartierul C.F.R.”): „Viața se arată acolo imposibilă din cauza depărtării de centrul orașului, a lipsei de lumină electrică, a lipsei de trotuare și rigole
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bălegarul ce se aglomerează zilnic, locul se transformă într-o masă de noroi, imposibil de traversat pe timp ploios”. În pofida acestor străduințe, gradul de salubrizare a orașului a fost puternic afectat de maniera „orientală” în care băcăuanii au abordat problema traiului în comun. Pentru a exemplifica, vom reda, mai jos, câteva din „neregulile” semnalate Primăriei Bacău de către conducerea Garnizoanei militare, într-o plângere datată 23 mai 1925: „(...) din cauză că rigolele nu sunt curățate la timp, de câte ori plou) se înfundă gurile de canal
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Tot în luna aprilie 1917 soldații ruși cantonați în orașele din regiunea Moldovei au început să provoace tulburări, aducând grave atingeri ordinii interne a statului român, criticând regimul monarhic și militând activ pentru instaurarea republicii. În Bacău, nivelul scăzut de trai, dar și propaganda întreținută în unitățile industriale, de către reprezentanții organizației locale a P.S.D., au determinat pe unii muncitori să manifesteze împotriva patronilor și a „politicii guvernelor burghezo-moșierești”. Astfel, pe 1 mai 1917, în timp ce la Iași soldații ruși luau cu asalt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de-a lungul întregii perioade moderne au fost provocate în special de fenomenul migrației forței de muncă ieftină (necalificată) din zonele rurale spre cele urbane. Fenomenul a generat o scădere semnificativă a salarizării și o înrăutățire a condițiilor de viață. Traiul în comun, în binecunoscutele barăci din lemn, supraaglomerate, lipsite de energie electrică sau de căldură, prost aerisite - amplasate, de regulă, în imediata apropiere a fabricilor - sunt detalii care descriu o insalubritate cronică a spațiului de locuit. Deloc întâmplător, un astfel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
socioeconomică a orașelor din vechiul Regat a cunoscut primele semne ale deprecierii. Creșterea prețurilor la produsele de bază, inflația galopantă, lipsa alimentelor, fenomenul de speculă, închiderea anumitor unități productive etc. au fost doar câteva din elementele ce au afectat profund traiul de zi cu zi al orășenilor. Din dorința de a preîntâmpina izbucnirea unor mișcări de revoltă, guvernul de la București și-a consolidat centralismul, trasând consiliilor comunale, prin intermediul directivelor ministeriale, direcții precise de evoluție. Pentru a veni în sprijinul populației sărace
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a Primăriei, se anunța faptul că „(...) începând de mâine, 25 ianuarie, toată lumea va avea pâine”. Anunțul era „în ton” cu solemnitatea momentului, pe 24 ianuarie 1919 împlinindu-se exact 60 de ani de la Mica Unire. La sfârșitul Primului Război Mondial, nivelul de trai al locuitorilor orașului Bacău a scăzut foarte mult în comparație cu cel din perioada antebelică. Până la relativa stabilizare din 1924, economia locală, în acord cu evoluția economiei naționale, s-a aflat oficial sub semnul „Refacerii și Aprovizionării”. În realitate, aceste optimiste obiective
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
portretizare a familistului băcăuan. Secvențele din viața domestică a acestuia trebuie „citite” în subtext. Ni-l putem imagina prea puțin implicat în educația propriilor copii, mai mult absent, decât prezent în cotidianul casnic. Nevoia cutumiară de a asigura veniturile necesare traiului de zi cu zi au forțat „împlinirea” acestei realități. Membrii familiei au acceptat aproape inerțial „cultul” autorității masculine, bărbații beneficiind de un anumit tip de „inamovibilitate” de sorginte patriarhală. Obișnuința de a avea ultimul cuvânt în luarea unor decizii privind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost o creangă de copac sau un mănunchi de vreascuri, așa încît lumea murmura că era vreun semn mare de la Dumnezeu, pentru că aveam fără încetare ciumă, foamete și nu se făcea nici un schimb de mărfuri și nici alte mijloace de trai". Mémoires de Jean Burel, bourgeois de Puy, Le Puy, 1875, p. 44-48 Războaiele religioase au constat cel mai adesea din multiple operații militare locale, ca acelea descrise de acest bughez din Puy în 1577. Ele puneau în joc, în general
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fie în folosul ducelui, numai al lui? Noi nu ne alegem cu nimic de pe urma ostenelii noastre, decît cu bășicile din palme? Ă Peștele-i al lui. Ă E, oare, ducele atît de sărac încît să fia nevoit a-și cîștiga traiul prin asemenea mijloace deznădăjduite? Ă Peștele-i al lui. Ă Mă gîndisem s-o ajut pe biata maică-mea, care-i bolnavă și bătrînă, cu o parte din cîștigul ce mi se cuvine de pe urma acestei balene... Ă Peștele-i al
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apusene pentru toată lumea. Ei, pentru dânșii, au fost pentru transplantarea în mare; au fost împotriva acestei transplantări pentru majoritatea țării. Junimiștii n-au fost niște "ruginiți". În viața lor personală au adus pe malurile Bahluiului și ale Dâmboviței felul de trai din marile capitale ale Europei și chiar limba acelor capitale. N-au renunțat, pentru dânșii, la nici una din achizițiile civilizației europene, în domeniul politic n-ar fi renunțat, desigur, la nici o libertate, la nici una din binefacerile aduse omenirii de marea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
simpatie pentru boierimea veche, ca și aceasta pentru acele clase. Este în simpatia reciprocă dintre aceste clase, care au coexistat în timp și care au fost lovite de același dușman (formele noi), un aspect curios de solidaritate în lupta pentru trai. De aici simpatia reprezentanților acelor clase mijlocii pentru boierimea veche; de aici, deci, acel reacționarism "boieresc" al unor oameni ieșiți din păturile de jos, pe care l-am observat cu altă ocazie și-n literatura acestor reprezentanți al claselor mijlocii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
însușire 1 Culegere..., p. 132. ăProgram de reforme, "Timpul", 6 dec. 1881.î 2 Ibidem, p. 52, 124, 126, 123. ăPartidul roșu, ibid., 6 iunie 1880, și Fanarioții și clasele dirigente, ibid., 9 sept. 1881.î favorabilă în lupta pentru trai, și împotriva necesităților istorice, să pună mâna pe conducerea unui stat.) Această clasă parazită trăiește exploatând munca claselor pozitive. Ea le exploatează prin frazeologie - "export de grâne, import de fraze" - și prin crearea a o sumedenie de funcții inutile 1
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ori ba, de a nimici, de a expropria pe proprietarii țărani, de a îngropa în zidul acestei întocmiri pe țăranul român; întocmai după cum Meșterul Manole a zidit pe soția sa în zidurile mănăstirii de la Argeș"2. Dezvoltîndu-se gusturile de bun trai ale acestei "burghezii", importul crește, și cu cât crește el, cu atâta crește exportul de cereale, cu alte cuvinte, exportul hranei poporului, 1 Ibidem, p. 439-440. 2 "Revista socială", p. 428. încît: "producătorii mor de foame, în timp ce hrana lor se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]